Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 209 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Belgia - 96 locuri de muncă pentru:ospătar; muncitor necalificat în agricultură;

Germania - 30 locuri de muncă pentru: şofer camion; curier colete şi scrisori; încărcător/ sortator corespondenţă; educator/ educatoare;

Polonia - 27 locuri de muncă pentru: muncitor depozit - operator stivuitor; asistent producţie; operator maşină CNC; lăcuitor/vopsitor; strungar/frezor; sudor MIG/MAG sau gaz; lăcătuş; operator CNC;

Finlanda - 23 locuri de muncă pentru: operatori CNC; muncitor în industria prefabricatelor din beton, construcţie elemenţi; muncitor în producţie pentru elemente din beton;

Olanda - 14 locuri de muncă pentru: stivuitorist; culegător pere; culegător mere şi pere; legumicultor;

Norvegia - 12 locuri de muncă pentru: tâmplar; frizer tradiţional; instalator sanitar; sticlar/ şlefuitor sticlă; sticlar/ artiza sticlă;

Danemarca - 5 locuri de muncă pentru: izolator; montator schele; instalator ţevi; alpinist; vopsitor industrial;

Malta - 2 locuri de muncă pentru: farmacist.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, Hotărârea pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului serviciilor comunitare de utilități publice.

În prezent, domeniul serviciilor publice este reglementat printr-o lege generală, și alte 4 legi speciale privind fiecare tip de serviciu public. Codul va cuprinde dispoziții specifice fiecărui tip de serviciu public: serviciul de alimentare cu apă, canalizare, serviciul de alimentare cu energie termică, serviciul de salubrizare a localităților, serviciul public de alimentare cu gaze naturale, serviciul de iluminat public și serviciul de transport public local de călători.

Noul Cod legislativ țintește repartizarea optimă a competențelor între autoritățile administrației publice centrale și locale, va asigura o viziune unitară asupra modului de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a standardelor de calitate și după caz, de cost, pentru serviciile publice descentralizate, și va dezvolta metode și instrumente pentru monitorizarea și evaluarea capacității administrative a autorităților administrației publice locale, precum și creșterea capacității autorităților și instituțiilor de la nivelul administrației publice centrale de a-și exercita, clar și coerent, calitatea de coordonator metodologic asupra creării politicilor publice în materia descentralizării.

”Alimentarea localităților cu apă potabilă sau gaz, transportul public sau iluminatul public modern, rețelele de termoficare stabile și funcționale, sau o rețea de canalizare optimă și salubrizarea localităților sunt permisele necesare unei localități moderne. Prin Codul serviciilor comunitare de utilități publice vom asigura un cadru unitar și stabil care va contribui la crearea unui mediu legislativ predictibil și la prestarea serviciilor comunitare de utilități publice la standarde ridicate” – a declarat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila.

De asemenea, în cazurile în care există legislație europeană de aplicabilitate directă și imediată, prin cod se va realiza abrogarea expresă a unor acte normative care nu sunt în acord cu norma comunitară, eliminându-se, astfel, posibilitatea apariției de confuzii sau greutăți la nivelul luării deciziei administrative de implementare a legii.

În lupta sa cu inflația BNR se confruntă cu un nou adversar: aprecierea dolarului american.

Creşterea monedei americane scumpeşte importurile, în principal al materiilor prime energetice, petrol sau gaze naturale. Se adâncește astfel deficitul comercial şi cel de cont curent şi, cel mai important, cresc prețurile, prin inflaţia adusă din exterior.

După ce a atins marți minimul ultimilor 22 de ani de 0,9901 dolari, euro se tranzacționa miercuri în culoarul 0,9926 – 0,9974 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,9225 la 4,9078 lei.

Tendința actuală se poate menține, piețele așteptând din partea Rezervei Federale nouă majorare a dobânzii de referință la ședința de politică monetară care se va desfășura în septembrie.

