Creșterea aversiunii față de risc, odată cu începerea conflictului din Orientul Mijlociu, a provocat deprecierea monedelor de la marginea zonei euro.

Euro a crescut la jumătatea ședinței de marți la un vârf de 5,102 lei, însă vânzările apărute în scurt timp au dus la scăderea cotațiilor până la 5,097 lei. Aceasta a permis BNR să stabilească o medie de 5,0981 lei, maxim al ultimelor aproape zece luni.

În regiune, cursul celei poloneze s-a depreciat de la 4,2304 la 4,2732 zloți/euro, iar a celei maghiare de la 379,21 la 385,41 forinți/euro.

Presiunea pe curs se va menține, în condițiile în care ajunge la scadență o emisiune de eurobonduri din 2020. Statul va trebui să achite un total, inclusiv dobânda, de circa 1,625 miliarde euro, care nu ar trebui să creeze o problemă, având în vedere că joia trecută Trezoreria s-a împrumutat de la investitorii internaționali cu 2,25 miliarde euro cu scadența la 7 ani, cu 750 milioane euro scadente în 2044, respectiv cu 2 miliarde dolari cu scadența în iulie 2036.

În septembrie, urmează să fie achitată o emisiune din septembrie 2022 cu o valoare de 1,8 miliarde euro și o dobândă aferentă de 217 milioane și o alta în decembrie al unei emisiuni din aprilie 2019 care se ridică la un total de 1,529 miliarde euro.

Conflictul armat dintre SUA-Israel și Iran a afectat și piața monetară, unde a apărut un mic deficit de lichiditate. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,75 la 5,76%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a reveni de la 5,78 la 5,79%, iar cel la 12 luni a stagnat la 5,92%.

Pentru a putea rostogoli datoria publică anterioară și să finanțeze deficitul bugetar dar și necesitățile investiționale, Ministerul Finanţelor este pregătit să împrumute din piețele externe circa 10 miliarde euro, iar din cea iarnă între 160 și 170 miliarde lei, în condițiile în care necesarul brut de finanţare al României din acest an se ridică la 265 – 275 miliarde lei

La aceste sume se adaugă cele obținute de la marile bănci internaționale prin plasamente private, care oferă avantajul unor dobânzi mai mici.

Luni, statul s-a împrumutat din piața locală cu 569 milioane lei, cu scadența în iulie 2040, la o dobândă medie anuală de 6,64%. La licitația de titluri de stat cu scadența în iulie 2030, Trezoreria s-a împrumutat cu 425 milioane lei, la un cost mediu anual de 6,08%, față de o valoare programată de 800 milioane lei.

Euro s-a depreciat la 1,1582 – 1,1707 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3430 la 4,3940 lei, maxim al ultimelor circa 5 luni.

Declarația făcută de Banca Națională a Elveției conform căreia este pregătită să intervină pentru a stopa aprecierea monedei, care a atins luni un maxim al ultimilor zece ani de 0,9028 franci/euro, a temperat avansul luat, astfel că media ei a coborât în piața locală de maximul istoric de 5,6189 lei la 5,8431 lei.

Cursul lirei sterline a recuperat o parte din pierderi și a urcat de la 5,8197 la 5,8411 lei.

Marcările de profit au avut darul de a deprecia metalul galben la 5.076 – 5.381 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur s-a retras de la 752,0815 la 741,4095 lei.

Bitcoin fluctua marți între 66.405 și 69.220 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.941 – 2.040 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

TeraSteel a marcat sâmbătă, 28 februarie 2026, inaugurarea celei mai moderne fabrici de panouri termoizolante din România, situată în Lehliu-Gară, județul Călărași.

Noua unitate de producție, realizată în urma unei investiții de peste 20 de milioane de euro – dintre care 8 milioane de euro reprezintă ajutor de stat – confirmă angajamentul companiei pentru inovație, eficiență operațională și dezvoltarea de soluții industriale sustenabile.

