Angajatorii din România au postat în ultima lună peste 22.000 de locuri de muncă pe eJobs.ro, o parte dintre aceștia fiind în pregătire pentru sezonul de sărbători, când volumul de activități crește și au nevoie să își extindă echipele. Inclusiv acum, candidații au la dispoziție 21.000 de joburi deschise pe eJobs.ro și încă 5.000 pe iajob.ro, atât pentru România, cât și pentru străinătate. Bucureștiul este orașul cu cele mai multe poziții disponibile în acest moment, respectiv 11.000, iar domeniile pentru care este cea mai mare nevoie de candidați sunt call – center / BPO, retail, servicii, industria alimentară, turism și transport / logistică. Aici, cei mai căutați sunt candidații entry level (care au între 0 și 2 ani de experiență), cei fără niciun fel de experiență și, pe locul al treilea, cei din segmentul mid – level, adică 2 – 5 ani de experiență.

„Este o perioadă când în piață nu apar atât de multe poziții de manageri, seniori sau specialiști cu experiență avansată, iar asta se întâmplă în primul rând pentru că în rândul lor nu există o rată ridicată de fluctuație. Sunt mult mai stabili la job decât alte categorii de candidați, ceea ce înseamnă că nu apare la fel de des nevoia de înlocuire. Pe măsură ce lucrurile se vor stabiliza și reechilibra în economie, vom reîncepe să îi vedem mult mai activi și pe ei pe piața muncii”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cu 3.500 de locuri de muncă scoase în piață, Cluj Napoca este al doilea cel mai activ oraș din țară, din punctul de vedere al angajărilor. Cea mai mare nevoie de oameni o au angajatorii din retail, industria alimentară, servicii, transport / logistică, turism și call – center / BPO. Și în acest caz, cei mai căutați sunt candidații care au un nivel minimal de experiență sau chiar deloc sau cei mid – level. Aproape la fel de multe locuri de muncă sunt disponibile și în Brașov, însă domeniile în care se fac recrutări sunt industria alimentară, servicii, turism, retail, call – center / BPO.

Un alt centru important pentru recrutări este Iașiul, cu 2.800 de locuri de muncă în momentul de față, distribuite în domenii precum servicii, industria alimentară, call – center / BPO, transport / logistică, turism și retail. Peste 2.000 de locuri de muncă sunt deschise acum și în Ilfov, Constanța și Timișoara.

De cealaltă parte, sunt județe precum Mehedinți, Vrancea, Covasna, Caraș – Severin sau Teleorman, unde oferta de locuri de muncă este limitată la numere de ordinul sutelor.

„Marile centre urbane, precum București, Cluj, Timiș sau Iași atrag majoritatea joburilor white collar, adică pentru candidații cu studii superioare, și din domenii precum IT, call – center / BPO sau financiar – bancar, în timp ce județele industriale, precum Brașov, Sibiu, Prahova, Dolj sau Arad au mai degrabă o pondere mare a locurilor de muncă în inginerie și producție. Județele turistice (Brașov, Constanța) au o ofertă permanentă în HoReCa, desigur, cu vârfuri sezoniere vara și iarna, iar Ilfov și zonele limitrofe sunt motoare pentru transport și logistică, datorită depozitelor care deservesc marile orașe”, explică Roxana Drăghici.

Dacă ne referim la locurile de muncă remote, opțiune în continuare foarte căutată de candidați, numărul de poziții deschise este de aproximativ 800, ceea ce confirmă faptul că angajatorii încep să se desprindă tot mai mult de munca de acasă și cer reîntoarcerea angajaților la birou, acolo unde acest lucru nu s-a făcut deja.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 21.000 de joburi. Alte 5.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

În calitate de Autoritate de Management pentru gestionarea PR SM 2021 – 2027, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia informează toți beneficiarii de proiecte cu privire la aplicabilitatea HG 264/2003 privind stabilirea acțiunilor și categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor și limitelor pentru efectuarea de plăți în avans din fonduri publice pentru contractele de finanțare încheiate cu entități de drept privat.

Astfel, conform adresei Ministerului Finanțelor se aduc următoarele precizări :

„Potrivit prevederilor art. 52 alin (8) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul poate stabili, prin hotărâre, acțiunile și categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plăți în avans de până la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile, precum și limitele care se vor folosi în acest scop. Excepțiile și derogările de la aceste prevederi sunt exprese, de strictă interpretare și aplicare.

În temeiul prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 264/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 12 din această hotărâre stipulând clar că: „Prevederile prezentei hotărâri se aplică oricăror persoane juridice, pentru acțiunile și categoriile de cheltuieli finanțate din fonduri publice prevăzute în anexa nr. 1, potrivit destinației pentru care au fost alocate”.

Precizăm că art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 264/2003 a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 874/2010, intervenția fiind justificată la acest moment de necesitatea îmbunătățirii implementării programelor operaționale finanțate din instrumente structurale și asigurarea capacității de absorbție a acestor fonduri și venea ca urmare a adoptării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2010 pentru completarea unor acte normative din domeniul finanțelor publice.

Astfel, deși Hotărârea Guvernului nr. 264/2003, republicată, se referă la „fonduri publice”, fondurile europene, gestionate prin autorități publice naționale, ar intra sub incidența conceptului de fonduri publice, astfel cum sunt acestea definite de Legea nr. 500/2002.

Prin urmare, în lipsa instituirii unei derogări exprese, apreciem că, in cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, entitățile de drept privat pot beneficia de avansuri în condițiile Legii nr. 500/2002 și Hotărârii Guvernului nr. 264/2003, în măsura în care prin decizii/ordine/contracte de finanțare nu se prevede altfel.

În ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 133/2021, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „După primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/execuția lucrărilor recepționate, acceptate la plată, a facturilor de avans în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele de achiziție aferente proiectelor implementate, acceptate la plată, a statelor privind plata salariilor, a statelor/centralizatoarelor pentru acordarea burselor, subvențiilor, premiilor și onorariilor, beneficiarul depune la organismul intermediar/autoritatea de management cererea de plată și documentele justificative aferente acesteia” apreciem că aceste dispoziții nu instituie excepții sau derogări de la normele generale, respectiv prevederile Legii nr. 500/2002 și nu intră în contradicție cu acestea întrucât dispozițiile precizate nu reglementează plățile în avans ci au un alt obiect de reglementare respectiv stabilirea documentelor necesare pentru depunerea cererilor de plată.”

Astfel, ca urmare a precizărilor mai sus menționate și a adresei MIPE prin care ni se pune în vedere aplicarea opiniei Ministerului Finanțelor în activitatea desfășurată, în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene având ca beneficiari entitățile de drept privat, AM poate efectua plăți în avans într-un procent de până la 30% din valoarea contractului in condițiile prevăzute în cuprinsul art.1, 2 si 4 din HG 264/2003.

Sursa www.adrsudmuntenia.ro

ANAF a publicat sãptãmâna aceasta, în secțiunea Transparențã decizionalã de pe www.anaf.ro, proiectul de ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscalã pentru aprobarea procedurii de precompletare, verificare ºi transmitere a formularului 212 ”Declarație unicã privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”. Acesta stabilește cum va funcționa întreaga procedurã privind forma precompletatã a Declarației Unice.

Astfel, începând cu perioada de declarare a veniturilor aferente anului 2025, ANAF va pune la dspoziția contribuabililor Declarația Unicã deja precompletatã cu informațiile existente în baza de date: veniturile realizate ºi impozitul pe venit datorat, baza de calcul al contribuției de asigurãri sociale și al contribuției de asigurãri sociale de sãnãtate, precum și cuantumul contribuþiilor datorate, pentru anul de realizare a venitului, conform informaþiilor disponibile în bazele de date. (potrivit art. III din Ordonanța de urgențã a Guvernului nr.128/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal și mãsuri specifice pentru digitalizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative). În continuare, persoanele fizice vor trebui doar sã verifice, completeze (dacã este nevoie) și sã depunã declarația.

Declarația Unicã precompletatã va fi pusã la dispoziția contribuabililor online, în format electronic, atunci când contribuabilul acceseazã formularul prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV) sau în format fizic, la cerere la sediul ANAF, pentru persoanele care nu sunt înrolate în SPV.

ANAF va pune aceste date la dispoziția contribuabililor cel târziu pânã la data de 31 martie a anului urmãtor celui în care s-au realizat veniturile. Dupã verificare, contribuabilii trebuie sã depunã Declarația Unicã pânã la data de 25 mai 2026.

Persoanele care trebuie sã depunã Declarația Unicã sunt persoanele fizice care realizeazã venituri din activitãți independente, drepturi de proprietate intelectualã, cedarea folosinþei bunurilor, investiþii, activitãþi agricole, silviculturã ºi pisciculturã au obligația stabilirii obligațiilor datorate și depunerii formularului 212 „Declarația unicã privind impozitul pe venit ºi contribuþiile sociale datorate de persoanele fizice”. (potrivit art.122 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificãrile și completãrile ulterioare)

ANAF invitã contribuabilii sã transmitã eventuale sugestii, observații si propuneri cu privire la proiectul de ordin în termen de 10 zile de la data publicãrii, conform prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizionalã în administrația publicã. Astfel, toți cei interesați pot trimite sugestii sau observații cu privire la proiectul de ordin pânã la data de 29 noiembrie a.c.

Propunerile pot fi transmise în scris, în atenția Serviciului comunicare, relatii publice si mass - media - cu menþiunea “Conform Legii nr.52/2003”, la urmãtoarele adrese:

• Electronic, la adresa de mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Fizic, la adresa poștalã: Agenþia Naționalã de Administrare Fiscalã, str.Apolodor nr.17, sector 5 Bucureºti 050741 - la Serviciul comunicare, relatii publice si mass - media.
• Prin fax, la numarul: 021-319.98.57.

SERVICIUL COMUNICARE, RELAȚII PUBLICE ȘI MASS - MEDIA

Sondajul realizat în rândul membrilor CFA România în cursul lunii octombrie anticipează pentru următoarele 12 luni un traseu depreciativ pentru moneda națională. Astfel, pentru aprilie 2026 se prognozează o valoare medie a anticipaţiilor de 5,1410 lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni se anticipează valoarea medie a cursului euro de 5,2045 lei.

Comisia Națională de Prognoză anticipează în proiecția publicată în septembrie un curs mediu anual al euro de 5,10 lei în 2026, în timp ce o analiză realizată de compania financiară Ebury, indică faptul că în 2026 cursul euro va crește spre 5,12 lei.

Până atunci, cursul euro s-a retras de la 5,0891 la 5,871 lei, odată cu revenirea apetitului pentru risc. Tranzacțiile din piața locală se realizau în piața locală în culoarul 5,086 – 5,089 lei, față de vârf de 5,091 lei atins vinerea trecută, însă cursul a rămas mai mare față de cel atins lunea trecută de 5,0844 lei, ceea ce indică o perspectivă de depreciere a monedei naționale.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,25%, față de 6,29% la începutul săptămânii trecute. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,39% comparativ cu 6,44%, în prima ședință a săptămânii trecute, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,60 la 6,59% față de 6,64%, lunea trecută.

Evoluția descendentă a dobânzilor interbancare este pusă, conform pieței, pe seama creșterea salariilor, care au necesitat emisiuni monetare ale băncii centrale, ceea ce a condus la majorarea lichidității. Iar instituțiile financiare, în loc să crească creditarea companiilor, preferă să achiziționeze titluri de stat sau să plaseze banii la BNR, unde primesc o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%/an.

Trezoreria a profitat de scăderea dobânzilor și s-a împrumutat lunea aceasta cu 300 milioane lei prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat cu scadența în februarie 2038, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,91%. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la 780,3 milioane lei.

Datele mixte pe care le-a indicat piața muncii din Statele Unite la finalul săptămânii trecute, ceea ce l-a făcut pe Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, să declare că aceasta se află într-o stare mai puțin dinamică, mai echilibrată, dar fragilă, au pus în gardă investitorii. Joi, piața americană va fi închisă cu prilejul Zilei Recunoștinței (Thanksgiving) motiv pentru a reduce plasamentele în moneda americană, astfel că euro s-a tranzacționat în culoarul 1,1502 – 1,1551 dolari, valori apropiate de cele de vineri. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,4184 la 4,4086 lei.

Euro s-a întărit față de francul elvețian a cărui curs a scăzut de la 5,4845 la 5,4665 lei, după ce acesta a atins în 14 noiembrie un maxim istoric de 5,5259 lei. Media lirei sterline a crescut modest la 5,7716 lei, față de 5,7679 lei, la începutul săptămânii trecute.

Prețul gramului de aur a crescut de la 573,6697 lei la 576,3538 lei, consecință a aprecierii metalului galben la 4.040,10 – 4.085 dolari/uncie.

Monedele din regiune se apreciau la 4,2345 zloți/euro, respectiv 383,04 forinți/euro.

După ce a testat vineri pragul de 80.000 dolari, bitcoin se tranzacționa luni între 85.765 și 88.029 dolari. Ethereum a coborât la circa 2.600 dolari dar a crescut la începutul acestei săptămâni la 2.764 – 2.882 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Statul s-a împrumutat miercuri cu aproape 531 milioane lei prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat cu scadența în noiembrie 2026 pentru care a acceptat să plătească o dobână medie anuală de 6,14%, mai mult cu circa 0,7 punct procentual față de dobânda de facilitate cu care remunerează BNR banii depuși în depozite sale de băncile comerciale, care este din august 2024 de 5,5%. Cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 1,5 miliarde lei iar emisiune a avut o valoare inițială de 500 milioane lei.

Trezoreria a atras alte 500 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența în iulie 2033, la un randament mediu anual de 6,92%. Valoarea emisiunii a fost de 500 milioane lei iar cererile de cumpărare a fost de circa 1,3 miliarde lei.

Scăderea dobânzilor la care s-a împrumutat statul se datorează nivelului ridicat al lichidității din piață, rezultată din creșterea masei monetare generată de majorarea salariilor, în timp ce creditarea de către bănci a economiei bate pasul pe loc.

Cantitatea mare de lei din piață a făcut ca indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să coboare miercurea aceasta de la 6,25 la 6,23%, față de 6,29% la începutul săptămânii trecute. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,39 la 6,37% comparativ cu 6,44%, în prima ședință a săptămânii trecute, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,59 la 6,58%, față de 6,64%.

Dacă dobânzile scad în schimb prețul euro a crescut la jumătatea acestei săptămâni de la 5,0890 la 5,0903 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,088 – 5,091 lei.. O medie identică a fost atinsă în data de 13 octombrie.

În ultima perioadă se manifestă o tendință de depreciere a leului, generată în special de situația în care se află deficitul de cont curent.

Aceste date au făcut ca la sondajul realizat în rândul membrilor CFA România în cursul lunii octombrie să se anticipeze pentru următoarele 12 luni un traseu depreciativ pentru moneda națională. Astfel, pentru aprilie 2026 se prognozează o valoare medie a anticipaţiilor de 5,1410 lei/euro, față de anticipația anterioară pentru martie care a fost de 5,1216 lei. Pentru orizontul de 12 luni se anticipează o valoare medie a cursului euro de 5,2045 lei, față de 5,1841 lei cât se anticipa în sondajul anterior pentru septembrie.

Înainte de minivacanța prilejuită de Ziua Recunoștinței (Thanksgiving), euro s-a apreciat la 1,1563 – 1,1596 dolari, investitorii preferând să-și protejeze investițiile. Evoluția a fost determinată și de scăderea numărului de cereri de șomaj săptămânale din SUA, care poate facilita scăderea în decembrie a dobânzilor de către Rezerva Federală, în timp ce indicele de încredere a consumatorilor americani măsurat de Conference Board a coborât la 88,7, în scădere cu 6,8 puncte faţă de luna anterioară, atingând cel mai scăzut nivel din aprilie.

În piața locală, cursul dolarului american a scăzut de la 4,4112 la 4,3975 lei, medie aproape egală cu cea de la jumătatea săptămânii trecute.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,4532 lei în scădere față de miercurea trecută când media a fost de 5,4787 lei. Lira sterlină a stagnat la 5,790 lei.

Aprecierea metalului galben la 4.129,10 – 4.174,30 dolari/uncie a împins prețul gramului de aur de la 586,2085 lei la 587,8991 lei, față de 573,6697 lei la sfârșitul săptămânii trecute.

Începând cu vinerea trecută, când a fost testat pragul de 80.000 dolari, bitcoin s-a plasat în jurul valorii de 86.000 dolari. La rândul său, ethereum, care a scăzut aproape de 2.600 dolari, s-a instalat în dreptul pragului de 2.900 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Creșterea apetitului pentru risc, în ciuda aprecierii monedei americane față de cea unică, a asigurat întărirea monedelor de la marginea zonei euro. La nivel internațional, se manifestă o scădere semnificativă a criptomonedelor, capitalizarea acestora reducându-se cu peste 1 trilion de dolari.

Moneda națională se tranzacționa în culoarul 5,086 – 5,089 lei iar media euro a stagnat la valoarea stabilită miercuri de 5,0889 lei.

Piața monetară a fost calmă iar dobânzile interbancare s-au menținut la valorile de miercuri.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,27%, față de 5,91% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,42% comparativ cu 5,97% în prima ședință din 2025, iar cel la 12 luni la 6,62% față de 6,64%.

Trezoreria a continuat să se împrumute în piața locală și a atras joi 500 milioane la un randament mediu anual de 6,90%. Titlurile de stat sunt scadente în iulie 2030 iar cererile de cumpărare s-au ridicat la 1,1 miliarde lei.

Publicarea miercuri a minutei (Beige Book) ultimei ședințe a Rezervei Federale americane a relevat că majoritatea membrilor FOMC consideră că o eventuală reducere în decembrie a dobânzii de politică monetară este inadecvată.

Această opinie a majorat cererea de monedă americană, însă investitorii rămâneau prudenți înainte de publicarea datelor privind evoluția din septembrie a pieței muncii americane, primele informații fundamentale care parvin la redeschiderea sistemului federal, după 43 de zile de shutdown.

Euro a scăzut joi la 1,1507 – 1,1542 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,3980 la 4,4182 lei, maximul ultimelor două săptămâni.

Media francului elvețian a scăzut modest la 5,4743 lei. În schimb, lira sterlină a urcat de la 5,7655 la 5,7733 lei.

Retragerea metalului galben la 4.039,40 – 4.110,90 dolari/uncie a coborât prețul gramului de aur de la 581,2510 lei la 576,7247 lei.

Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2289 zloți/euro iar a celei maghiare la 382,99 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut miercuri seară până la 88.522 dolari și se tranzacționa joi în culoarul 90.449 – 93.069 dolari, iar ethereum a alunecat la circa 2.850 dolari, după care a crescut ușor la 2.963 – 3.058 dolari.

Conform datelor, pierderile la nivelul întregii piețe cripto depășesc 1 trilion de dolari, după ce capitalizarea a atins 4,3 trilioane dolari în 6 octombrie. Scăderea survine pe fondul reducerii cererii dar și a ieșirilor semnificative din ETF-urile pe bitcoin și ethereum tranzacţionate la bursă.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu