În luna decembrie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 6327 lei, cu 383 lei (+6,4%) mai mare decât în luna noiembrie 2021.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3879 lei, în creștere faţă de luna precedentă cu 234 lei (+6,4%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (10534 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1922 lei).

Decembrie 2021 comparativ cu Decembrie 2020

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,2%

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real a fost 99,1% pentru luna decembrie 2021 față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 105,6% pentru luna decembrie 2021 față de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 240,0%, cu 12,9 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna noiembrie 2021.­

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu nominal net, cât și de rata inflației.

Decembrie 2021 comparativ cu Noiembrie 2021

În luna decembrie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

cu 48,3% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, respectiv cu 42,9% ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;

între 27,0% și 32,5% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, industria metalurgică, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat;

între 16,0% și 23,0% ȋn tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, telecomunicaţii, alte activităţi extractive, colectarea şi epurarea apelor uzate, transporturi pe apă;

între 10,0% și 15,0% ȋn captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacţii imobiliare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna noiembrie 2021 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii economice, de șomajul tehnic sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

Scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a (-8,0%), respectiv în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor) (-0,1%) .

În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+0,6%). Câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-1,0% ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (-0.1%).

sursa www.insse.ro

Ministerul Finanţelor a elaborat Proiectul Ordonanţei de urgenţă pentru aprobarea şi finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, prin care se propune aprobarea a patru programe de garantare: Programul IMM Prod - pentru industrializarea economiei, Programul Rural Invest - pentru finanţarea afacerilor din mediul rural, Programul Garant Construct - pentru sectorul construcţiilor şi Programul Innovation - pentru invenţii şi inovaţii.

Programele vor fi implementate sub formă de scheme de ajutor de stat în baza cărora se vor acorda garanţii şi granturi, care vor acoperi o parte din costurile de finanţare a creditelor contractate de beneficiari. Obiectivul lor este deblocarea accesului la finanţare pentru firmele care se confruntă cu un deficit de lichidităţi necesar realizării proiectelor de investiţii şi asigurării continuităţii activităţii, în contextul pandemic actual.

Astfel, este proiectat un mecanism unitar de garantare în baza căruia în numele şi în contul statului, Ministerul Finanţelor, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii SA-IFN, Fondul Român de Contragarantare SA, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural SA-IFN, acordă ajutor de stat sub formă de garanţii. Ajutorul de stat acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiţii şi/sau pentru susţinerea activităţii curente, precum şi un grant compus din o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării garantate, valoarea comisioanelor de acordare şi de risc şi parţial costul aferent dobânzilor.

"Ministerul Finanţelor încearcă să devină cel mai important sprijin al mediului de afaceri în vremuri de criză. Propunem aceste programe de finanţare pentru îndeplinirea rolului de garant al dezvoltării sustenabile a economiei româneşti.", a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Programul IMM Prod propune asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor realizate de către IMM-uri, inclusiv startup-uri, din zona urbană.

În vederea realizării obiectivelor specifice, în cadrul Programului IMM Prod se pot finanţa următoarele activităţi:

a) Achiziţia de echipamente şi utilaje, inclusiv pentru reconversia de la intermediere la producţie sau demararea de activităţi noi de producţie;

b) Construcţia, achiziţia, amenajarea de terenuri şi hale destinate producţiei;

c) Achiziţia de echipamente, softuri, consultanţă pentru transformarea digitală a IMM-urilor, inclusiv proiecte de retehnologizare pentru IMM-urile care activează şi dezvoltă proiecte în industria producătoare;

d) Achiziţia de echipamente în vederea alinierii la obiectivele de mediu (taxonomy) care să genereze eficienţa energetică consumului propriu, panouri solare, staţii de biogaz, staţii de reciclare;

e) Finanţarea capitalului de lucru pentru stocuri de materii prime, materiale şi mărfuri (în cazul companiilor producătoare care deţin propriile lanţuri de distribuţie) şi pentru alte cheltuieli de exploatare, pentru firmele care intenţionează să deschidă/dezvolte/ diversifice activităţi de producţie.

Pentru anul 2022, se propune aprobarea unui plafon total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 1,5 miliarde lei. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 268.544.792 lei, fiind estimat un număr de 2.550 de beneficiari.

Programul Rural Invest are ca obiectiv asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor realizate de către beneficiarii eligibili care îşi localizează producţia în mediul rural şi urban mic.

În cadrul acestui program sunt eligibile următoarele destinaţii ale finanţărilor aferente creditelor de investiţii şi capital de lucru: achiziţia de terenuri agricole; dotare/retehnologizare şi automatizare; securitate energetică; certificate de depozit; piscicultura, acvacultura; industria alimentară; alinierea la obiectivele de mediu (taxonomy).

Bugetul schemei de ajutor de stat aferent Programului RURAL INVEST este de 530.583.333 lei, pentru un număr estimat de 4.286 de beneficiari, iar pentru anul 2022, se propune aprobarea unui plafon total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 2,5 miliarde lei.

Programul Garant Construct vizează asigurarea lichidităţilor şi finanţării investiţiilor pentru IMM-urile din sectorul construcţiilor implicate în proiecte privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, investiţii în domeniul energiei verzi şi aliniere la obiectivele de mediu.

În cadrul Programului Garant Construct se propune stabilirea eligibilităţii pe următoarele destinaţii ale finanţărilor:

a) Achiziţia de echipamente şi utilaje de construcţii, logistică industrială, inclusiv pentru demararea de activităţi noi în sectorul construcţii;

b) construcţia, achiziţia, amenajarea de hale pentru uz propriu, inclusiv pentru demararea de activităţi noi în sectorul construcţii;

c) Achiziţia de echipamente, softuri, consultanţă pentru transformarea digitală a IMM-urilor care derulează contracte în sectorul construcţii;

d) Achiziţia de echipamente în vederea alinierii la obiectivele de mediu (taxonomy) care să genereze eficienţa consumului propriu, panouri solare, staţii de biogaz, staţii de reciclare;

e) Finanţarea capitalului de lucru pentru achiziţia de materiale de construcţii, combustibil, energie, salarii, pentru IMM-urile care derulează contracte în sectorul construcţii.

Pentru anul 2022, se propune aprobarea unui plafon total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 2,5 miliarde lei, din care 1,25 miliarde lei pentru Subprogramul de susţinere a proiectelor de investiţii pentru IMM-urile din sectorul construcţii şi 1,25 miliarde lei pentru Subprogramul de susţinere a proiectelor de investiţii de scară mică pentru UAT-uri, care presupun finanţarea unor activităţi din sectorul construcţiilor. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 495.572.822 lei pentru un număr estimat de 4.165 beneficiari.

Programul Innovation are ca obiectiv sprijinirea realizării invenţiilor, susţinerii activităţilor la export ale IMM-urilor cu activitate în domenii de comerţ şi servicii, cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, care activează în industria exportatoare, nepoluantă.

În cadrul Programului Innovation vor putea fi finanţate activităţi constând în:

a) Stimularea exporturilor româneşti;

b) Susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate;

c) Stimularea comerţului on-line şi a digitalizării;

d) Retehnologizarea companiilor locale;

e) Achiziţii software şi certificate de e-commerce şi de administrare a unei firme (de tip ERP);

f) Obţinerea brevetelor de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare.

Pentru anul 2022, se propune un plafon total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 1 miliard lei.

Bugetul schemei de ajutor de stat este de 214.550.000 lei, pentru un număr de 1.835 de beneficiari.

Cele patru programe - IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT CONSTRUCT şi INNOVATION - vor sprijini îndeplinirea obiectivelor de investiţii care creează premisele dezvoltării mediului de afaceri în toate localităţile din România.

Biroul de relaţii cu mass-media

Banca centrală prognozează o rată a inflaţiei de 9,6% pentru finalul anului curent, din care 6,3 puncte procentuale va reprezenta contribuţia energiei, urmând ca, în 2023, inflaţia să coboare la 3,2%, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat vineri.

În precedentul Raport asupra inflaţiei, publicat în luna noiembrie a anului trecut, banca centrală arăta că rata anuală a inflaţiei IPC este prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul acestui an. Comparativ cu Raportul din noiembrie, inflaţia înregistrată la finele anului trecut a fost mai ridicată cu 0,7 puncte procentuale şi s-a situat la 8,19%.

În documentul publicat vineri se arată că, începând din luna aprilie, după încheierea perioadei de aplicare a măsurilor de sprijin prevăzute în legislaţie, prognoza este grevată de incertitudini majore asociate dinamicii preţurilor bunurilor energetice de pe pieţele de profil.

