Execuția bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 121,77 mld lei, respectiv 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024, de 7,15% din PIB. Datele financiare la finalul lunii noiembrie confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României, deficitul bugetar fiind în scădere comparativ cu anul precedent, în condițiile unei creșteri consistente a veniturilor și direcționării resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene.

Veniturile bugetului general au însumat 591,91 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2025, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă a anului anterior. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 1,34 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de fondurile europene.

Cheltuielile, în sumă de 713,68 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,59 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 36,93% din PIB la 37,52% din PIB. Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB.

Veniturile bugetului general

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, înregistrând o creștere de 19,4% față de 2024, determinată în principal de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), ca urmare a dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice.

Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 mld lei, consemnând o creștere de 10,1% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și un transfer mai ridicat către pilonul II de pensii comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Încasările din impozitul pe profit au fost de 39,30 mld lei, în creștere cu 14,2% (an/an), susținută de de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA au însumat 120,59 mld lei, marcând o creștere de 11,1% (an/an), în condițiile unor rambursări de TVA mai mari cu 7,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, se remarcă accelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.

Veniturile din accize au totalizat 43,69 mld lei, în creștere cu 3,7% (an/an), evoluție susținută de majorarea încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8%), influențate inclusiv de majorarea nivelului accizelor conform Legii nr. 141/2025.

Veniturile nefiscale au însumat 50,43 mld lei, în creștere cu 8,6%, evoluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României și de veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 54,34 mld lei, înregistrând o creștere semnificativă de 47,5% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile de personal au însumat 154,13 mld lei, în creștere cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea reprezintă 8,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară a anului 2024, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. Începând cu luna iulie 2025, cheltuielile de personal au înregistrat o tendință descrescătoare, astfel că în luna noiembrie sunt cu 533,6 mil. lei mai mici față de luna noiembrie 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 87,94 mld lei, în creștere cu 4,7%, evoluție determinată în principal de majorările de la nivelul bugetelor locale și de creșterea cheltuielilor din cadrul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea medicamentelor și a programelor naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 mld lei, cu 13,48 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 mld lei, în creștere cu 11,7%, evoluție influențată în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023, precum și de plățile efectuate pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, în sumă de 2,88 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,86 mld lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii, au fost de 67,05 mld lei, în creștere cu 37,43% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 108,39 mld lei, cu 16,41% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 93,11 mld lei.

Cu două zile înainte de minivacanța de Crăciun investitorii se arătau a fi precauți iar monedele de la marginea zonei euro s-au depreciat.

Cursul euro a urcat marți de la 5,0881 la 5,0908 lei, față de 5,0920 lei în urmă cu o săptămână. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,0850 – 5,091 lei.

Dobânzile interbancare s-au stabilizat, odată trecută perioada de creștere a cererii comerciale .

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,18%, față de 6,20% la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,32%, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,53 la 6,52%, semn că principalii indici ar putea scădea în săptămânile următoare sub rata de politică monetară care se situează din august 2024 la 6,50%.

La începutul săptămânii, Trezoreria s-a împrumutat cu 800 milioane cu scadența mai 2027 și alte 600 milioane lei scadente în iulie 2034, pentru care a acceptat dobânzi medii anuale de 6,31%, respectiv 6,78%. Marți, Finanţele au atras, suplimentar, 210 milioane de lei cu aceleași scadențe și la dobânzi identice.

Investitorii se arătau prudenți înainte de publicarea unor date fundamentale din Statele Unite, în special evoluția PIB-ului SUA, care ar putea influența deciziile în ceea ce privește politica monetară a Rezervei Federale americane. Aceasta a provocat scăderea indicelului dolarului față de un coș al principalelor valute la cel mai scăzut nivel din ultimele unsprezece săptămâni.

Euro a crescut până la 1,1801 dolari, maxim al ultimelor trei luni, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3364 la 4,3417 lei.

Media francului elvețian a urcat la 5,4784 lei, față de 5,4410 lei, în urmă cu o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8301 lei, comparativ cu 5,8138 lei, marțea trecută.

Recordul de 4.427,90 dolari/uncie, atins la începutul săptămânii, a rezistat o singură zi. Marți, metalul galben a atins un nou maxim de 4.498,60 dolari/uncie, față de 595,7096 lei, în urmă cu o săptămână, în condițiile în care încrederea investitorilor în principalele economii s-a erodat, pe măsura creșterii deficitelor fiscale. La aceasta se adaugă temerile privind independența Rezervei Federale americane, odată cu schimbarea din funcție în cursul anului viitor a actualului președinte Jerome Powell, care s-a opus constant cererilor de reducere a dobânzilor venite din partea președintelui Trump.

În piața locală, prețul gramului de aur a crescut de la 602,8470 lei la noul maxim istoric de 603,7606 lei.

Cotațiile argintului s-au apropiat de pragul de 70 dolari/uncie iar cele ale platinei au atins un vârf de 2.190 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2274 zloți/euro iar a celei maghiare la 391,19 forinți/euro, vârf al ultimelor două luni și jumătate.

Prețurilor principalelor criptomonede scădeau, după creșterile de luni. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 87.069 – 88.893 dolari, iar ethereum fluctua între 2.934 și 3.032 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Exploatare intensivă sau reziliență prin diversitate a micilor producători

Noul studiu „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară, distribuția și comercializarea agroalimentară”, realizat de Deloitte România și efectuat la solicitarea patronatului Concordia, revine cu ideea fragmentării excesive a terenurilor agricole, temă preluată din analiza SWOT de țară, expusă într-un studiu anterior tot de Deloitte împreună cu ASE București. Așa cum am declarat anterior, analiza SWOT din astfel de studii, cu prezentarea ca punct slab a fragmentării terenurilor agricole și numărul mare de mici fermieri, poate fi valabilă pentru investitorii interesați de achiziția unor suprafețe extinse, categorie deja bine reprezentată în agricultura românească. Din punctul vedere al investitorilor străini atrași de suprafețele mari agricole din România, este un punct slab. Întrebarea reală este alta: ne dorim comasare pentru a facilita vânzarea către aceste grupuri sau vrem să consolidăm și să sprijinim micii fermieri autohtoni, care mențin diversitatea și reziliența sectorului? Fragmentarea nu este doar o problemă de teren, ci de capacitate de abordare strategică la nivel național.

Ca reprezentant al micilor fermieri din domeniul agriculturii ecologice voi reveni asupra riscului comasării forțate pentru interesele marilor investitori de a prelua materii prime din România. Deși comasarea terenurilor facilitează agricultura de mare precizie și atrage capital străin, aceasta vine cu dezavantaje structurale precum declinul comunităților, deteriorarea solurilor și a peisajului rural sau monocultura, investitorii mari tinzând spre investiții în culturi de câmp (grâu, porumb, floarea-soarelui) destinate exportului de materie primă. Este evident că acest scenariu, deja manifestat plenar, vulnerabilizează România la fluctuațiile prețurilor globale și îi afectează competitivitatea. Pe lângă asta, se va pierde în continuare biodiversitatea: exploatarea intensivă pe suprafețe imense afectează ecosistemele locale, spre deosebire de mozaicul agricol creat de micii fermieri.

Care este alternativa? Creșterea capacității de asociere a micilor fermieri, adică puterea prin asociere. Răspunsul nu este neapărat mărirea proprietății individuale, ci asocierea în cooperative și clustere. Se poate atinge astfel eficiență fără înstrăinare pentru micii fermieri care pot achiziționa inputuri mai ieftine și pot negocia prețuri mai bune de vânzare, păstrând în același timp proprietatea asupra pământului. Mai mult, se asigură acces la lanțul de valoare: un mic fermier singur nu poate livra către supermarketuri sau la export. Asociat, el devine parte dintr-un flux stabil de aprovizionare.In plus, fermele mici se pot adapta mai rapid la cerințele pieței pentru produse bio, artizanale sau de nișă (ex. plante medicinale, fructe de pădure), care au o valoare adăugată mult mai mare decât cerealele vrac, iar micii fermieri sunt actori centrali în bioeconomia locală, unde deșeurile de la o fermă devin resurse pentru alta, menținând capitalul în interiorul comunității.

Dacă studiile SWOT indică fragmentarea ca punct slab, ceea ce este o exprimare incorectă, soluția strategică nu ar trebui să fie eliminarea micilor fermieri, ci modernizarea organizării lor. Investițiile străine "sănătoase" în anii următori ar trebui să fie dirijate de către autorități, nu spre achiziția de pământ, ci spre unități de procesare locală care să colecteze de la micii producători, infrastructură logistică și de depozitare (centre de colectare) sau tehnologii de transformare digitală, inclusiv de certificare și trasabilitate pentru produsele românești, în special bio.Sprijinirea micilor fermieri autohtoni nu este un act de caritate, ci o strategie economică pragmatică pentru a evita transformarea agriculturii românești într-o simplă anexă extractivă a piețelor globale.

Tensiuni între marea exploatație și ferma mică există peste tot in lume, chiar dacă cea din urmă este recunoscută ca esențială pentru siguranța alimentară locală și biodiversitate. Deși în anul 2025, s-au adoptat măsuri de sprijin direct, implementarea lor are multe necunoscute. Plățile redistributive prin care fermele mici primesc un sprijin financiar anual crescut (până la 3.000 euro conform noilor norme PAC din decembrie 2025) pentru a rămâne viabile în fața presiunii marilor jucători, pot asigura integrarea în lanțuri scurte. Plata redistributivă de până la 3.000 euro anual poate acționa ca o plasă de siguranță, reducând riscul de abandon al terenurilor și ajutând fermele mici să acopere creșterile de costuri la inputuri..

Prin stimularea consumului local intens susținută de Inter-Bio, comunitățile devin mai puțin dependente de importurile volatile. Consumatorii au acces la produse mai proaspete, cu o amprentă de carbon redusă, sprijinind totodată biodiversitatea prin menținerea soiurilor tradiționale specifice micilor exploatații. Profitul reinvestit local susține mici afaceri conexe (procesare artizanală, agroturism), contribuind la revitalizarea satelor și la menținerea tinerilor în zonele rurale.

Dar atenție, știm că există o capacitate scăzută de accesare a programelor de finanțare de către micii fermieri, în ciuda eforturilor de simplificare, iar birocrația rămâne o provocare majoră. In proiectele de investiții apar dificultățile majore. Potrivit unei analize din 2025, doar 30% dintre agricultori au reușit să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce 70% nu au accesat deloc aceste fonduri. Programele anterioare au fost criticate pentru că favorizau exploatațiile mai mari, necesitând un nivel ridicat de dezvoltare prealabilă pentru a fi accesate. Mai mult, sesiunile de depunere pentru noile măsuri de sprijin, inclusiv cele pentru tinerii fermieri (cu finanțare de până la 50.000 euro), au fost lansate abia spre finalul anului 2025, iar unele vor continua în 2026 și este prea devreme pentru a evalua rezultatele concrete ale acestor noi inițiative.

Percepția fermierilor

Fermierii se confruntă în continuare cu proceduri administrative complexe. Deși au fost aduse simplificări la nivelul Politicii Agricole Comune (PAC) sau Planului Național pentru Agricultură Ecologică (PNAE), implementarea națională și cerințele birocratice, pot crea rezistență și dificultăți, deoarece nu țin întotdeauna cont de cunoștințele practice ale fermierilor. Astfel, deși banii alocați prin plăți directe sunt absorbiți eficient de APIA, accesarea fondurilor pentru dezvoltare și investiții rămâne o provocare semnificativă pentru majoritatea fermierilor mici, din cauza barierelor birocratice cum se arată într-un studiu publicat de CECCAR (https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/doar-30-dintre-agricultori-au-reusit-sa-obtina-finantare-europeana-sau-nationala-in-2025)

Prin proiectele sale atât Asociația Inter-Bio, cât și Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX) și-au propus să scoată micii fermieri dintr-un "con de umbră" al unui  model perdant. La nivelul Asociației Inter-Bio, dezvoltarea de ferme-pilot și rețele de consiliere, în special pe zona ecologică care să valideze modele de afaceri sustenabile pentru suprafețe mici, este ceea ce ne preocupă. Aceste ferme nu trebuie să facă agricultură de subzistență, ci agricultură ecologică și de înaltă valoare, unde prețul pe kilogram este mult mai mare, compensând lipsa suprafețelor mari. Prin intermediul ACEX (Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export), s-a promovat și pus în aplicare ideea că exportul trebuie să fie de produse cu valoare adăugată, nu de resurse brute. Micii fermieri pot accesa piețele externe doar dacă se unesc sub branduri regionale sau colective. Fără această comasare a "voinței comerciale" (nu neapărat a proprietății), mica fermă rămâne captivă pieței locale care nu oferă totdeauna prețuri corecte. România nu trebuie să aleagă între "ferme gigant" și "ferme mici sărace". Singura cale este integrarea pe lanțuri valorice scurte și medii, unde micul producător este parte a unui sistem mai mare (cluster) care îi asigură procesarea și desfacerea, păstrându-i în același timp autonomia terenului. Iar investitorul străin ar trebui condiționat din start să intre în acest model, să producă și să proceze în România, să se insereze pe lanțurile locale pentru consumatori naționali și internaționali.

Conf.univ. dr. Costin Lianu, președinte Inter-Bio și ACEX

Antepenultima ședință a pieței valutare a acestui an a fost una în care leul s-a depreciat față de euro, dolar și lira sterlină iar francul elvețian a scăzut.

Majorarea cererii de valută din partea importatorilor a ridicat cursul monedei unice de la 5,0890 lei la 5,0920 lei. Creșterea ar fi putut fi mai mare, în condițiile în care culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 5,088 – 5,098 lei, însă fiecare mișcare ascendentă a fost urmată de o retragere rapidă. Pe de altă parte, cotația euro a atins pe segmentul asiatic al Forex un maxim de 5,106 lei.

O analiză a ING Bank anticipează o apreciere a euro la 5,15 până la sfârșitul anului viitor. În opinia analiștilor care au participat în noiembrie la un sondaj al CFA România, cursul anticipat pentru penultima lună din 2026 este de 5,1733 lei.

La redeschiderea pieței monetare, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,17%, nivel stabilit miercuri. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,31%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,52 la 6,51%.

Scăderea dobânzilor interbancare, care au atins în perioada alegerilor prezidențiale maxime comparabile cu cele din 2023, va determina o scădere a indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC).

IRRC a crescut în ultimul trimestru al acestui an la un record de 6,06%, dar în primele trei luni ale anului viitor se va retrage la 5,68%, pentru ca în trimestrul al doilea din 2026 să coboare la 5,57%.

Euro s-a retras lunea aceasta la 1,1754 – 1,1789 dolari, față de 1,1761 – 1,1797 dolari, la sfârșitul săptămânii trecute, după ce a atins miercuri un maxim al ultimelor trei luni de 1,1808 dolari. Această evoluție a provocat o creștere a cursul monedei americane de la 4,3140 la 4,3235 lei.

Francul elvețian a început săptămâna cu o scădere de la 5,4821 la 5,4794 lei. În schimb, media lirei sterline a urcat de la 5,8317 la 5,8401 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 622,5801 lei, atins înainte de ziua de Crăciun, la 620,0806 lei. Uncia de aur, care a atins vineri un record de 4.550,80 dolari, s-a retras la începutul acestei săptămâni până la 4.434 dolari.

Argintul, care a reușit în acest o creștere de până la 160%, s-a retras lunea aceasta spre 75 dolari/uncie de la maximul de 82 dolari atins la sfârșitul săptămânii trecute, pe fondul marcărilor de profit.

În regiune, media monedei poloneze s-a menținut la valoare stabilită marțea trecută de 4,2274 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a apreciat la 387,39 forinți/euro.

Bitcoin a crescut luni de la 86.735 la 90.304 dolari, însă se află cu circa 30% sub maximul atins la începutul lui octombrie de 126.251,31 dolari. Scăderea este pusă de unii dintre economiști pe seama aprecierii metalelor prețioase care au atras interesul investitorilor pentru plasamente cât mai sigure.

Ethereum se tranzacționa între 2.909 și 3.051 dolari, mai jos cu circa 45% față de valorile atinse în august.

Text pus la dispoziție de dl. Rad u Georgescu

Ultimele zile de tranzacționare din 2025 sunt caracterizate de o majorare a cererii comerciale de valută, ceea ce pune presiune pe cursul de schimb.

Euro a crescut marțea aceasta de la 5,0920 la 5,0963 lei, mai mult cu aproape un ban față de începutul săptămânii trecute. Cursul stabilit este identic cu cel stabilit în data de 8 octombrie. Culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 5,094 – 5,097 lei, față de cel luni care a fost de un ban.

Perspectiva scăderii inflației în cursul anului viitor spre 6,13%, așa cum prognozează ultimul sondaj CFA România, sau chiar 4,5%, conform economiștilor ING Bank, dar și nivelul ridicat al lichidității au contribuit la scăderea indicilor ROBOR.

După mai bine de șapte luni, indicele ROBOR la 12 luni a coborât sub pragul de 6,50%, valoarea dobânzii de politică monetară, și a alunecat de la 6,51 la 6,48%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,17 la 6,14% iar cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 6,31 la 6,28%.

Aceste scăderi vor avea un efect pozitiv asupra indicelui IRRC care va fi calculat pentru trimestrul al treilea al anului viitor. Indicele a crescut în ultimul trimestru al acestui an la un record de 6,06%, dar în primele trei luni ale anului viitor se va retrage la 5,68%, pentru ca în trimestrul al doilea din 2026 să coboare la 5,57%.

Investitorii așteptau publicarea minutei (Beige Book) ultimei ședințe de politică monetară a Rezervei Federale din acest an, unde culoarul de mișcare a dobânzii a fost redus la 3,50 – 3,75%. Astfel, volatilitatea euro s-a îngustat la 1,1762 – 1,1780 dolari iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3225 la 4,3286 lei, în scădere față de marțea trecută când media a fost stabilită la 4,3417 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,4794 lei la 5,4911 lei, față de 5,4784 lei în urmă cu o săptămână. Media lirei sterline a urcat de la 5,8401 la 5,8521 lei, în creștere față de acum o săptămână când cursul a fost calculat la 5,8301 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 620,0806 lei la 609,8475 lei, față de recordul de 622,5801 lei atins miercurea trecută. Scăderea se datorează continuării procesului de marcare a profiturilor în piețele specializate, după ce uncia de aur a atins vinerea trecută maximul istoric de 4.550,80 dolari/uncie. Marțea aceasta metalul galben a alunecat la 4.324 – 4.403 dolari/uncie.

Argintul se menținea sub vârful de 82 dolari/uncie înregistrat vinerea trecută și a urcat până la 76 dolari/uncie. La rândul ei, platina fluctua între 2.130 și 2.232 dolari/uncie, după ce a atins la sfârșitul săptămânii trecute maximul de 2.454,12 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 386,40 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat marginal la 4,2293 zloți/euro.

Bitcoin, care a revenit la începutul săptămânii peste 90.000 dolari, s-a retras marțea aceasta la 86.753 – 88.086 dolari. Ethereum a coborât la 2.917 – 2.998 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Finanțelor anunță demararea procesului de acordare a bonificațiilor de 3% pentru contribuabilii mici și mijlocii care și-au îndeplinit la timp obligațiile fiscale aferente anului fiscal 2024.

Astăzi, au fost generate în Spațiul Privat Virtual (SPV) 151.150 de decizii de acordare a bonificației de 3%, aplicabile impozitului pe profit anual și impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024. Valoarea totală a bonificațiilor acordate este de 160.155.998 lei.

„Prin acordarea acestor bonificații, transmitem un mesaj aşteptat, cu siguranțǎ, de mediul de afaceri onest: respectarea regulilor este recunoscută și recompensată. Contribuabilii care își declară corect și la timp obligațiile și își plătesc taxele beneficiază de un tratament fiscal echitabil și predictibil. Este un pas în direcția unui parteneriat corect între stat și mediul de business, bazat pe responsabilitate și disciplină fiscală”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Bonificațiile pot fi utilizate pentru compensarea obligațiilor fiscale datorate, cu condiția ca firmele să fi depus toate declarațiile, să fi plătit la timp impozitele aferente anului 2024 și să nu aibă alte datorii fiscale restante.

Ministerul Finanțelor va continua, în perioada următoare, procesul de acordare a bonificațiilor și pentru celelalte categorii de contribuabili eligibili, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.