Chiar dacă inflația de la sfârșitul lui 2025 s-a menținut aproape de 10%, perspectivele sunt mai optimiste pentru acest an, Comisia Națională de Prognoză anticipând în raportul său publicat în decembrie o medie anuală a creșterii prețurilor de 6,5%, cu o scădere până la 3,6% în decembrie.

Conform comunicatului de presă care a urmat deciziei BNR, de la începutul săptămânii, de menținere a dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”. Rămâne de văzut cum vor fi temperate eventualele presiuni inflaționiste din trimestrul al doilea, după eliminarea la sfârșitul lui marte a schemei de plafonare a prețurilor la gaze.

Cu inflația pe o pantă descendentă și un nivel ridicat al lichidității din piața monetară care permite Guvernului să se împrumute din piața locală la costuri mai mici, indicii ROBOR revin la valorile de la sfârșitul lui aprilie 2025, înainte de anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci indicele la 3 luni s-a situat la 5,90, cel la 6 luni la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%.

La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,97 la 5,91%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,09 la 6,04%, iar cel la 12 luni de la 6,26 la 6,19%.

Scăderea dobânzilor nu a fost însoțită de una a cursului euro, care a urcat de la 5,0929 la 5,0961 lei, față de 5,0985 lei, la sfârșitul anului trecut.

Analiștii BCR anticipează o evoluție stabilă a leului până la jumătatea anului, dar estimează pentru sfârșitul lui 2026 un curs de 5,17 lei/euro, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat”. În schimb, cei de la Libra Internet Bank cred că evoluția leului va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar cursul se va stabiliza în culoarul 5,10 – 5,15 lei, aproape de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză.

Diminuarea vânzărilor de acțiuni americane și dolari de marți („Sell America”), consecință a anunțului făcut de Donald Trump că intenționează majorarea suplimentară a importurilor din Europa, a determinat retragerea euro la 1,1701 – 1,1734 dolari, după creșterea până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,3442 la 4,3532 lei, față de 4,3658 lei, miercurea trecută.

Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4947 lei, față de 5,4532 lei, acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8358 lei, comparativ cu 5,8752 lei.

Metalul galben s-a apropiat, la jumătatea acestei, de pragul de 5.000 dolari/uncie, mult mai repede decât de anticipau cele mai pesimiste previziuni. Uncia a crescut de la recordul înregistrat marți de 4.748,90 dolari la 4.888,80 dolari, iar prețul gramului de aur a urcat de la 660,2411 lei la noul maxim istoric de 680,9127 lei.

Bitcoin a cunoscut în ultimul trimestru din 2025 o corecție de peste 30%, după ce a atins în 3 octombrie maximul istoric de 126.251,31 dolari.

De la începutul anului, bitcoin s-a consolidat în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 88.172 și 90.008 dolari. Ethereum s-a retras la 2.902 – 2.997 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Lunea aceasta, s-a desfășurat prima ședință de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%.

Conform comunicatului de presă care a urmat întâlnirii CA al BNR, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”.

În privința pericolelor care pot afecta evoluția leului și a dobânzilor, comunicatul arată că „incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”.

Reducerea apetitului pentru risc a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a celei naționale.

Cursul euro a urcat de la 5,0894 la 5,0921 lei, față de 5,0856 lei, în urmă cu o săptămână, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,089 – 5,093 lei.

Tendința de scădere a inflației, relevată în comunicatul BNR, și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a împins din nou în jos dobânzile interbancare.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,0 la 5,98%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,11 la 6,09%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,29 la 6,27%, indice care a încheiat anul trecut la 6,48%.

Scăderea dobânzilor permite Trezoreriei să se împrumute mai ieftin din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 700 milioane, printr-o emisiune scadentă în februarie 2032, la o dobândă medie anuală de 6,70%.

Investitorii și-au îndreptat atenția, la începutul săptămânii, către activele refugiu, precum aurul sau francul elvețian, după ultimele amenințări tarifare ale administrației de la Casa Albă făcute la adresa Europei din cauza Groenlandei.

Reducerea cererii de monedă americană a apreciat euro la 1,1578 – 1,1641 dolari, iar media ei a scăzut de la 4,3816 la 4,3799 lei, comparativ 4,3564 lei, lunea trecută.

Cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,4663 la 5,4851 lei, față de 5,8643 la începutul săptămânii trecute. Aprecierea celei britanice a fost marginală, de la 5,8745 la 5,8746 lei, față de 5,8643 lei, în urmă cu o săptămână.

Majorarea plasamentelor în metalul galben, principalul refugiu în perioadele geopolitice tulburi, a ridicat cotația de la vechiul record de 4.628,90 dolari/uncie, atins joia trecută, la cel nou de 4.683 dolari/uncie. Prețul gramului de aur a urcat de la 648,8063 lei la noul maxim istoric de 656,9613 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2231 zloți/euro iar a celei maghiare la 385,98 forinți/euro.

Bitcoin s-a retras la 92.199 – 93.641 dolari iar ethereum la 3.181 – 3.282 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanţelor Publice Călărași informează contribuabilii că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1207 bis/2025 a fost publicat OPANAF nr. 2736/2025 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 “Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice”.

Formularul se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2025, precum şi pentru declararea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de către persoanele fizice care optează pentru plata contribuţiei, începând cu anul 2026.

Declaraţia unică se depune până la data de 25 mai 2026, inclusiv, pentru veniturile realizate în anul 2025.

Noul model al declarației 212 cu instrucțiunile de completare poate fi descărcat de pe site-ul www.anaf.ro domeniul Servicii Online - Asistență contribuabili, secțiunea ”Declararea obligațiilor fiscale – Toate formularele, cu explicații – categoria Declarații impunere.”

Menționăm că, Declarația 212 se completează cu ajutorul programului de asistență și se depune exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași informează contribuabilii interesați că, în Monitorul oficial nr. 1204/29.12.2025 a fost publicată Legea nr. 245/2025 pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Potrivit Legii nr. 245/2025, orice persoană subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituţia publică și instituţia publică locală, care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului respectiv, cu cel puţin o persoană care realizează venituri din salarii, are obligația să solicite înregistrarea fiscală a entităţii respective, ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfăşoară efectiv activitatea acelei entităţi. Precizăm că, solicitarea se face în termen de 30 de zile de la data înfiinţării, pentru entităţile nou-înfiinţate.

Organul fiscal are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la înregistrarea fiscală, să transmită o copie de pe certificatul de înregistrare fiscală primarului unităţii administrativ-teritoriale/sectorului municipiului Bucureşti în a cărei/cărui rază teritorială îşi desfăşoară efectiv activitatea entitatea respectivă.

Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea astfel încât aceasta să reflecte impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat, reținut și virat, pe fiecare entitate care intră sub incidența prezentului alineat.

Totodata, acestia, potrivit procedurii aprobate prin Ordin al Presedintelui ANAF, au obligația completării și depunerii (în format electronic pe site-ul ANAF), declarației de înregistrare fiscală (formularul 060).

Termenul de solicitare a înregistrării fiscale pentru entitățile deja înfiinţate la data intrării în vigoare a prezentei legi este de 30 de zile.

Alte detalii relevante:

• Legea nu distinge cu privire la entitățile organizate pe raza teritorială a aceleiași unități administrativ teritoriale, ci doar că adresa oricăreia dintre aceste entități cu cel puțin un salariat să fie diferită de adresa sediului social al plătitorului, iar obligația de înregistrare fiscală intervine pentru fiecare dintre entitățile respective;

• Organul fiscal de înregistrare fiscală al sediului secundar este organul fiscal unde este situat sediul secundar;

• Pentru declararea impozitului pe veniturile din salarii aferent sediului secundar, se depune formularul 112 “Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” ;

• Impozitul pe veniturile din salarii datorat de sediul secundar se virează în contul unic, deschis pe codul fiscal al sediului secundar;

• În ceea ce privește punctele de lucru fără salariați, acestea se înregistrează și ele, dar fără a fi plătitoare de impozit pe veniturile din salarii, prin intermediul formularului 700 ”Declarație pentru înregistrare/modificare în mediul electronic a mențiunilor ulterioare înregistrării fiscale, precum și pentru radierea înregistrării fiscale.”

De la începutul acestei luni, metalul galben a câștigat peste 8%, consecință a faptului că investitorii s-au îndreptat spre active sigure, după ce administrația de la Casa Albă a anunțat că este pregătită să impună tarife suplimentare ţărilor europene care se opun dorinţei sale de a anexa Groenlanda, punând sub semnul întrebării existența NATO.

Deprecierea consistentă a monedei americane a ridicat cotația metalului galben de la maximul de 4.698 dolari/uncie, atins la începutul săptămânii, la unul nou de 4.748,90 dolari/uncie. La rândul său, prețul gramului de aur a urcat de la 656,9613 lei la un nou record de 660,2411 lei.

Cursul euro a urcat de la 5,0921 la 5,0927 lei, maxim al ultimelor trei săptămâni, efect al creșterii cotațiilor din piață la 5,091 – 5,094 lei.

Conform unei analize a Libra Internet Bank, evoluția din acest an a monedei naționale va fi influențată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene. Aceasta ar urma să stabilizeze cursul euro la 5,10 – 5,15 lei, valoare apropiată de media de 5,11 lei anticipată de Comisia de Prognoză.

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare s-a temperat, în condițiile în care indicii ROBOR la trei şi şase luni au atins cel mai mic nivel al ultimelor nouă luni.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,98 la 5,97%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,09%, iar cel la 12 luni de la 6,27 la 6,26%.

Marțea și miercurea viitoare se va desfășura prima ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, motiv pentru investitori să-și ia poziții de protecție. Aceasta a ridicat euro până la 1,1768 dolari, maximul ultimelor trei săptămâni, astfel că în piața locală cursul monedei americane a scăzut de la 4,3799 la 4,3442 lei.

Majorarea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un refugiu în perioadele tulburi, a ridicat cursul acesteia de la 5,4851 la 5,4978 lei. În schimb, cursul lirei sterline s-a retras de la 5,8746 la 5,8542 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2279 zloți/euro iar a celei maghiare s-a întărit marginal la 385,43 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut la 90.611 – 92.806 dolari iar ethereum la 3.053 – 3.197 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În luna noiembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9371 lei, cu 219 lei (+2,4%) mai mare decât cel înregistrat în luna octombrie 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5615 lei, în creştere cu 123 lei (+2,2%) față de luna octombrie 2025.

▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12931 lei) și în activităţi de editare (10919 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3403 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3468 lei).

Noiembrie 2025 comparativ cu noiembrie 2024

▪ Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,2%**).

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 94,9% în luna noiembrie 2025 față de luna noiembrie 2024.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,8% în luna noiembrie 2025 față de luna octombrie 2025.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 243,3%, cu 4,3 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna octombrie 2025.

Noiembrie 2025 comparativ cu Octombrie 2025

În luna noiembrie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna octombrie 2025, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 15,7% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., respectiv cu 14,4% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;
• între 7,5% și 10,5% în fabricarea echipamentelor electrice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice;
• între 3,5% și 7,0% în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de editare, fabricarea produselor din tutun, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, transporturi pe apă, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, cercetare-dezvoltare,

fabricarea produselor textile, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de spectacole, culturale şi recreative

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna octombrie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 4,0% în transporturi aeriene;
• între 0,5% și 3,0% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, tranzacţii imobiliare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, industria metalurgică.

În sectorul bugetar, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+1,1%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,4%). În administraţia publică, câştigului salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-0,1%).

Sursa www.insse.ro