Această investiție strategică susține extinderea capacităților de producție, facilitează accesul pe piața construcțiilor industriale din Ucraina și consolidează poziția României pe harta regională a producătorilor de soluții constructive performante. Fabrica este echipată cu tehnologii de ultimă generație, optimizate pentru un consum eficient de resurse, standarde ridicate de calitate și un impact redus asupra mediului.

„Fabrica TeraSteel Lehliu-Gară va suplimenta capacitatea de producție a României cu peste 1,8 milioane de metri pătrați de panouri termoizolante anual, consolidând poziția țării noastre ca pol regional de producție și export de soluții constructive sustenabile în Europa de Sud-Est. Noua unitate va deservi în principal sudul României, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova dar și Ungaria, Slovacia, Cehia sau Turcia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, prin intermediul portului Constanța”. a declarat Cosmin Pătroiu, Director General TeraSteel.

În prezent, TeraSteel produce panouri termoizolante, profile metalice, tablă cutată și accesorii pentru construcții industriale în trei unități de producție – două în județul Bistrița-Năsăud și una în Leskovac, Serbia.

Fabrica din Lehliu-Gară completează portofoliul companiei cu soluții tehnologice avansate, contribuind la optimizarea costurilor logistice, reducerea timpilor de livrare și creșterea flexibilității operaționale. De asemenea, suplimentează producția românească de panouri sandwich cu miez izolator de vată minerală, recunoscute pentru eficiența crescută în ceea ce privește reacția și rezistența la foc.

„Această investiție reflectă încrederea noastră în potențialul pieței din Europa de Sud Est și în parteneriatele solide pe care le-am construit de-a lungul anilor. Continuăm să investim în tehnologii de ultimă generație și în parteneriate durabile, pentru a livra soluții fiabile, eficiente și adaptate cerințelor tot mai dinamice ale industriei construcțiilor. Noua fabrică ne permite să fim mai aproape de clienți, mai rapizi în execuție și mai competitivi la nivel internațional.” a adăugat Cosmin Pătroiu, Director General TeraSteel

Implementarea acestui proiect-un etalon de excelență industrială- a generat peste 60 de noi locuri de muncă într-o zonă cu provocări socio-economice, susținând dezvoltarea comunității locale și crearea unui impact economic pozitiv, într-un context internațional complex.

Prin această nouă unitate de producție, TeraSteel își reafirmă rolul de producător cheie în dezvoltarea industrială și economică din regiune și își consolidează strategia de creștere sustenabilă, orientată spre performanță, inovație și valoare pe termen lung pentru clienți și parteneri.

Despre TeraSteel

TeraSteel, companie cu sediul în județul Bistrița-Năsăud, este prima firmă românească care, după 1990, a inaugurat o unitate de producție în afara granițelor țării, la Leskovac, Serbia. Din 2021, TeraSteel face parte din Kingspan Group, lider global în soluții avansate pentru izolația și anveloparea clădirilor.

În calitate de producător strategic de panouri termoizolante, profile zincate și tablă cutată în Europa de Sud-Est, compania oferă clienților consultanță specializată și soluții tehnice optimizate pentru fiecare proiect. Prin echipe dedicate, produse certificate și expertiză internațională, TeraSteel garantează standarde ridicate de calitate pentru construcțiile industriale.

În 2025, companiile TeraSteel au obținut certificarea ISO 37301:2021 — cel mai nou standard internațional pentru sistemul de management al conformității.

Confruntarea militară dintre coaliția SUA-Israel și Iran, care s-a extins pe fondul atacării de către statul islamic a alte 10 țări din regiune, ceea ce a determinat creșterea prețurilor petrolului și incertitudinea geopolitică, au avut ca efect imediat majorarea cererii de active considerate drept refugii, precum aurul, francul elvețian, yenul japonez sau dolarul american.

Euro s-a depreciat până la un minim de 0,9028 franci, cel mai scăzut nivel începând cu 2015, atunci când s-a renunțat la plafonul de 1,20 franci/euro. În piața locală, cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,5866 la un nou maxim istoric de 5,6189 lei. Precedentul record de 5,5932 lei a fost atins în 17 februarie.

Majorarea cererii de metal galben, în condițiile în care fluxurile fizice de aur către şi dinspre centrul de tranzacţionare din Dubai au fost întrerupte, după atacare acestui stat de către Iran, au ridicat uncia la 5.275 – 5.420 dolari, aproape de maximul istoric de 5.595,47 dolari, atins în 29 ianuarie.

În piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 718,6797 lei la 752,0815 lei, la circa 3 lei de maximul atins la sfârșitul lui ianuarie.

Aurul s-a apreciat de la începutul anului cu circa 22%, iar februarie a fost a șaptea lună consecutivă de creștere, cea mai lungă serie de creșteri din 1973, consecință a modului în care Donald Trump vrea să redefinească relațiile politice și comerciale internaționale, care se suprapune peste escaladarea tensiunilor geopolitice.

La rândul său, argintul a crescut până la 96,05 dolari/uncie, sub maximul de 121,64 dolari.

Creșterea aversiunii față de risc a depreciat monedele de la marginea zonei euro.

Dacă, la deschiderea piețelor din Asia a fost atins un minim de 5,07 lei, tranzacțiile din cea locală s-au realizat în culoarul 5,094 – 5,098 lei. Astfel, cursul monedei unice a crescut de la 5,0953 lei la 5,0972 lei.

Nu există riscuri imediate pentru leu, în condițiile în care rezerva valutară a BNR este un consistentă, chiar dacă ea s-a contractat modest în februarie la 65,023 miliarde euro, iar rezervele internaționale (inclusiv aur) se ridică la 79,639 miliarde euro.

Problemele sunt legate de încetinirea economică, care s-ar putea adânci în perioada următoare. Prognoza de creștere a economiei româneşti din acest an este anticipată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la 1,2%, față de 1,6% cât a fost estimat în septembrie.

După o lungă o perioadă în care indicii ROBOR doar au scăzut, ieri cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,74 la 5,75%, în timp ce ultimul sondaj CFA România anticipează pentru ianuarie 2027 o valoare de 5,24%. În schimb, indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,79 la 5,78%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,93 la 5,92%.

Euro s-a retras la 1,1698 – 1,1798 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3179 la 4,3430 lei. Cursul lirei sterline a crescut modest la 5,8197 lei.

Bitcoin a scăzut la scurt timp după atacarea Iranului aproape de 62.000 dolari, însă la începutul acestei săptămâni se tranzacționa în culoarul 65.295 – 67.029 dolari. Ethereum fluctua între 1.929 și 1.987 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

3-5 martie, Romexpo, Pavilioanele B1 și B2

Două pavilioane expoziționale și platformele exterioare, 250 de companii din 22 de țări, 750 de branduri

De astăzi, începe GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC, cel mai important eveniment dedicat comunităților sustenabile, care se va desfășura la Romexpo, până pe data de 5 martie. Evenimentul va reuni companii care activează în cele patru domenii – energie verde, deșeuri, apă, smart city, autorități centrale și locale, specialiști, asociații de profil și mediul academic.

Deschiderea oficială va avea loc la ora 9.00, în prezența autorităților centrale, ambasadorilor mai multor țări care au pavilioane naționale și oficialităților din Republica Moldova, ediția din acest an marcând colaborarea dintre cele două state pe domeniul dezvoltării durabile. De asemenea, sunt așteptați peste 800 de primari, precum și administratori publici și președinți de consilii județene.

Evenimentul este organizat de Romexpo și Euroexpo Fairs, cu sprijinul instituțional al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Energiei, Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Asociației Municipiilor din România, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România și Asociației Administratorilor Publici din România.

Timp de trei zile, cele două pavilioane și platformele exterioare devin un spațiu de lucru aplicat, în care furnizorii de tehnologie, integratorii, finanțatorii și beneficiarii finali pot discuta direct despre proiecte, bugete și termene de implementare. Accentul ediției 2026 este pus pe soluții concrete și pe integrarea lor în comunități – de la orașe mari la administrații locale de dimensiuni medii și mici.

„Prezența și implicarea fără precedent a autorităților centrale și locale în GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC ne onorează și ne arată nevoia pe care o avem ca țară de a lucra împreună pentru a asigura calitatea vieții în comunități. Cei care reglementează politicile în domeniul dezvoltării durabile și cei care iau deciziile de investiție în comunități au posibilitatea dialogului cu producătorii de tehnologie, cu profesioniștii din domeniu, cu asociațiile de profil, cu mediul educațional și cu societatea civilă. Ne bucurăm că reușim să creăm acest loc de întâlnire dintre cei care aduc inovația și cei care o fac parte integrantă din viața noastră de zi cu zi.”, declară Camelia Buda, Director General Euroexpo Fairs și co-organizator GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC.

„GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC este spațiul în care se creează oportunități, se validează tehnologii și se construiesc parteneriate strategice. Interesul tot mai mare al mediului de afaceri, al sectorului public și al organizațiilor de profil confirmă că dezvoltarea sustenabilă a devenit o direcție strategică. Dialogul dintre furnizorii de tehnologie, integratori, finanțatori și beneficiari finali este esențial pentru accelerarea proiectelor și pentru transformarea strategiilor în rezultate măsurabile. Rolul nostru, la ROMEXPO, este să oferim cadrul profesionist în care aceste colaborări pot începe și se pot consolida. Atunci când inițiativele lansate aici se materializează în proiecte cu impact real în comunități, știm ca ne îndeplinim misiunea de a susține dezvoltarea pe termen lung”, adaugă Mihai Costriş - Director Executiv Romexpo.

ORAȘUL VIITORULUI (PAVILIONUL B1)

„Orașul Viitorului – The Living City Experience” ocupă 11.000 mp și funcționează ca un demo urban integrat. Conceptul reunește soluții pentru energie regenerabilă, eficiență energetică, infrastructură de apă, gestionarea deșeurilor, iluminat inteligent și amenajări urbane verzi, prezentate într-un context aplicat.

Zona include Agora Instituțională, dedicată dialogului dintre administrații și companii, precum și Bulevardul Sustenabilității, unde tehnologiile sunt prezentate în scenarii reale de utilizare: stații de încărcare, senzori de trafic, treceri de pietoni inteligente, sisteme de iluminat și soluții pentru spații publice. Conceptul este completat de o amenajare peisagistică integrată, cu 2.500 de plante și arbuști, care susține ideea de echilibru între infrastructură și natură.

PAVILIONUL B2

Pavilionul B2 și platformele exterioare sunt dedicate soluțiilor pentru energie regenerabilă și protecția mediului: colectare, sortare și reciclare a deșeurilor, salubritate, centre de reciclare, managementul apei potabile și uzate.

Pe cele cinci scene tematice sunt programate conferințe și dezbateri profesionale – de la Forumul Internațional de Mediu și Green Energy Summit, până la Conferința Economia Circulară și Conferința Primarilor din România și Republica Moldova, cu accent pe proiecte implementate, finanțare și bune practici.

GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC se adresează profesioniștilor din energie, industriei de managementul deseurilor si al apei, administrației publice, investitorilor, dezvoltatorilor imobiliari, arhitecților, antreprenorilor, mediului universitar și ONG-urilor. Evenimentul este deschis și publicului interesat de soluții sustenabile pentru locuințe și comunități.

Accesul la eveniment este gratuit, iar programul de vizitare este pe 3-4 martie, între 10:00–18:00, iar pe 5 martie, în intervalul 10:00-16:00.

Puteți găsi mai multe informații aici: www.greenenergyexpo-romenvirotec.ro

Administrația Județeană a Finanțelor Călărași informează contribuabilii persoane fizice în ceea ce privește impozitul pe venit datorat pentru anul 2025, potrivit prevederilor art.8 din O.U.G.nr.8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creșterea investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I,nr.147/25.02.2026, referitor la acordarea unei bonificații în cazul impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, astfel:

Contribuabilii persoane fizice beneficiază de o bonificație de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025,pentru care există obligația depunerii declarației prevăzute la art.122 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, în vederea stabilirii impozitului pe venit,pentru următoarele categorii de venit:

a) activități independente;

b) drepturi de proprietate intelectuală;

c) cedarea folosinței bunurilor;

d) investiții;

e) activități agricole, silvicultură și piscicultură;

f) alte surse.

Bonificația de 3% se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ, următoarele condiții:

a) impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate pentru veniturile realizate în anul 2025, inclusiv contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit art.180 alin.(2) din Legea nr.227/2015 pentru anul 2025,se sting prin plată și/sau compensare,integral până la data de 15 aprilie 2026 inclusiv;

b) declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzută la art.122 din Legea nr.227/2015,se depune până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

Bonificația se determină de contribuabil și se evidențiază în mod distinct în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, sub rezerva verificării ulterioare.Impozitul pe venit de plată se determină prin diminuarea acestuia cu valoarea bonificației.

Contribuabilii care au depus Declarația Unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzute la art.122 din Legea nr.227/2015,, pentru veniturile realizate în anul 2025, fără acordarea bonificației,pot beneficia de aceasta prin depunerea unei declarații rectificative până la data de 15 aprilie 2026.

În cazul în care plata impozitului pe venit datorat pentru anul 2025 a fost efectuată până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sau ulterior acestei date,dar nu mai târziu de 15 aprilie 2026 inclusiv,aceasta se ia în considerare pentru acordarea bonificației în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță de urgență.

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna decembrie 2025 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna decembrie 2025 cu 29,8% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 11,1% comparativ cu luna decembrie 2024;

Mortalitatea infantilă. În luna decembrie 2025 ca şi in luna precedentă nu s-a înregistrat nici un deces sub 1 an. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -178 persoane în luna decembrie 2025 (-117 persoane în luna noiembrie 2025 şi -173 persoane în luna decembrie 2024).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna decembrie 2025, s-au înregistrat 30 de căsătorii, cu 25 mai puţine faţă de luna precedentă şi la acelaşi nivel faţă de luna decembrie 2024.

Divorţialitatea. În luna decembrie 2025 s-au înregistrat 27 de divorţuri, mai puţine cu 11 faţă de luna anterioară şi mai multe cu 7 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În luna noiembrie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 43,5 milioane euro şi al importurilor CIF de 30,5 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 13,0 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+9,4%) şi respectiv de (+14,9%) faţă de luna noiembrie 2024.

Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-24,2%) şi o creştere de (+21,6%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.XI.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (21,2%); metale comune şi articole din acestea (32,4%); articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,2%); materii textile şi articole din acestea (1,9%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,6%); mijloace de transport (1,1%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,3%).

Topul principalelor ţări partenere la export ale judeţului Călăraşi din total export în luna noiembrie 2025 a fost următorul: Liban (29,87%), Germania (12,85%), Bulgaria (10,24%), Italia (6,93%) şi Grecia (5,64%).

În perioada 1.I-30.XI.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,7%); metale comune şi articole din acestea (42,5%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (13,8%); materii textile şi articole din acestea (1,8%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,0%); articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,3%); mijloace de transport (3,6%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (12,7%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,6%).

Topul principalelor ţări partenere la import ale judeţului Călăraşi din total import în luna noiembrie 2025 a fost următorul: Turcia (19,09%), China (11,89%), Italia (10,75%), Olanda (7,35%) şi Bulgaria (6,98%).

În luna decembrie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi prin creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2025, a fost de 1036, mai mic cu 21,7% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 33,3% comparativ cu luna decembrie 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 99,2% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2025, a fost de 1920, mai mic cu 20,0% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 7,2% comparativ cu luna decembrie 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 99,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna decembrie 2025, a fost de 18,7% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 5,4 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 3,2 puncte procentuale comparativ cu luna decembrie 2024.

În luna decembrie 2025, s-au eliberat 39 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 8 mai multe faţă de luna precedentă, respectiv cu 12 comparativ cu luna decembrie 2024.

Indicele preţurilor de consum (IPC) - Total în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%.

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.12.2025 a fost de 0,8%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,4%).

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimile 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%.