În cele peste trei decenii de activitate în România, Eisberg, cel mai important jucător pe piața salatelor gata de consum, și-a construit o excelentă reputație bazată, înainte de orice, pe calitatea și siguranța alimentului, mai mult chiar decât pe calitățile intrinseci ale salatelor.

“Fără niciun fel de compromis și de la bun început am aplicat, apărat și demonstrat standardele cele mai înalte de calitate și siguranță ale salatelor Eisberg spălate. Tocmai pentru că înțelegem în profunzime riscurile microbiologice și chimice la care sunt expuse aceste alimente pe cât de sănătoase, pe atât de fragile, exercităm un control total asupra produselor noastre. De la creșterea și recoltarea de la fermă la transportul, depozitarea, procesarea și livrarea salatelor noastre, adică de la fermă la client, știm în permanență și în detaliu ce intră și ce iese din Eisberg”, afirmă Gabriela Boldeanu, Quality Control manager la Eisberg România.

„Marii noștri clienți, conștienți, și ei, de aceleași riscuri, ne controlează și ne auditează inopinat, anual, și ne acordă înaltele lor certificări de calitate și siguranță alimentară”, completează Nicoleta Scarlat, Sales&Marketing manager al companiei.

Compania a investit permanent în modernizarea fabricii de la Cernica și a întregului lanț de aprovizionare, producție și distribuție, tocmai pentru a exercita acest control.

“Nu pot, așadar, decât să ne contrarieze ușor afirmații de presă potrivit cărora produsele noastre nu ar fi sigure pentru consum, din motive microbiologice sau din oricare altele”, explică Gabriela Boldeanu.

Ea amintește că toate produsele Eisberg România sunt supuse unui protocol încheiat între laboratoarele de analiză și autoritățile publice competente (ANSVSA și Direcțiile locale ale acesteia), prin care orice laborator ce descoperă rezultate neconforme la analiza produselor sesizează imediat atât producătorul, cât și Direcția Sanitar-Veterinară și de Siguranță Alimentară. Nu a existat o astfel de sesizare, ca urmare a analizei evocate recent în mass-media.

Încrederea clienților, fondată tocmai pe calitatea desăvârșită a produselor și lipsa incidentelor, oferă companiei certitudinea că produsele sale sunt mai presus de acuzații nefondate și lipsite de dovezi certe.

“Îi invităm pe toți cei care au dubii cu privire la calitatea și siguranța alimentară a salatelor Eisberg spălate și ambalate să le trimită la control instituțiilor publice abilitate sau să se programeze la o vizită și să vadă, cu ochii lor, câtă grijă avem de produsele noastre. Informați-vă înainte de a vă forma o opinie!”, conchide Nicoleta Scarlat.

Politica intervenționistă a președintelui Trump, care a mutat la Casa Albă tehnicile sale de negociere comercială și de troc, în detrimentul politicii și diplomației clasice, a diminuat rolul de refugiu al dolarului american și a impulsionat achiziția altor active considerate sigure, așa cum sunt metalele prețioase sau francul elvețian și yenul japonez.

Aurul, principalul activ de refugiu, a depășit de la finalul lui 2024, înainte de începerea noului mandat al președintelui Trump, cu rapiditate pragurile considerate psihologice de la 3.000 dolari, 4.000 dolari iar lunea aceasta a urcat de la recordul de 4.991,10 dolari/uncie, atins vinerea trecută, la unul nou de 5.110,90 dolari/uncie, care era prognozat pentru jumătatea anului sau chiar spre finalul lui.

În prezent, analiștii anticipează depășirea în acest an a pragului de 6.000 dolari, însă niciunul nu vede unde se va consolida prețul, atâta vreme cât uncia a câștigat aproape 65% în 2025, cea mai mare creștere anuală începând cu 1979, iar aprecierea din prima lună din 2026 este de circa 17%.

Argintul, noua stea a pieței metalelor prețioase, a înregistrat un nou record și s-a apropiat de 110,50 dolari/uncie, aprecierea din ultimul an . La rândul ei, platina a atins un nou maxim istoric de 2.820 dolari/uncie.

În piața locală, prețul gramului de aur a crescut de la maximul istoric atins vineri de 687,7477 lei la cel nou de 703,3520 lei.

Creșterea plasamentelor în monedele considerate drept „sigure” au apreciat francul elvețian față de euro astfel că media acestuia a urcat de la 5,4922 lei la un nou record istoric de 5,5322 lei, precedentul maxim de 5,5259 lei fiind înregistrat în 14 noiembrie 2025. În schimb, media lirei sterline a crescut marginal de la 5,8734 lei la 5,8747 lei. În urmă cu o săptămână, cursurile erau de 5,4851 lei, respectiv 5,8746 lei.

Luni noapte, în segmentul asiatic al piețelor financiare, euro a atins un maxim de 9,1220 lei, cotație comparabilă cu cea din mai, la scurt timp după turul întâi al alegerilor prezidențiale. Însă, în piața locală tranzacțiile se realizau în culoarul 5,094 – 5,097 lei astfel că media a urcat de la 5,0943 la 5,0960 lei, comparativ cu 5,0921 lei, la începutul săptămânii trecute.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,02%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,16 la 6,15%, comparativ cu 6,29% în data de 16 ianuarie.

Euro și-a accelerat aprecierea față de euro iar cotația a urcat la 1,1898 dolari, față de un minim de 1,1578 dolari, lunea trecută. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 4,3411 la 4,2972 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit modest la 382,27 forinți/euro, după ce Banca Ungariei a menținut recent dobânda de politică monetară la 6,5%. În schimb, cursul monedei poloneze s-a depreciat la 4,2118 zloți/euro.

Bitcoin testează, din nou, scăderea la pragul suport de la 85.000 dolari, și se tranzacționa în culoarul 86.000 – 88.340 dolari. Ethereum fluctua între 2.811 și 2.926 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare s-a menținut și marți dar a fost de mai mică amploare față de săptămânile trecute, având în vedere faptul că BNR a anunțat, după ședința unde rata cheie a fost menținută la 6,50%, că procesul de reducere a prețurilor va fi unul lent până la jumătatea anului.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,02 la 6,01%, iar cel la 12 luni de la 6,15 la 6,14%.

Scăderea indicilor ROBOR permite statului să se împrumute cu mai mulți bani față de sumele programate la licitațiile de titluri de stat cu dobânzi mai mici.

La începutul săptămânii, Trezoreria s-a împrumutat cu 1,409 miliarde lei, din cei 3,039 miliarde lei puși la bătaie de bănci, față de o valoarea programată de 800 milioane lei. Scadența titlurilor este octombrie 2029 iar dobânda medie anuală a fost de 6,22%.

Cea mai mare sumă atrasă luni de Finanțe a fost de circa 3,6 miliarde lei la o dobândă anuală de 6,01% și cu scadența în ianuarie viitor. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 3,4 miliarde lei iar suma programată a fost de 1 miliard lei.

Apetitul pentru cumpărarea de bonuri românești a permis Finanțelor să atragă alte 600 milioane lei cu scadența în iulie 2034 la un randament mediu anual de 6,67%.

Necesarul uriaș al bugetului de stat a determinat suplimentarea sumelor atrase. Astfel, pentru scadența octombrie 2029 au fost împrumutate încă 211,4 milioane lei iar pentru iulie 2034 suma a fost de 90 milioane lei.

Euro se tranzacționa marți în culoarul 5,096 – 5,098 lei, iar media a scăzut marginal de la 5,0960 la 5,0959 lei.

Climatul geopolitic tensionat creat de președintele Trump prin războiul tarifelor comerciale, intervențiile verbale sau directe în Venezuela, Groenlanda, amenințarea Canadei cu un embargo comercial sau tensiunile legate de Iran, țară care ar putea fi atacată de armata americană, dar și uriașa datorie guvernamentală a SUA cât și atacurile la adresa independenței Rezervei Federale americane sunt tot atâtea motive care au determinat reducerea cererii de dolari și înmulțirea plasamentelor în așa-numitele refugii, precum aurul, francul elvețian sau yenul japonez.

Euro a urcat până la 1,19 dolari, valoare comparabilă cu cele din septembrie trecut, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,2972 la 4,2871 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la maximul istoric de 5,5322 la 5,5270 lei, iar cea a lirei sterline de la 5,8747 la 5,8732 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la maximul istoric de 703,3520 lei la 700,8626 lei, scădere la care a contribuit deprecierea monedei americane și retragerea metalului galben la 5.009,90 – 5.101,30 dolari/uncie, care a urmat creșterii de luni la un record de 5.110,90 dolari/uncie.

Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2032 zloți/euro, respectiv 382,08 forinți/euro.

Bitcoin, care a testat săptămâna trecută scăderea sub puternicul suport de la 85.000 dolari, fluctua marți între 87.659 și 88.862 dolari. Ethereum ethereum se tranzacționa în culoarul 2.898 – 2.951 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

La începutul acestei săptămâni prețul gramului de aur a atins un maxim de 703,3520 lei, în timp uncia a urcat până la 5.110,90 dolari.

Vremurile complicate prin care trecem din punct de vedere economic și geopolitic au creat mediul propice pentru metalul galben care a crescut miercurea aceasta la un nou record de 5.312,40 dolari/uncie, mai mult cu peste 20% față de începutul anului, ceea ce a împins gramul de aur la 720,7478 lei lei, față de 621,3365 lei, în prima ședință din 2026.

La rândul său, argintul a atins un nou record de aproape 116 dolari/uncie.

Noul puseu apreciativ al metalelor prețioase a apărut în urma ultimelor declarații făcute de președintele Trump chiar înainte de decizia de politică monetară care urma să fie luată miercuri de Rezerva Federală americană.

Aceasta a afirmat că actuala depreciere a monedei americane, care a atins un minim al ultimilor patru ani față de euro, este „grozavă”, continuând șirul de declarații referitoare la dorința sa de a avea un dolar mai slab, care ar putea dinamiza exporturile americane, chiar dacă aceasta ar crea un nou puseu inflaționist.

Aceste măsuri deschid cutia Pandorei în privința declanșării unui război al valutelor, iar oficiali ai BCE au declarat că sunt necesare măsuri care să stopeze supraaprecierea euro, evoluție ce pune în pericol exporturile europene, în special cele de vehicule.

În noaptea de marți spre miercuri, euro a urcat în piața asiatică până la 1,2046 dolari, după care s-a retras spre 1,1970 dolari, câștigul din ultimele 12 luni fiind de circa 15%.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,2871 la 4,2490 lei, față de 4,3532 lei, în urmă cu o săptămână.

Reducerea plasamentelor în dolari le-au majorat pe cele în active considerate mai riscante a asigurat stabilitate monedelor de la marginea zonei euro.

Cursul euro a revenit la valoarea stabilită luni de 5,0960, de la 5,0959 lei în ședința precedentă, respectiv 5,0961 lei, în urmă cu o săptămână, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,095 – 5,098 lei.

Sondajul din decembrie efectuat în rândul membrilor CFA România nu anticipează o evoluție pozitivă pentru moneda naționale, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni al cursului euro se află la 5,1375 lei, respectiv la 5,1894 lei pentru orizontul de 12 luni.

Căderea dolarului a amplificat cererea de monedă elvețiană care a revenit sub pragul de 0,92 franci/euro, astfel că media ei a urcat la un nou record de 5,5418 lei, depășindu-l pe cel de 5,5322 lei atins luni. În schimb, lira sterlină s-a depreciat de la 5,8732 la 5,8622 lei, mai sus totuși față de cea de miercurea trecută care a fost de 5,8358 lei.

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare a continuat la jumătatea acestei săptămâni, în condițiile unei lichidități excesive și a lipsei intervențiilor BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,01 la 5,99%, iar cel la 12 luni de la 6,154 la 6,13%.

Bitcoin, care a scăzut la sfârșitul săptămânii trecute la 86.000 dolari, fluctua în culoarul 88.737 – 90.062 dolari, iar ethereum se tranzacționa între 2.983 și 3.041 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

AJFP Călărași a colectat, în anul 2025, venituri bugetare de 1898,92 milioane lei

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în cursul anului 2025, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1898,92 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 223,73 milioane lei, față de realizările anului 2024.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 781,17 milioane lei,cu 104,87 milioane lei mai mult decât în anul 2024, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit – 127,08 milioane lei;

– impozit pe venit – 299,72 milioane lei;

– TVA - 172,22 milioane lei;

– accize - 1,53 milioane lei;

– alte venituri - 180,62 milioane lei.

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 1117,75 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 118,86 milioane lei, față de încasările din anul 2024.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-decembrie 2025 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat - 724,67 milioane lei;

– bugetul asigurărilor de șomaj - 13,66 milioane lei;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 379,42 milioane lei.

În anul 2025,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 75,37 milioane lei.

În pieţele internaționale a apărut un sentiment de uşurare după ce președintele Trump a renunțat la amenințările privind impunerea de tarife suplimentare mai multor state europene și a anunțat că s-a ajuns la un acord asupra unui cadru preliminar pentru o înțelegere privind Groenlanda în cooperare cu NATO.

Monedele de la marginea zonei euro au profitat de scăderea aversiunii față de risc și s-au apreciat față de cea unică.

Cursul euro a scăzut de la 5,0961 lei, maximul ultimelor trei săptămâni, la 5,0936 lei, în condițiile în care culoarul de tranzacționare era de 5,093 – 5,097 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,91 la 5,90%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,04%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,19 la 6,18%.

Declarațiile făcute de președintele american au depreciat euro la 1,1670 – 1,1705 dolari, față de 1,1768 dolari, vârf atins marți. Cursul monedei americane a urcat, astfel, de la 4,3532 la 4,3572 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 680,9127 lei la 676,7196 lei, după ce metalul galben a coborât la 4.773 – 4.837 dolari/uncie față de recordul de 4.888,80 dolari/uncie atins miercuri.

Reducerea aversiunii față de risc a depreciat moneda elvețiană, considerată drept un „refugiu” în perioadele tensionate, față de cea europeană dar a întărit-o pe cea britanică. Astfel. Cursul francului a scăzut de la 5,4947 la 5,4897 lei iar cel al lirei sterlină a urcat de la 5,8358 la 5,8583 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2128 zloți/euro iar a celei maghiare la 383,95 forinți/euro.

Culoarul de tranzacționare al bitcoin s-a retrâns la 89.385 – 90.277 dolari iar pe cel al ethereum la 2.962 – 3.034 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu