Indicele ROBOR la trei luni se apropie de pragul de 5,5%

Indicele ROBOR la trei luni se apropie de pragul de 5,5%

Excedentul de lichiditate din piața monetară, în condițiile în care BNR a renunțat să mai sterilizeze surplusul de lei de care dispun băncile, a readus indicii ROBOR la valorile existente înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, de la începutul lunii mai.

În ianuarie, surplusul din piață a fost de circa 42 miliarde lei, în condițiile în care instituțiile bancare au preferat să plaseze banii la BNR unde au primit o dobândă de 5,5% pentru facilitatea de depozite, în detrimentul stimulării creditării populației sau a companiilor.

Trezoreria a profitat de această situație și a forțat o scădere constantă a costurilor la care se împrumută, reușind totodată să atragă și mai mulți bani față de sumele programate inițial.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,84 la 5,83%, față de 5,87% la jumătatea săptămânii trecute. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,90%, după ce miercurea trecută s-a aflat la 5,96% iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,08 la 6,07%, comparativ cu 6,13 în urmă cu o săptămână.

De această scădere a indicilor profită cei care au luat credite înainte de 2019, atunci când a apărut indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC). În prezent, IRCC se situează la 5,68%, până la sfârșitul lunii martie, după care va cunoaște o nouă reducere.

Nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc, în condițiile contractării cererii de monedă americană, a asigurat o evoluție calmă a leului față de euro. Cursul monedei unice a crescut modest de la 5,0910 la 5,0914 lei, față de 5,0943 lei, în urmă cu o săptămână. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,09 – 5,092 lei, identic cu cel de marți.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1833 – 1,1928 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,2740 la 4,2701 lei, față de 4,3130 lei, în urmă cu o săptămână.

Moneda elvețiană s-a menținut aproape de vârfurile atinse marți față euro iar media ei s-a retras marginal de la maximul istoric de 5,5783 lei la 5,5772 lei, față de 5,5509 lei, miercurea trecută.

Ușoara calmare a spiritelor din Marea Britanie a permis lirei sterline să se aprecieze, astfel că media ei a urcat de la 5,84 la 5,8539 lei, comparativ cu 5,9129 lei, la jumătatea săptămânii precedente.

Prețul gramului de aur a urcat de la 694,7316 lei la 699,7256 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 5.017,90 – 5.177,80 dolari/uncie.

Vinerea trecută, bitcoin a scăzut la aproape 60.000 dolari, după care a revenit în jurul pragului de 70.000 dolari, însă ieșirile din fondurile ETF și vânzările din piața specializată au coborât miercurea aceasta cotațiile la 66.374 la 69.244 dolari, față de 74.713 – 76.853 dolari, în urmă cu o săptămână. Ethereum a coborât la 1.194 – 2.030 dolari, în timp ce miercurea trecută se situa la 2.195 – 2.293 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cum se depune Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice

Cum se depune Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice

Clarificări ANAF în urma întrebărilor contribuabililor adresate prin chatbot-ul A.N.A.F.

De la lansarea chatbot-ului ANA, asistentul virtual creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) în Spațiul Privat Virtual (S.P.V.), modul de depunere a Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale se evidențiază drept cea mai frecventă întrebare adresată de români, potrivit analizei interacțiunilor utilizatorilor cu noul instrument digital.

Astfel, peste 80% din totalul de 23.000 de contribuabili care au interacționat în primele 7 zile cu chatbotul A.N.A.F. în S.P.V. au adresat întrebări privind modul de depunere a Declarației Unice 212 și alte subiecte adiacente. În acest sens, A.N.A.F. clarifică informațiile de interes public privind subiectele adresate și încurajează în continuare contribuabilii să solicite cât mai multe informații de interes prin intermediul chatbot-ului, pentru îmbunătățirea serviciilor publice și a comunicării A.N.A.F. cu contribuabilii.

Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:

- persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi (de exemplu, din chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului de investiții, din activități agricole, piscicultură și silvicultură) din România și/sau din străinătate și datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate;

- persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate. Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.

Cine trebuie să depună Declarația Unică: declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.

Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.

Modalitatea de depunere: Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro, pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă. În cazul depunerii online, confirmarea se face de către A.N.A.F. prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.

Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.

Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente. În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, A.N.A.F. va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, A.N.A.F. va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.

Pentru clarificări suplimentare, A.N.A.F. a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro - la secțiunea 'Asistență contribuabili' categoria 'Servicii oferite contribuabililor' - rubrica 'Ghiduri curente și alte materiale informative - un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).

Totodată, începând din data de 6.02.2026, chatbot-ul A.N.A.F. va fi accesibil direct de pe portalul A.N.A.F., fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul S.P.V, generând un interes ridicat în prima săptămână de la lansare - peste 23.000 de persoane au interogat platforma A.N.A.F. (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.

Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare, iar feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării A.N.A.F. cu contribuabilii.

În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor - în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat - A.N.A.F. încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes. Feedback-ul primit este esențial pentru a reflecta ariile fiscale care necesită dezvoltare prioritară în perioada următoare.

Proiectul se subsumează obiectivului strategic A.N.A.F. de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.

Acest serviciu face parte din proiectul 'Dezvoltarea serviciilor la distanța (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi - e-Services A.N.A.F.', finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care are ca obiectiv modernizarea administrației fiscale și creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale.

Reîncepe războiul valutelor

Reîncepe războiul valutelor

Tensiunile la nivel geopolitic, militar și comercial, dar și evoluția negativă a monedei americane, au împins plasamentele investitorii către așa-numitele „refugii” precum aurul, francul elvețian sau yenul japonez.

Iar, în ultimele luni, au apărut semnele reluării războiului valutelor, în ciuda faptului că secretarul american al Trezoreriei a declarat că este adeptul „dolarului tare”.

Beijingul a pus paie pe foc, recomandând băncilor din China să își reducă expunerea la obligațiunile de trezorerie americane, iar Europa oferă cea mai bună alternativă pentru investiții, astfel că moneda unică s-a apreciat la 1,1810 – 1,1870 dolari. Reamintim că în 28 ianuarie a fost atins un maxim al ultimilor patru ani de 1,2046 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3190 la 4,2955 lei, valoare aproape identică de cea din urmă cu o săptămână care a fost de 4,2958 lei.

Actuala evoluție va fi influențată de datele fundamentale privind evoluția economiei americane din ianuarie: ocuparea forței de muncă în sectorul non-agricol, indicele prețurilor de consum ) și noile cereri de șomaj. Acestea vor influența deciziile Rezervei Federale în privința dobânzii de referință, analiștii anticipând pentru acest două tăieri de 25 de puncte de bază.

Din acest conflict cea mai afectată bancă centrală este cea a Elveției, care se confruntă cu riscul deflației în condițiile în care francul se consolidează constant. Guvernatorul BNE a declarat chiar că instituția este pregătită să readucă dobânda în teritoriu negativ, în condițiile în care ea se află la 0% de la jumătatea anului trecut. În piața locală, cursul francului elvețian a crescut lunea aceasta la un nou maxim istoric de 5,5599 lei.

Diversificarea portofoliilor a menținut interesul pentru monedele de la marginea zonei euro, care au cunoscut schimbări minore ale cursului lor de schimb.

La noi, media monedei unice a urcat modest de la 5,0923 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, la 5,0934 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,092 – 5,095 lei. Lunea trecută media a fost de 5,0959 lei.

Analiștii BCR estimează un curs de 5,17 lei/euro „la finalul acestui an cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent ridicat, dar vedem cursul de schimb EUR/RON relativ stabil în prima jumătate a anului”.

Piața monetară a fost mai calmă lunea aceasta. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,85%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,93 la 5,92% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,09%.

Lira sterlină a fost afectată de scandalul din jurul fostului ambasador la Washington, implicat în afacerea Epstein, ce ar putea determina demisia premierului Keir Starmer. Într-o astfel de situație, următorul locatar din Downing Street ar putea fi unul mai de stânga, adept al unor cheltuieli mai mari din partea statului și o disciplină fiscală mai redusă. În piața locală, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,8630 la 5,8461 lei, față de 5,8854 lei, în urmă cu o săptămână.

Prețul gramului de aur a urcat de la 676,6689 lei la 689,9950 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 4.964 și 5.047 dolari/uncie, față de 4.654,50 – 4.972,50 dolari, la sfârșitul săptămânii trecute.

Tendința este pusă pe seama anunțului că banca centrală a Chinei și-a continuat în ianuarie achizițiile de aur pentru a cincisprezecea lună consecutiv.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

O nouă ediție TEZAUR: Investiții avantajoase în titluri de stat cu dobânzi neimpozabile de până la 7% pe an

O nouă ediție TEZAUR: Investiții avantajoase în titluri de stat cu dobânzi neimpozabile de până la 7% pe an

Ministerul Finanțelor a lansat astăzi, 9 februarie 2026, a doua ediție a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiții avantajoase.

În perioada 9 februarie 2026 - 6 martie 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,10%, 6,55%, respectiv, 7%.

Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată.

Când și unde pot fi cumpărate titlurile de stat:

- Între 9 februarie 2026 - 4 martie 2026, prin platforma Ghișeul.ro;

- Între 9 februarie 2026 - 5 martie 2026 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

- Între 9 februarie 2026 - 6 martie 2026 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

- Între 9 februarie 2026 - 5 martie 2026 în mediul urban și 9 februarie 2026 - 4 martie 2026 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Avantajele investiției în Programul TEZAUR

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A.

Reamintim că începând cu luna martie 2025, Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță.

Ghid pentru transferul rapid al fondurilor din contul TEZAUR

Pentru a veni în sprijinul investitorilor cu o experiență complet digitalizată și eficientă, Ministerul Finanțelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal.

Procesul se realizează prin completarea documentului Ordin de plată multiplu electronic (OPME), urmând pașii de mai jos:

- Descărcați formularul de pe site-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Tezaur Online, și deschideți-l exclusiv cu Adobe Acrobat Reader.

- Completați câmpurile cu datele de identificare (CNP) și IBAN-ul contului bancar în care doriți să primiți banii.

- Calculați suma finală: Din suma totală de transferat, deduceți comisionul aferent transferului: 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari.

- Validați și salvați documentul PDF inteligent.

- Încărcați formularul în contul dumneavoastră SPV, utilizând butonul 'Depunere formulare' de pe același site.

După încărcarea cu succes a documentului, transferul sumelor se va procesa în cel mai scurt timp posibil.

Serviciul de comunicare, relații publice, mass-media și transparență

Euro testează revenirea sub 5,09 lei

Euro testează revenirea sub 5,09 lei

Leul a profitat de reducerea plasamentelor în dolarii americani și s-a apreciat față de moneda unică, cea americană și lira sterlină însă francul elvețian a atins un nou record.

Cursul euro a scăzut de la 5,0934 la 5,0910 lei, minimul ultimelor trei săptămâni și jumătate. Este posibilă o scădere sub pragul de 5,09 lei, așa cum o arată atingerea unui minim de 5,0850 lei pe segmentul asiatic al FOREX. În piața locală, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,09 – 5,092 lei.

Conform unei analize a BCR, excedentul de lichiditate din sistemul bancar față de BNR a crescut în ianuarie la 42,0 miliarde lei (stoc mediu zilnic), după un surplus de 29,5 miliarde lei înregistrat în luna anterioară, bani care au fost plasați în facilitatea de depozit a BNR, pentru care primesc o dobândă de 5,5%/an.

Acesta este principalul factor care contribuie la scăderea indicilor ROBOR și reducerea costurilor la care se împrumută statul.

Marțea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,85 la 5,84%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,92 la 5,90% iar cel la 12 luni de la 6,09 la 6,08%.

Ministerul Finanţelor s-a împrumutat luni cu 1,03 miliarde lei, pentru care a acceptat o dobândă de 6,11% până la scadența din octombrie 2029, sumă care a fost completată marți cu încă 25,5 milioane lei. Trezoreria a redeschis o emisiune scadentă în aprilie 2025 și a atras 890 milioane lei la un randament mediu anual de 6,40%, la care s-au adăugat alte aproape 6 milioane lei, la licitația suplimentară de marți.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1889 – 1,1920 dolari astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,2955 la 4,2740 lei.

Cursul monedei elvețiene a crescut de la 5,5599 lei la noul maxim istoric de 5,5783 lei, consecință a aprecierii acesteia față de euro până la 0,9116 franci. Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că francul este considerat una dintre cele mai sigure investiții în perioadele tulburi din punct de vedere geopolitic, economic, comercial sau militar.

Scandalul din jurul fostului ambasadori britanic la Washington, care ar putea provoca demisia premierului laburist Keir Starmer, pune presiune pe lira sterlină, a cărei medie a coborât de la 5,8461 la 5,84 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 689,9950 lei la 694,7316 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 4.988,50 și 5.76,30 dolari/uncie.

De la începutul anului forintul maghiar a câştigat 2,3% față de euro, iar analiștii anticipează menținerea tendinței până la alegerile din aprilie. Piețele așteaptă următorul discurs al lui Viktor Orban despre starea națiunii, unde s-ar putea anunța schimbări ale politicii fiscale.

Marțea aceasta, media monedei maghiare s-a depreciat marginal la 377,35 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,2148 lei.

Bitcoin fluctua între 67.948 și 70.440 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.994 – 2.122 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Statul s-a împrumutat săptămâna aceasta cu 3,7 miliarde lei

Statul s-a împrumutat săptămâna aceasta cu 3,7 miliarde lei

Leul a profitat de nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc și s-a stabilizat față de moneda unică, după trei ședințe consecutive de apreciere modestă.

Cursul euro a urcat marginal de la 5,0943 la 5,0945 lei, în ciuda faptului că în piața locală cotațiile au coborât până la 5,093 lei.

Joi a fost a doua ședință consecutivă în care indicii ROBOR nu au cunoscut modificări, semn că a fost atins un platou. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,96% iar cel la 12 luni la 6,12%.

Băncile, clienții acestora și fondurile de pensii s-au înghesuit, din nou, să cumpere titluri de stat românești. Trezoreria s-a împrumutat printr-o emisiune scadentă în aprilie 2027 cu 1,16 miliarde lei, mai mult cu 300 milioane lei față de valoarea programată, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 5,94%.

Tot joi, Finanțele au redeschis o emisiune scadentă în februarie 2032 și au atras alte 1,07 miliarde lei, la un randament mediu anual de 6,41%, ceea ce ridică totalul împrumutat în prima săptămână din februarie la circa 3,7 miliarde lei.

Euro a scăzut la 1,1780 – 1,1809 dolari, chiar dacă BCE a menținut dobânda sa directoare la 2%, ușor mai sus decât inflația din ianuarie care a fost de 1,7%. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3130 la 4,3209 lei.

Chiar dacă Banca Angliei a menținut dobânda de politică monetară la 3,75%, lira sterlină s-a depreciat față de euro iar cursul ei a coborât de la 5,9129 la 5,8730 lei. În schimb, revenirea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un „refugiu” a ridicat media acesteia la 5,5565 lei, aproape de recordul de 5,5598 lei, atins în 30 ianuarie.

Prețul gramului de aur s-a retras de la 700,6082 lei la 678,2085 lei, evoluție la care a contribuit scăderea metalului galben la 4.791,10 – 5.024,80 dolari/uncie, în timp ce argintul se mișca între 76,5 și 80,50 dolari/uncie.

Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2175 zloți/euro, respectiv 379,31 forinți/euro.

Scăderea de marți la 72.884 dolari, cel mai redus nivel începând cu noiembrie 2024, când a fost anunțată realegerea lui Donald Trump, a șters din conturile deținătorilor de bitcoin aproape 500 miliarde de dolari. De la începutul anului, principala criptomonedă a pierdut circa 13%, respectiv 39% față de maximul istoric de 126.251,31 dolari, atins în 3 octombrie 2025

Tendința s-a accentuat joia aceasta iar bitcoin a coborât până la 69.095 dolari, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii noiembrie 2024, înainte ca Donald Trump să câștige alegerile, pierderea zilnică fiind de circa 5%. Principala criptomonedă se va confrunta în perioada următoare cu pragurile suport de la 50.000 dolari și chiar 45.000 dolari.

Deprecierea zilnică a ethereum era de circa 4% iar acesta se tranzacționa între 2.045 și 2.165 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.