Sursa www.agerpres.ro

Ministerul investițiilor și Proiectelor Europene a suplimentat bugetul Programului Operațional Capital Uman cu 234 milioane euro, prin instrumentul financiar REACT-EU. Majorarea alocării UE a Programului a fost aprobată în luna ianuarie 2022. Astfel, alocarea UE a programului este în prezent de 4,59 miliarde euro.

„Mă bucur că am reușit să obținem această suplimentare de fonduri pentru Programul Operațional Capital Uman prin introducerea unei noi axe prioritare – AP 8 REACT EU, pentru a finanța: activități de recuperare adresate elevilor din categorii dezavantajate care nu au avut acces la educație pe perioada pandemiei, sprijin șomeri prin subvenționarea locurilor de muncă în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului, înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural, măsuri de sprijin pentru personalul din sănătate implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID-19. Acest sprijin financiar suplimentar, asigurat de Comisia Europeană, va asigura României premisele revenirii rapide și, atât de necesare, în domenii vitale de activitate, după perioada de pandemie”, a declarat Csilla Hegedüs, secretar de stat, coordonator al Programului POCU.

Fondurile suplimentare vor asigura finanțarea intervențiilor, și anume:

Măsuri de sprijin pentru activități remediale pentru elevi pentru îmbunătățirea competențelor elevilor care fac parte din grupurile vulnerabile şi care nu au avut acces la educație pe perioada pandemiei, cu o alocare de 30.000.000 euro, beneficiar Ministerul Educației;

Măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu o alocare de 80.000.000 euro, sume aferente subvenționării locurilor de muncă, beneficiar ANOFM;

Măsuri de investiții și relansare economică prin antreprenoriat pentru limitarea efectelor pandemiei COVID-19, Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural, cu o alocare de 30.000.000 euro;

Măsuri de sprijin pentru personalul din sănătate implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienților infectați cu COVID-19, cu o alocare de 94.000.000 euro, beneficiar Ministerul Sănătății.

Sursa rext și foto www.mfe.gov.ro

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,35% în luna ianuarie 2022, de la 8,19% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,18%, cele alimentare cu 7,24%, iar serviciile cu 5,66%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna ianuarie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, au crescut cu 1,5%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2021 este 8,4%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2022 - februarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2021 - februarie 2020) este 5,5%", se spune într-un comunicat al INS.

BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat la finele săptămânii trecute.

Sursa www.agerpres.ro

Precizarea făcută în comunicatul de presă, ce a urmat deciziei de politică monetară a BNR care a majorat dobânda-cheie de la 2 la 2,5%, conform căruia inflația va trece de 10% începând cu luna aprilie, a avut ca efect imediat creșterea indicilor ROBOR, la valori care se mai înregistrau în urmă cu 8 ani.

Analiștii anticipează creșterea dobânzii-cheie în decembrie la 3,5 – 4%, ca efect al majorării preţurilor la gazele naturale şi ener­giei electrice dar și a semnalelor că marile bănci centrale sunt gata să înăsprească politicile lor monetare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a sărit joi de la 3,29 la 3,53%, valoare care nu a mai fost atinsă începând cu februarie 2014.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,43 la 3,71%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,56 la 3,87%.

Evoluțiile din piața monetară nu au avut efecte imediate în cea valutară, unde scăderea cursului euro s-a limitat de la 4,9459 la 4,9450 lei. Cotațiile au scăzut din nou pe piețele externe la un minim de 4,942 lei, iar transferurile din cea locală s-au limitat la 4,943 – 4,947 lei.

În așteptarea publicării datelor privind creșterea prețurilor din Statele Unite, fluctuațiile euro s-au limitat la culoarul 1,1413 – 1,1446 dolari, apropiate de cele de miercuri. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3233 la 4,3218 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,6821 la 4,6803 lei iar cel al francului elvețian de la 5,8715 la 5,8656 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 253,9364 la 254,6604 lei, după ce plasamentele în metalul galben au crescut, ca protecție împotriva inflației. Astfel, uncia a urcat la 1.831 – 1.836 dolari, mai mult cu aproape 3% față de sfârșitul lui ianuarie.

Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,4879 zloți/euro, mai jos cu circa 2,5% față de sfârșitul anului trecut. Media celei maghiare s-a depreciat ușor la 353,52 forinți/euro, dar a câștigat aproape 4,4% comparativ cu finalul lui decembrie.

În ultimele trei zile, bitcoin stagnează în culoarul 42.800 – 45.400 dolari. Ether creștea joi la 3.160 – 3.280 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu