Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

Toate rapoartele de selecție sunt documente publice și pot fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Moneda națională s-a apreciat față de cea unică iar cursul a coborât vineri la 4,8909 lei/euro, o medie mai mică de 4,8869 lei fiind stabilită în 26 martie 2021.

Tendința de întărire a leului se manifesta și luni, când piața locală a fost închisă cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. La jumătatea zilei, cotația a coborât pe piețele internaționale până la 4,85 lei, nivel comparabil cu cel înregistrat în septembrie 2020.

Situația actuală este una tranzitorie și ea se va modifica în următoarele săptămâni. Pentru acest an Comisia Naţional de Prognoză estimează o medie de 4,95 lei/euro. În schimb, ultimul sondaj CFA România anticipează o valoare medie pentru orizontul de șase luni de 5,0291 lei/euro iar pentru cel de 12 luni o valoare de 5,1165 lei/euro.

Prognoza de vară a CNP estimează pentru acest an o creștere a PIB de 3,5%, față de un avans de 2,9% anticipat în prognoza de primăvară. Pentru anul viitor se estimează o încetinire a economiei, prognoza coborând de la 4,4% în primavară la 3,7%. O frânare a PIB se conturează și pentru 2024 și 2025.

Tendința descendentă este cauzată, pe lângă anticipațiile inflaționiste la nivel global și războiul din Ucraina, și de conturarea unei noi ordini economice mondiale dar și de întreruperile în lanţurile de aprovizionare, provocate de încetinirea economiei chineze, care are efecte și la nivelul zonei euro, unde creșterea PIB a alunecat pentru anul viitor de la 2,3 la 1,4%.

„Săritul peste cal” al indicilor ROBOR, observat de guvernatorul BNR, a adus o scădere în ultimele trei zile. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut vineri la 7,98%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la 8,13% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat la 8,27%.

Posibilitatea ca economia zonei euro să intre în recesiune ar putea impune BCE să întrerupă ciclul de creștere a dobânzii cheie, chiar dacă inflația a urcat în iulie la 8,9%. Tendința s-ar putea amplifica în condițiile în care costului ridicat al gazelor importate din Rusia. În schimb, peste Ocean rata șomajului rămâne scăzută iar inflația anuală a decelerat luna trecută de la 9,1 la 8,5%.

Euro a crescut joi la 1,0343 dolari, maxim al ultimei luni, însă a scăzut vineri la 1,0238 – 1,0328 dolari, tendință care s-a menținut și lunea aceasta când euro a scăzut la 1,0187 – 1,0269 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut săptămâna trecută de la 4,8330 la 4,7440 lei.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 5,0290 și 5,0576 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,0380 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5,8875, începutul perioadei, la 5,7696 lei, la sfârșitul ei.

Gramul de aur a încheiat săptămâna cu un preț de 272,6466 lei. Aurul este foarte sensibil la nivelul dobânzilor din SUA și la evoluția dolarului.

Bitcoin a avut o evoluție ascendentă și a urcat lunea aceasta la 23.912 – 25.203 dolari iar ether s-a apreciat la 1.881 – 2.010 dolari.

Analiza cuprinde perioada 8 – 13 august

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în mai 2022, la 614,338 miliarde de lei, de la 602,871 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. Raportat la PIB, datoria guvernamentală s-a majorat la 50%, de la 49,2% la sfârşitul lunii aprilie.

Datoria pe termen mediu şi lung a crescut, în mai, la 595,228 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a scăzut la 19,110 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 508,012 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 96,202 miliarde de lei.

O sumă de 276,535 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 281,56 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 54,854 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent).

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui mai, la 597,478 miliarde lei, din care 578,385 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (278,74 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (262,5 miliarde de lei).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,861 miliarde de lei, din care 16,843 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 315,596 miliarde de lei (25,7% din PIB), din care 310,888 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,708 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Sursa www.agerpres.ro

Redeschiderea pieței valutare după mini-vacanța prilejuită de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a adus aprecierea monedei naționale față de cea unică la un minim care a mai fost atins în martie 2020 și o scădere a indicilor ROBOR la minimul ultimelor două săptămâni.

Aprecierea era anticipată, după ce cotația calculată de BCE a scăzut luni la 4,8849 lei. Marți dimineață, tranzacțiile din piețele externe s-au realizat la un minim de 4,834 lei. Transferurile din cea locală se efectuau între 4,882 și 4,892 lei, iar cursul euro a scăzut de la 4,8909 lei, la sfârșitul săptămânii trecute, la 4,8831 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă, după criticile de săptămâna trecută ale guvernatorului BNR care a afirmat că ele „au sărit calul” și au atins minime ale ultimelor două săptămâni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,98 la 7,96%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,13 la 8,12% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,27%.

Datele economice dezamăgitoare venite din partea economiei chineze au stimulat cererea de monedă americană care este considerată drept un refugiu. Pe de altă parte, investitorii germani se tem că inflația va afecta consumul privat iar indicele ZEW a scăzut în iulie, în timp ce economia Germaniei a stagnat în al doilea trimestru și se află în pragul recesiunii.

Aceste date au depreciat euro la 1,0125 – 1,0170 dolari iar media monedei americane a crescut de la 4,7450 la 4,8176 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,0380 la 5,0705 lei iar cel al lirei sterline de la 5,7696 la 5,7916 lei, efect al faptului că rata șomajului din Marea Britanie a stagnat în iunie la 3,8%, minimul ultimilor 50 de ani.

Prețul gramului de aur a crescut de la 272,6466 la 275,0848 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben stagna la 1.775 – 1.782 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 404,01 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6928 zloți/euro.

După creșterea de luni la 25.203 dolari, bitcoin a scăzut la 23.828 – 24.299 dolari, în urma aprecierii monedei americane. La rândul său, ether a coborât de la vârf de 2.010 dolari la 1.858 – 1.1914 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, continuă să scadă, marţi ajungând la 7,96%, de la 7,98% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,12% pe an, de la 8,13% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 8,27% pe an, consemnat şi vineri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a revenit sub pragul de 8% pe an, după ce vineri a coborât la 7,98%, de la 8,02% pe an, în ziua precedentă, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,13% pe an, de la 8,19% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,27% pe an, de la 8,32% pe an, joi.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

SURSA WWW.AGERPRES.RO