Până atunci este așteptată intervenția de vineri a președintelui Fed la întâlnirea șefilor marilor bănci centrale care se va desfășura în Statele Unite, la Jackson Hole.

Dacă monedele din regiune s-au depreciat față de euro, leul a avut o evoluție pozitivă, media alunecând de la 4,8851 la 4,8818 lei. Înainte de deschiderea pieței locale euro a atins un minim de 4,843 lei iar tranzacțiile s-au realizat apoi în culoarul 4,879 – 4,885 lei.

Actuala apreciere a leului poate fi pusă pe seama încasărilor de valută ale exportatorilor de produse agricole dar și a vânzărilor de euro la care recurg străinii interesați de titlurile de stat în lei.

Moneda elvețiană a atins marți un minim de 0,9553 franci/euro, cea mai scăzută valoare începând cu 2015, iar media a atins miercuri un nou record de 5,1038 lei.

Cursul lirei sterline a fost stabilit la 5,7934 lei, aproape de valoarea din ședința precedentă.

Aprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să urce la 276,0922 lei, în timp ce metalul galben fluctua în culoarul 1.744 – 1.754 dolari/uncie.

Piața monetară era calmă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,97%, nivel calculat joia trecută. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,12 la 8,13% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,26%.

Bitcoin stagna la 21.164 – 21.549 dolari iar ether se tranzacționa între 1.606 și 1.665 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Antreprenorii care doresc să obțină o finanțare de până la 200.000 lei mai au la dispoziție doar 9 zile pentru a se înscrie în cadrul programului Start-Up Nation 2022. Termenul limită este 01 septembrie, ora 20:00.

Înscrierile se fac exclusiv online, pe granturi.imm.gov.ro! Aplicanții cu profilul, user și parolă generate, vor putea completa, semna electronic, încărca și ulterior transmite formularul de înscriere.

Foarte important: vă amintim că în cadrul celei de-a treia ediții a programului există, în premieră, doi piloni! Este vorba despre Start-Up Nation România și Start-Up Nation Diaspora. Astfel, antreprenorii români stabiliți în țară, cât și cei plecați peste hotare, dar care doresc să se întoarcă acasă pentru a investi într-o afacere, au posibilitatea de a obține finanțare!

Până la acest moment, 6.461 de antreprenori s-au înscris pentru Pilonul I (Start-Up Nation România) și 212 pentru Pilonul II (Start-Up Nation Diaspora).

Puteți afla mai multe informații de aici: https://bit.ly/3PJGlRF sau apelând la numărul de call center 0219059!

În Ședința Guvernului din 24 august 2022 a fost adoptată o Hotărâre privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli, crescători din sectoarele suin și avicol.

Beneficiarii din sectorul zootehnic pot fi crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale și/sau persoane juridice, care dețin exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar.

„Fermierii români au priceperea și puterea de muncă pentru a produce hrană de calitate care să răspundă nevoii de consum a țării. În contextul acestui an dificil pentru agricultura românească, le oferim sprijinul de care au nevoie pentru a continua să aducă în piețe și în galantare produsele românești, de care să se bucure tot mai mulți consumatori. Aceste ajutoare excepționale dedicate sectoarelor creșterii porcilor și păsărilor, la fel ca ajutoarele excepționale pentru sectorul vegetal, pe care le-am adoptat săptămâna trecută, au rolul de a stimula producția românească pentru asigurarea securității alimentare a României”, a declarat Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Resursele financiare totale necesare implementării schemelor de ajutor excepțional în sectorul zootehnic au o valoare de 129.166.292 lei, echivalentul sumei de 26.100.000 euro, care se asigură astfel:

a) 63.075.336 lei, echivalentul sumei de 12.745.324 euro, finanțare externă nerambursabilă

b) 66.090.956 lei, echivalentul sumei de 13.354.676 euro, de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie.

Valoarea totală a schemelor de ajutor excepțional în sectorul zootehnic este repartizată astfel:

a) 71.759.050 lei, echivalentul sumei de 14.500.000 euro, pentru sectorul suine;

b) 57.407.240 lei, echivalentul sumei de 11.600.000 euro, pentru sectorul avicol.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 200 euro/UVM pentru capacitatea de producție animale de reproducție (scroafe și/sau scrofițe montate), unde 1 UVM reprezintă 2 capete.

b) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție suine la îngrășat, unde 1 UVM reprezintă 3,33 capete.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul avicol pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție găini reproducție rase grele și/sau tineret de reproducție, găini ouătoare și/sau tineret de înlocuire, unde 1 UVM reprezintă 71,42 capete;

b) 20 euro/UVM pentru capacitatea de producție pui de carne, pui de curcă, precum și pui de găină eclozionați și/sau pui de curcă eclozionați pe serie, unde 1 UVM pentru categoria pui de carne, pui de găină eclozionați reprezintă 142,85 capete, iar 1 UVM pentru categoria pui de curcă, pui de curcă eclozionați reprezintă 33,33 capete.

Precizăm că valoarea totală ce poate fi acordată per beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 150.000 euro în sectorul suine, respectiv 100.000 euro în sectorul avicol.

Ajutorul excepțional vizează circa 250 potențiali beneficiari în sectorul suin cu aproximativ 553.988 UVM capacitate de producție și circa 310 beneficiari în sectorul avicol cu aproximativ 2.243.643 UVM capacitate de producție. Plata ajutoarelor excepționale trebuie să se efectueze până la data de 30 septembrie 2022.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să fie înregistraţi în registrul unic de identificare şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

b) să dețină exploatație comercială autorizată sanitar – verterinar;

c) să desfășoare activitate de creștere și/sau îngrășare și/sau reproducție a suinelor, ori activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor, în perioada 24 februarie 2022 – 31 iulie 2022, cu condiția menținerii activității până la data de 31 decembrie 2022;

d) ajutoarele de adaptare excepționale se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine sau păsări.

Dacă alte monede din regiune au fost afectate de deprecierea rapidă a euro față de dolar, leul a avut o evoluție calmă.

Creșterea dolarului va scumpi importurile de materii prime și energetice (gaze naturale sau țiței) ceea ce se va reflecta în menținerea inflației în formatul de două cifre.

Tranzacțiile din piața locală se efectuau în culoarul 4,883 – 4,888 lei iar cursul monedei unice a fost stabilit la 4,8851 lei față de 4,8853 lei la începutul săptămânii.

Piața monetară era calmă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,97%, nivel calculat joia trecută. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 8,14 la 8,12% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,27 la 8,26%.

Dacă peste Ocean este așteptată o decizie a Rezervei Federale de majorarea a ratei de referință cu 75 de puncte de bază în septembrie, în zona euro BCE este indecisă între necesitatea stopării inflației prin majorarea dobânzii cheie și nevoia de a nu provoca o recesiune.

Euro a scăzut la noi minime ale ultimilor 22 de ani și se tranzacționa în culoarul 0,9901 – 0,995 dolari. La depreciere a contribuit și anunțul referitor la închiderea gazoductului Nord Stream 1 la sfârșitul lunii august, ceea ce a ridicat prețul gazelor naturale cu 14%.

În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,8814 la 4,9225 lei, mai mult cu 22 de bani față de începutul lunii.

Moneda elvețiană a atins un maxim istoric de 0,995 franci/euro, față de 1,038 la începutul anului, ceea ce a făcut ca media ei să atingă al doilea record al săptămânii de 5,0926 lei.

La rândul ei, lira sterlină s-a apreciat față de euro iar cursul a urcat în piața locală de la 5,7623 la 5,7956 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 275,2202 lei, evoluție datorată aprecierii monedei americane și a metalului galben la 1.732 – 1.744 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 410,88 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7706 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa între 20.913 și 21.540 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.564 – 1.636 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu