Creșterea cererii comerciale și a aversiunii față de risc, înainte de Sărbătoarea Crăciunului și începutul unui nou an, a provocat deprecierea leului.

Cursul euro a crescut de la 5,0914 la 5,0920 lei, însă evoluția cotațiilor din piață a fost mult mai agitată. De la un minim de 5,089 lei, moneda unică a urcat, după anunțarea cursului de schimb, la 5,098 lei, pentru ca apoi aceasta să se retragă la 5,094 lei.

O analiză a companiei de investiții InterCapital Securities anticipează posibilitatea ca euro să urce până la finalul acestui an la circa 5,15 lei, pentru ca în 2026 să atingă un nivel de 5,25 lei.

Dobânzile interbancare au avut marți o evoluție stabilă și s-au menținut la valorile de la începutul săptămânii.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,19%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,33%, iar cel la 12 luni la 6,53%.

Decizia de săptămâna trecută a Rezervei Federale americane de a tăia dobânzile cu un sfert de punct procentual la intervalul 3,50 – 3,75% a majorat cererea de monedă europeană, care s-a apreciat la 1,1745 – 1,1795 dolari, maxim care nu a mai fost atins din ultima parte a lunii septembrie. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,3359 la 4,3312 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,4468 la 5,4410 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,8005 la 5,8138 lei.

Deprecierea monedei americane și a metalului galben la 4.271 – 4.320 dolari/uncie, au coborât prețul gramului de aur de la 605,1491 lei la 595,7096 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2239 zloți/euro iar a celei maghiare s-a întărit la 384,97 forinți/euro, după ce Banca Națională a Ungariei a anunțat că politica sa monetară va continua să fie prudentă în perioada următoare.

Bitcoin a testat scăderea sub pragul suport de 85.000 dolari și fluctua în culoarul 85.338 – 87.630 dolari. La rândul său, ethereum a alunecat la 2.889 – 2.977 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În luna octombrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9152 lei, cu 74 lei (+0,8%) mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5492 lei, în creştere cu 49 lei (+0,9%) față de luna septembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11810 lei) și în transporturi aeriene (10739 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3396 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3465 lei).

Octombrie 2025 comparativ cu octombrie 2024

Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,3%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real1 a fost 95,0% în luna octombrie 2025 față de luna octombrie 2024.

Indicele câştigului salarial real a fost 100,4% în luna octombrie 2025 față de luna septembrie 2025.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 239,0%, cu 1,0 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2025.

Octombrie 2025 comparativ cu Septembrie 2025

În luna octombrie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna septembrie 2025, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

- cu 12,9% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;

- între 4,0% și 5,5% în tranzacţii imobiliare, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);

- între 1,5% și 3,0% în fabricarea produselor din tutun, cercetare-dezvoltare, extracţia minereurilor metalifere, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea altor mijloace de transport, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), industria alimentară, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de poştă şi de curier, alte activităţi industriale n.c.a.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna septembrie 2025 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nereal Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

- cu 14,2% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, respectiv în 13,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;

- între 5,5% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, industria metalurgică;

- între 1,0% și 3,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

În sectorul bugetar, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică (+0,8%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,2%).izările de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în noiembrie, cu 62,36% în ritm anual, dar cu un preț în scădere cu 2,52% față de luna precedentă, urmată de energia termică, cu o creștere anualizată de 18,8%, și de transportul pe calea ferată, cu 18,59% în ritm anual, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri.

În categoria mărfurilor alimentare, au fost consemnate creșteri de preț importante la cafea, de 20,5%, și la fructe proaspete, cu un plus de 15,13% în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024. Scăderi de preț au fost înregistrate, de la an la an, la cartofi, cu 9,69%, și la fasole boabe și alte leguminoase, cu 2,38%. De la lună la lună, în noiembrie cel mai mult s-au scumpit cafeaua, cu 1,2%, și carnea de bovine, cu 0,9%. Ieftiniri s-au consemnat la citrice și alte fructe meridionale, de 2,03%, dar și la cartofi, de 1,29%.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/12/12/energia-electrica-s-a-scumpit-cel-mai-mult-in-luna-noiembrie-cu-62-36-in-ritm-anual--1511373

Luni, 15 decembrie 2025, a avut loc ședința oficială de demarare a lucrărilor pentru cel mai amplu proiect de modernizare a infrastructurii rutiere din judeţul Călărași, finanțat prin Programul Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027. Evenimentul s-a desfășurat în prezența directorului general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, și a președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuţă.

La reuniune au participat, de asemenea, Gabriela Călin, Director al Autorității de Management PR Sud-Muntenia 2021-2027, Andreea-Mirela Tache, ofițer de comunicare PR SM 2021-2027 și director al Cabinetului Directorului General ADR Sud-Muntenia, alături de vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Bogdan Mihai, proiectanți, reprezentanți ai constructorului şi primarii localităţilor străbătute de drumurile judeţe modernizate prin proiect..

Proiectul intitulat „Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene DJ201B tronson DN31 - Ulmeni - Lunca (Ostrovu) - Frăsinet km 49+730 - km 81+290, DJ305 tronson Lunca (Ostrovu) - Lehliu Sat - Săpunari km 0+000 - km 33+529, DJ313 tronson Săpunari - limită judeţ Ialomiţa km 28+700 - km 30+500 și DJ309 - tronson Bogata – DJ307A – Alexandru Odobescu – N. Bălcescu – Zimbru (DJ304) – Făurei – Dănești (DJ303) – Nucetu (DN3)”, cofinanțat cu fonduri europene, depășește o valoare totală de 77,3 milioane de euro.

În calitate de beneficiar, Consiliul Județean Călărași va realiza peste 100 km de drumuri județene modernizate, situate în afara rețelei TEN-T, precum și aproape 24 km de piste de biciclete, contribuind astfel la îmbunătățirea mobilității și siguranței rutiere la nivel județean.

Proiectul va avea un impact semnificativ asupra traficului regional, estimându-se un număr anual de peste 248 milioane de pasageri-km/an care vor utiliza infrastructura rutieră nou construită, reabilitată sau modernizată. Durata de implementare este de 48 de luni de la semnarea contractului de finanțare.

Prin această investiție, Județul Călărași face un pas important către modernizarea infrastructurii rutiere și creșterea calității vieții pentru cetățeni, sprijinind în același timp dezvoltarea economică și conectivitatea regională.

În cadrul PR SM 2021–2027, la nivelul județului Călărași, autorităţile locale şi judeţene au depus 110 de proiecte în domenii precum digitalizarea, eficiența energetică și educația, a căror valoare totală depășește 355 de milioane de euro.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este Autoritate de management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 și gestionează peste 1,57 miliarde de euro pentru cetățenii din județele componente ale regiunii - Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 este publicat pe site-ul Agenției, www.adrmuntenia.ro, în secțiunea Despre noi > Activitatea ADR Sud – Muntenia > Dezvoltare regională > 2021-2027 > PR Sud ‐ Muntenia 2021‐2027, link: https://2021-2027.adrmuntenia.ro/program/static/60

Sursa text și foto www.adrmuntenia.ro

Moțiunile înaintate de opoziție în Parlament, cea împotriva guvernului Bolojan, pe deoparte, și a ministrului Mediului, pe de alta, nu au influențat evoluția leului.

Menținerea presiunii pe curs se datorează adâncirii contului curent al balanţei de plăţi. Conform BNR, acesta a înregistrat între ianuarie și octombrie un deficit de 24,636 miliarde euro, față de 23,644 miliarde euro, în perioada similară a anului trecut.

Acesta se va majora în ultimele luni ale acestui an. Conform INS, producţia industrială, principalul motor al exporturilor, a scăzut, în primele zece luni, cu 0,9% ca serie brută şi cu 0,5% ca serie ajustată.

O analiză BCR anticipează un al treilea an consecutiv de contracție, cu o scădere a producției industriale de -0,4% în 2025, dar menționează posibilitatea unei reveniri în cursul anului viitor, în condițiile în care în Germania a fost aprobat un stimul fiscal major, dedicat consolidării infrastructurii și cheltuielilor de apărare, care ar putea impulsiona producția la nivel european.

Creșterea de luni a cursului euro de la 5,0904 la 5,0914 lei, față de 5,0899 lei, în urmă cu o săptămână se datorează în principal volumului mai ridicat al cererii comerciale și a revenirii aversiunii față de risc. Tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 5,089 – 5,092 lei.

Față de începutul anului leul cunoaște o depreciere de 2,3%, cu menținea stabilității în jurul pragului de 5,09 lei în ultimele patru luni. În aceeași perioadă, zlotul a câștigat circa 1,3%, forintul aproape 6,9% iar coroana cehă circa 3,9%.

Indicii ROBOR au cunoscut lunea aceasta o scădere marginală. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,20%, valoare stabilită în urmă cu o săptămână, la 6,19%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,34 la 6,33%, iar cel la 12 luni de la 6,54 la 6,53%.

Scăderea dobânzilor interbancare nu a influențat și ofertele de cumpărare de titluri de stat. Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta cu 428 milioane lei prin intermediul unei emisiuni cu scadenţa în iulie 2040, care a avut o valoare inițială de 500 milioane lei. Dobânda medie anuală acceptată de Finanțe a fost de 6,91%.

În așteptarea unor date noi privind inflația și piața muncii din Statele Unite ce vor fi publicate săptămâna aceasta, euro se tranzacționa între 1,1727 și 1,1750 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,3406 la 4,3359 lei, față de 4,3664 lei, lunea trecută.

Cursul francului elvețian a coborât de la 5,4586 la 5,4468 lei, față de 5,4342 lei, la începutul săptămânii trecute. La rândul ei, lira sterlină a scăzut de la 5,8057 la 5,8005 lei, comparativ cu 5,82 lei, lunea trecută.

Prețul gramului de aur a urcat de la 604,230 lei la 605,1491 lei, la circa 1,5 lei de maximul istoric atins în 17 octombrie. La începutul săptămânii trecute, prețul se situa la 590,1963 lei/gram. Metalul galben se tranzacționa în culoarul 4.294 – 4.351 dolari/uncie, aproape de recordul de 4.381,21 dolari/uncie, înregistrat în 20 octombrie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2192 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare s-a depreciat la 385,14 forinți/euro.

Bitcoin s-a retras în noaptea de luni la circa 87.700 dolari, după care a fluctuat între 88.110 și 89.991 dolari, iar ethereum între 3.057 și 3.174 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie a acestui an, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73% iar mărfurile alimentare cu 7,64%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri.

'Indicele prețurilor de consum în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2025 a fost 100,42%. Rata inflației de la începutul anului (noiembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 9,5%. Rata anuală a inflației în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2024 - noiembrie 2025) față de precedentele 12 luni (decembrie 2023 - noiembrie 2024) a fost 6,9%', se arată în comunicatul INS.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE, în luna noiembrie comparativ cu luna octombrie a fost 100,49%.

Rata anuală a inflației în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 8,6%.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/12/12/rata-anuala-a-inflatiei-a-stagnat-la-9-8-in-noiembrie--1511347