eJobs | Luna septembrie a redeschis apetitul românilor pentru schimbarea jobului

eJobs | Luna septembrie a redeschis apetitul românilor pentru schimbarea jobului

Aproape un milion de aplicări au fost înregistrate în ultima lună, cu 10% mai mult decât în luna precedentă. Doar 13,7% dintre aplicări mai merg către joburile remote

Tot mai mulți români sunt interesați de joburile disponibile pe piața muncii, după o primă jumătate de an în care angajatorii au întâmpinat dificultăți reale în a ocupa pozițiile libere din companii. Ultima lună a adus o creștere importantă a dinamicii aplicărilor, atenția candidaților fiind îndreptată aproape exclusiv către locurile de muncă din România. Aproximativ 1 milion de aplicări au fost înregistrate în această perioadă, iar luna septembrie anunță noi creșteri din acest punct de vedere, în condițiile în care primele 7 zile ale lunii au adus 200.000 de aplicări noi.

„La finalul primului semestru, spuneam că 2022 a fost anul în care, procentual, creșterea numărului de joburi noi a depășit evoluția aplicărilor. Acum, însă, vedem că ambii indicatori punctează evoluții similare. Fie că au înțeles că e un moment bun să te angajezi, fie ca sunt nevoiți să-și schimbe jobul, românii sunt tot mai activi și foarte atenți la opțiunile pe care le au în piață. Va fi o toamnă foarte interesantă și ne așteptăm ca, până la finalul anului, să vedem din nou cifre record în materie de aplicări”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

84,6% dintre aplicări au vizat locurile de muncă din România care nu aveau specificația „remote”, 13,7% au fost direcționate exclusiv către joburile ce pot fi făcute de acasă și doar 1,7% pentru străinătate. „2020 a fost anul în care a scăzut masiv interesul românilor pentru a lucra în afara țării. Deși vedem cifre mai mari decât acum doi ani, în continuare există o reținere în a aplica pentru un job peste hotare. Dacă în 2020 românii nu mai voiau să plece din cauza temerilor generate de pandemie, acum nu mai vor să plece pentru că piața este suficient de ofertantă la nivel local”, adaugă Bogdan Badea. Germania, Olanda, Franța și Belgia sunt țările în care vor să lucreze cei mai mulți dintre români.

Cele mai căutate joburi în ultima lună au fost cele din retail, call center / BPO, servicii, IT / telecom și financiar / bancar. După cum era de așteptat odată cu finalul perioadei de vacanțe, turismul coboară în clasamentul celor mai atrăgătoare domenii pentru candidați. Transporturile, industria alimentară și construcțiile sunt alte trei sectoare care, împreună, au adunat peste 220.000 de aplicări.

În ceea ce privește aplicările pentru locurile de muncă remote, cele mai multe au mers către call centere, angajatorii din IT / telecom, publicitate / marketing / PR și media / internet. De altfel, acestea sunt și domeniile care au păstrat cea mai mare deschidere pentru munca de acasă.

Peste 400.000 de aplicări au venit din partea candidaților cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, aproximativ 330.000 de la cei aflați la început de carieră (18-24 de ani) și puțin peste 200.000 din categoria de vârstă 36-45 de ani. Candidații foarte tineri (cu vârsta mai mică de 18 ani) și cei care au mai mult de 45 de ani rămân segmentele cel mai puțin active, cu 120.000 de aplicări împreună.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

AJFP Călărași a colectat, în primele 8 luni ale anului, venituri bugetare de 772,90 milioane lei

AJFP Călărași a colectat, în primele 8 luni ale anului, venituri bugetare de 772,90 milioane lei

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie-iulie 2022, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 772,90 milioane lei, mai mult cu 57,37 milioane lei față de aceeași perioadă a anului 2021.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 301,71 milioane lei, mai mult cu 36,72 milioane lei decât suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 321,38 milioane lei, mai mult cu 15,79 milioane lei față de suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021 ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 10,70 milioane lei,mai mult cu 0,77 milioane lei decât în aceeași perioadă a anului 2021;

-La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 139,11 milioane lei ,mai mult cu 4,11 milioane lei decât în perioada ianuarie-august 2021.

În această perioadă,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 59,78 milioane lei, mai mult cu 16,86 milioane lei față de aceași perioadă a anului trecut.

A doua zi de creștere a cursului euro

A doua zi de creștere a cursului euro

În ultimele aproape două luni, leul s-a apreciat cu circa 2,6% față de euro, evoluție care a culminat cu scăderea cursului lunea aceasta până la 4,8215 lei, nivel comparabil cu cel din martie 2020.

Această tendință a semnalizat marți că s-a încheiat astfel că media de la jumătatea acestei săptămâni a urcat la 4,8580 lei, într-o ședință în care prețul monedei unice a urcat de la 4,843 lei, la deschidere, până la 4,865 lei.

Evoluția a pus în umbră datele publicate de INS care arată că în primul semestru al acestui an, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada similară din 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

Piața monetară se menținea calmă, dobânzile interbancare fiind stabile.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,93%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la valoarea stabilită marți de 8,09%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,26 la 8,24%.

Criza energetică din Europa a provocat deprecierea monedei unice la 0,9877 – 0,9930 dolari, cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BCE, de la care se așteaptă o majorare a ratei de referință cu 0,75%. Evoluția a provocat creșterea cursului monedei americane de la 4,8481 la 4,9031 lei.

Moneda japoneză a continuat să se deprecieze față de cea americană și a pierdut în ultimele șase luni circa 20%. Cotația a atins miercuri un minim de 144,38 yen/dolar, valoare care nu a mai fost atinsă din 1998.

Moneda elvețiană se aprecia față de euro iar cursul ei a crescut de la 4,9487 la 4,9833 lei.

Media lirei sterline a crescut ușor, de la 5,6243 la 5,6295 lei, impulsionată de aprecierea euro.

Prețul gramului de aur a crescut la 268,9398 lei, evoluția la care a contribuit aprecierea cursului monedei americane, în timp ce metalul galben a scăzut la 1.692 – 1.707 dolari/uncie.

Monedele din regiune se apreciau a doua zi consecutiv. Media celei maghiare s-a întărit la 401,49 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7137 zloți/euro.

Piața criptomonedelor a cunoscut un nou șoc negativ, iar capitalizarea pieței a scăzut sub pragul de 1.000 miliarde dolari, mai puțin cu 50 miliarde dolari față de săptămâna trecută.

Evoluția este consecința aversiunii față de risc care este însoțită de creșterea cererii de monedă americană, investitorii alegând plasamentele în „cash”, care sunt mai sigure într-o perioadă în care există semne de intrare în recesiune a unora dintre principalele economii.

După două săptămâni în care a încercat să se consolideze la pragul de 20.000 dolari, bitcoin a scăzut în noaptea de marți spre miercuri sub 19.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 18.561 – 18.868 dolari iar analiștii anticipează posibilitatea alunecării la 17.500 dolari. La rândul său, ether a coborât la 1.493 – 1.567 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

 
 
Bugetul Programului “Tomata”, suplimentat cu 40,28 milioane lei

Bugetul Programului “Tomata”, suplimentat cu 40,28 milioane lei

În ședința Guvernului din 77 septembrie 2022 a fost aprobată o Hotărâre ce modifică HG nr. 148/2022 pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022. Astfel, prin actul normativ adoptat astăzi se completează sumele pentru asigurarea resurselor financiare necesare plăților beneficiarilor schemei de ajutor de minimis înscriși în Program, în Ciclul I de producție.

Suma de 225.000.000 lei, alocată inițial pentru Ciclul I de producție, se suplimentează cu valoarea de 40.283.000 lei pentru a putea asigura resursele financiare necesare achitării obligațiilor de plată către beneficiarii schemei de ajutor de minimis înscriși în Program, în Ciclul I de producție.

„Suplimentarea acestor fonduri a avut ca scop păstrarea cuantumului de 3.000 euro/cultură tomate/1000 mp, din Ciclul I de producție al Programului pentru toți beneficiarii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Ne dorim să le dăm posibilitatea legumicultorilor noștri să continue să producă roșii în spații protejate, astfel încât românii să beneficieze de produse de calitate cât mai mult timp pe parcursul anului”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Numărul estimat al beneficiarilor a fost depășit de cei care au depus cereri, astfel încât MADR a luat toate măsurile pentru ca toți cei eligibili în Ciclul I de producție să primească sumele cuvenite. În urma documentelor depuse la Direcțiile Agricole Județene, după verificarea dosarelor și stabilirea conformității acestora, se va realiza efectuarea plăților.

sursa www.madr.ro

agroinfo

 

48 de milioane de euro, fonduri europene disponibile prin AFIR, pentru sectorul pomicol

48 de milioane de euro, fonduri europene disponibile prin AFIR, pentru sectorul pomicol

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lansează în perioada 9 septembrie – 12 decembrie 2022 sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole, prin submăsura 4.1a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Fondurile europene alocate sunt în valoare de 48 de milioane de euro, împărțite în trei componente, după cum urmează: 30,5 milioane de euro sunt disponibile pentru înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing (ca și componente secundare). Pentru înființarea, extinderea și modernizarea pepinierelor, inclusiv condiționare și marketing (ca și componentă secundară) sunt alocate 7,5 milioane de euro în această sesiune. De asemenea, alte 10 milioane de euro sunt puse la dispoziția solicitanților pentru achiziția utilajelor de recoltare (modernizarea exploatației).

Sprijinul public nerambursabil acordat prin aceasta submăsură este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile și poate ajunge până la 90%. Valoarea fondurilor acordate prin submăsura 4.1a este cuprinsă între 100.000 de euro și 1.500.000 euro, în funcție de tipul investiției și de beneficiar.

Pragurile de calitate lunare încep, în prima lună de sesiune, de la 90 de puncte pentru componenta înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, respectiv 85 de puncte pentru componenta achiziție utilaje de recoltare și de la 60 de puncte pentru înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing și scad treptat până la pragul minim de 15 puncte pentru toate componentele.

Precizăm că, pentru prima dată, modalitatea de repartizare a fondurilor neutilizate din cadrul unei componente către componenta sau componentele supralicitate se va face în ordinea prestabilită în urma deciziei Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, prima opțiune pentru realocarea fondurilor neutilizate este componenta de înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, cea de-a doua opțiune este achiziția utilajelor de recoltare, iar cea de-a treia opțiune vizează componenta de înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing.

Depunerea cererilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole se va face online pe www.afir.info, conform precizărilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente, începând cu data de 9 septembrie 2022, ora 9:00. Termenul limită de primire a solicitărilor de finanțare este 12 decembrie 2022, ora 16:00.

agroinfo

Euro a revenit pe creștere

Euro a revenit pe creștere

După mai bine de patru săptămâni în care a reușit să atingă față de euro valori atinse în martie 2020, iar BCE a calculat luni o cotație de 4,8198 lei, moneda națională a cunoscut marți o ședință de depreciere.

Cursul euro a crescut marți de la 4,8215 la 4,8287 lei și este de așteptat ca tendința de revenire a monedei unice spre 4,9 lei să se consolideze, odată cu majorarea cererii comerciale de valută.

Tranzacțiile din piața locală s-au realizat până la anunțarea cursului de către BNR în culoarul 4,826 – 4,832 lei, după care euro a atins un maxim de 4,847 lei.

Piața monetară era stabilă iar dobânzile interbancare au cunoscut modificări minime.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,93%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,10 la 8,09%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,26%.

Majoritatea analiștilor care au răspuns la un sondaj realizat de agenția Reuters anticipează că BCE va decide joi majorarea dobânzii sale de politică monetară cu 0,75%, cu scopul de a tempera inflația, care a crescut în august la 9,1%, maxim atins de la apariția zonei euro.

Euro a crescut marți la 0,9918 – 0,9987 dolari, după scăderea de la începutul săptămânii la 0,9877 dolari, minim al ultimilor 20 de ani. Aceasta a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,8579 la 4,8481 lei.

Trebuie remarcat faptul dolarul a crescut marți la 142,1 yeni, maxim care a mai fost atins în august 1998.

Moneda elvețiană și-a temperat aprecierea față de cea unică iar media ei a scăzut de la 4,9571 la 4,9487 lei.

Alegerea lui Liz Truss ca președinte al Conservatorilor, care a devenit de marți noul premier al Marii Britanii, a adus o ușoară creștere a lirei sterline iar media acesteia a urcat de la 5,5911 la 5,6243 lei. Noul prim-ministru se confruntă cu creșterea inflației la un maxim al ultimilor 40 de ani și perspectiva intrării economiei în recesiune.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 267,7230 la 266,7799 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.711 și 1.720 dolari/uncie.

Monedele din regiune se apreciau, media celei maghiare fiind stabilită la 403,34 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7168 zloți/euro.

Volatilitatea bitcoin se limita la 19.681 – 20.175 dolari. În schimb, ether creștea la 1.615 – 1.685 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme