Miercuri, se va desfășura ședința de politică monetară a băncii centrale, cel mai important eveniment al acestei săptămâni, pe plan local.

Analiștii nu anticipează o modificare a ratei de referință, care se menține din august 2024 la 6,5%/an. O primă astfel de măsură ar urma să fie realizată până la jumătatea anului viitor, după ce ar fi dispărut eventualele efecte ale majorări inflației rezultate în urma dispariției plafonării prețurilor la gaze naturale.

Indicii ROBOR cunosc în ultimele luni o scădere lentă dar constantă, după puseul ascendent care s-a înregistrat la începutul lunii mai, la scurt timp de la primul tur al alegerilor prezidențiale.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,30 la 6,29%, față de 6,50% la începutul lunii octombrie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,44%, față de 6,65% în urmă cu mai bine de o lună, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,65 la 6,64%, față de 6,84% în primele zile din octombrie.

Scăderea dobânzilor interbancare a permis Ministerului de Finanțe să „forțeze” o reducere a costurilor la împrumuturile pe care le realizează prin licitații de titluri de stat.

Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 500 milioane lei cu scadența în mai 2029 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,78%. Finanțele au atras alte 500 milioane lei, printr-o emisiune scadentă în octombrie 2033, la un randament mediu anual de 6,89%.

Monedele de la marginea zonei euro s-au apreciat lunea aceasta, profitând de reducerea aversiunii față de risc.

Aprecierea monedei naționale a fost de mai mică amplitudine. Cursul euro a alunecat de la 5,0860 la 5,0854 lei, în condițiile în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,084 – 5,087 lei.

Presiunea pe leu se menține, în condițiile în care deficitul balanţei comerciale din primele nouă luni s-a majorat 1,004 miliarde euro (+4,3%) comparativ cu cel din perioada similară din 2024, în condițiile în care exporturile s-au ridicat la 72,174 miliarde euro iar importurile la 96,666 miliarde euro.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1542 – 1,1583 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,4037 la 4,3982.

Media francului elvețian a crescut la 5,4561 lei iar cea a lirei sterline la 5,7881 lei.

Deprecierea monedei americane a majorat cererea de metal galben ale cărui cotații au urcat la 4.096,60 dolari/uncie. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur de la 567,2995 lei la 576,4457 lei.

Media monedelor din regiune s-a întărit la 4,2351 zloți/euro, respectiv 383,16 forinți/euro.

Criptomonedele se află într-un moment de reechilibrare a pieței, după scăderile din ultima perioadă, provocate de ieșirile din fondurile ETF, care au adus scăderi de circa 20% față de maximul istoric pentru bitcoin, respectiv o depreciere a ethereum la circa 3.000 dolari, după creșterea de la jumătatea anului la un vârf de circa 4.900 dolari.

Bitcoin fluctua luni între de 104.387 – 106.612 dolari, față de minimul de circa 99.000 dolari atins marțea trecută. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.558 – 3.654 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Peste 25.000 de joburi noi au fost postate de la începutul lunii octombrie, în creștere cu 10% față de luna anterioară, în condițiile în care angajatorii pregătesc terenul pentru creșterea volumului de muncă din perioada următoare, campaniile de Black Friday și apropierea sărbătorilor de iarnă fiind principalii doi factori care influențează nevoia de extindere a echipelor.

„A început o perioadă în care numărul de opțiuni pentru candidați crește, însă trebuie menționat că aceste opțiuni se adresează în special candidaților din segmentul entry level, care au maximum doi ani de experiență. Chiar dacă vorbim despre o creștere contextuală a activității, creată de cele două momente – Black Friday și sărbătorile de iarnă – doar 10% dintre pozițiile postate sunt part-time și mai puțin de 5% sezoniere”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Domeniile în care s-a văzut cea mai mare evoluție a angajărilor au fost call – center / BPO, cu un plus de 80% față de luna septembrie, industria alimentră (+17%) și servicii (+5%). În cifre absolute, este vorba despre 6.400 de locuri de muncă postate de angajatorii din call – center / BPO, 3.300 de job-uri în industria alimentară și 3.400 în servicii. Alte domenii care au nevoie sporită de personal în această perioadă sunt retailul, turismul și transport / logistică (domeniu care include și business-urile de curierat). Dintre toate, retailul rămâne cel mai mare angajator, care, fără să fi marcat o creștere față de luna trecută, a scos în piață aproape 6.500 de poziții.

„Angajatorii au acum nevoie de mai mulți operatori în call-centere, de mai mulți lucrători comerciali, în depozite, personal pentru restaurante și unități de cazare, dar și șoferi sau livratori. Sunt job-uri care atrag nu doar tineri, ci și candidați care au peste 40 de ani, care se află în acest moment în căutarea unui loc de muncă și care se pot angaja acum mai rapid decât în alte perioade ale anului”, mai spune Roxana Drăghici.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 2.800 de joburi pentru operatori call – center, 2.000 pentru curieri și livratori, 2.600 de locuri de muncă pentru lucrători comerciali și 2.400 pentru lucrători în depozit. Acestea sunt suplimentate de alte poziții disponibile pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă destinate candidaților care nu au studii superioare: 2.000 pentru operatori call – center, 2.400 pentru lucrători în depozit, 900 pentru curieri și livratori și 500 pentru lucrători comerciali.

Numărul de aplicări atrase de ofertele disponibile în aceste domenii este de 900.000 în ultima lună. 355.000 de aplicări au mers către locurile de muncă din retail, 130.000 către cele din servicii, 121.000 pentru call – center / BPO și 96.000 către turism. Angajatorii din transport și curierat au atras 90.000 de aplicări, iar cei din industria alimentară 93.000. Cea mai mare parte a aplicărilor pentru aceste domenii aparține candidaților entry-level, cu maximum doi ani de experiență.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul oferit unui curier este, în medie, de 4.000 de lei pe lună. Un candidat care aplică pentru un job de lucrător comercial trebuie să se aștepte la un salariu mediu de 3.800 de lei, în timp ce un lucrător în depozit poate încasa aproximativ 3.500 de lei pe lună. În industria alimentară salariul mediu net este de 4.300 lei pe lună, iar în turism de 4.100 de lei. Acestea sunt medii nete, la nivel național, și includ, prin urmare și salariile oferite de angajatorii din orașele mai mici ale țării. Pentru orașele mari, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, și în special pentru acei angajați care lucrează și în ture de weekend, salariile pot ajunge să fie și cu 40% - 50% mai mari.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de joburi. Alte 8.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Reducerea aversiunii față de risc, după diminuarea plasamentelor în dolari, a permis aprecierea monedelor de la marginea zonei euro.

Cursul euro a scăzut de la 5,0851 la 5,0845 lei, minimul ultimei săptămâni, iar culoarul de tranzacționare a rămas unul foarte îngust, 5,084 – 5,086 lei.

Indicii ROBOR au continuat să scadă, evoluție influențată atât de menținerea ratei de referință a BNR la 6,5%, începând cu augst 2024, cât și de revenirea lichidității din piața monetară la un volum zilnic de circa 20 miliarde lei, în timp ce volumul de tranzacționare s-a ridicat în octombrie la mai mult de 3,1 miliarde lei.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,32 la 6,30%, față de 6,50% la începutul lunii octombrie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,46 la 6,44%, față de 6,65% în urmă cu mai bine de o lună, iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,67 la 6,65%, comparativ cu 6,84% în primele zile din octombrie.

Statul a continuat și joia aceasta să se împrumute din piața locală, prin două licitații de titluri de stat. La prima a atras 500 milioane lei cu scadența în aprilie 2028 la un randament mediu anual de 6,76%, iar la a doua a împrumutat 333 milioane lei, sumă scadentă în iulie 2034 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,88%.

Marcările de profit care au urmat publicării unor date preliminare ale filialei Fed din Chicago privind piața muncii din Statele Unite, care indică o creștere a șomajului la 4,4% în octombrie a permis marcarea profiturilor, iar după mai multe zile de scădere, euro a urcat la 1,1490 – 1,1544 dolari, chiar dacă ritmul de creștere a producției industriale din Germania a încetinit în septembrie la 1,3%.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4290 la 4,4165 lei.

Menținerea de către Banca Angliei a dobânzii de politică la 4%, nivel stabilit în august, a adus o creștere a lirei sterline față de euro, implicit a cursului de 5,7690 la 5,7769 lei. media francului elvețian a alunecat de la 5,4608 la 5,4566 lei.

După scăderea de miercuri sub pragul de 4.000 dolari, metalul galben a urcat la circa 4.030 dolari, astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 565,0116 lei la 568,9630 lei.

Majorarea prețului este pusă pe seama incertitudinilor legate de economia SUA, țară în care sistemul federal este închis (shut down) din data de 1 octombrie, în lipsa aprobării bugetului de către Senatul american, dar și a faptului că se anticipează o înmulțire a concedierilor din sectorul privat, ca o consecință a dezvoltării Inteligenței Artificiale.

Pentru următoarele luni, analiștii anticipează o creștere a unciei la 4.500 – 4.700 dolari, în condițiile în care se mențin pericolele la nivel geopolitic și militar, iar băncile centrale vor continua achizițiile de aur, iar deținerile fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri) se vor majora.

Euro s-a depreciat față de alte monede din regiune, la 4,2566 zloți, respectiv 386,58 forinți.

După scăderea de miercuri la circa 98.500 dolari, bitcoin a urcat la 102.407 – 104.128 dolari, iar ethereum s-a apreciat la 3.345 – 3.454 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Finanțelor lansează astăzi, 10 noiembrie 2025, cea de-a unsprezecea ediție a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiții avantajoase.

În perioada 10 noiembrie – 5 decembrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,70%, 7,15%, respectiv, 7,60%. Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată.

Când și unde pot fi cumpărate titlurile de stat:

Între 10 noiembrie – 3 decembrie 2025, prin platforma Ghișeul.ro;

Între 10 noiembrie – 4 decembrie 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 10 noiembrie – 5 decembrie 2025 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

Între 10 noiembrie – 4 decembrie 2025 în mediul urban și 10 noiembrie – 3 decembrie 2025 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Avantajele investiției în Programul TEZAUR

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A.

Reamintim că începând cu luna martie a.c., Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță.

Ghid pentru transferul rapid al fondurilor din contul TEZAUR

Pentru a veni în sprijinul investitorilor cu o experiență complet digitalizată și eficientă, Ministerul Finanțelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal.

Procesul se realizează prin completarea documentului Ordin de plată multiplu electronic (OPME), urmând pașii de mai jos:

Descărcați formularul de pe site-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Tezaur Online, și deschideți-l exclusiv cu Adobe Acrobat Reader.

Completați câmpurile cu datele de identificare (CNP) și IBAN-ul contului bancar în care doriți să primiți banii.

Calculați suma finală: Din suma totală de transferat, deduceți comisionul aferent transferului: 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari.

Validați și salvați documentul PDF inteligent.

Încărcați formularul în contul dumneavoastră SPV, utilizând butonul „Depunere formulare” de pe același site.

După încărcarea cu succes a documentului, transferul sumelor se va procesa în cel mai scurt timp posibil. Puteți consulta ghidul la următorul link (https://mfinante.gov.ro/web/trezor/ghid-tezaur-online)

România își consolidează poziția de lider în agricultura europeană, atingând în 2025 performanțe istorice în exporturile de cereale și animale vii către piețele din afara Uniunii Europene, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană – Agridata Europa:

Locul 1 în Uniunea Europeană la exportul de cereale, poziție menținută și în primul trimestru al anului comercial 2025/2026 (1 iulie 2025 – 30 iunie 2026), confirmând potențialul competitiv al agriculturii românești.

Recorduri financiare absolute în sectorul zootehnic, cu vânzări totale de aproape jumătate de miliard de euro în primele zece luni ale anului 2025:

- 210 milioane euro – exporturi de ovine vii,

- 150 milioane euro – exporturi de bovine vii,

- 100 milioane euro – exporturi de carne de pasăre către piețele terțe.

Aceste rezultate confirmă eficiența măsurilor adoptate în ultimii doi ani și jumătate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin reformarea sistemului de subvenții, introducerea de scheme de ajutor de stat dedicate zootehniei și direcționarea fondurilor europene către investiții în ferme, procesare și bunăstarea animalelor.

„România își dovedește potențialul agricol și capacitatea de a deveni un furnizor de încredere pentru piețele internaționale. Fermierii români, sprijiniți prin subvenții și programe de investiții, au reușit să atingă performanțe istorice și să ducă produsele românești acolo unde le este locul – în topul Uniunii Europene”, a declarat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu.

Prin Planul Strategic 2023–2027 și măsurile de sprijin adoptate, MADR a pus la dispoziția sectorului zootehnic și vegetal:

- peste 3 miliarde de euro pentru investiții în ferme zootehnice, unități de procesare și irigații;

- scheme de sprijin cuplat și ajutoare naționale tranzitorii adaptate fiecărui sector – ovine, bovine și avicole;

- programe de bunăstare și biosecuritate finanțate din fonduri europene și de la bugetul de stat;

- instrumente de promovare a produselor românești pe piețele din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia.

Performanțele obținute în 2025 confirmă că România ocupă un loc de vârf în agricultura europeană, consolidându-și rolul de exportator strategic și partener agricol solid în cadrul Uniunii Europene.

Sursa www.madr.ro

Miercuri, 5 noiembrie a.c., în municipiul Alexandria, la sediul Consiliului Județean Teleorman, a avut loc ședința ordinară a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CpDR) Sud-Muntenia.

La reuniune au participat președinții consiliilor județene și primari din regiunea Sud-Muntenia, care au discutat și aprobat o serie de proiecte de hotărâre esențiale pentru buna funcționare a Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia.

În cadrul ședinței, au fost analizate și aprobate: raportul de activitate al ADR Sud-Muntenia pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025; modificările aduse Regulamentului de Organizare și Funcționare, Organigramei și Statului de Funcții pentru anul 2026; bugetul ADR Sud-Muntenia pentru anul 2026.

Prezent la întrunire, alături de administratorul public, Ionuț Savu-Radu, primarul Marius Dulce a transmis și un mesaj pe pagina personală de Facebook. “Particip, în acest moment, la ședința Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, forul deliberativ al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia.

În cadrul întâlnirii, care se desfășoară la Alexandria, județul Teleorman, sunt prezentate principalele rezultate și proiecte derulate în anul 2025, dar și planurile strategice pentru anul următor.

Un punct important pe ordinea de zi îl reprezintă aprobarea organigramei și a bugetului ADR Sud Muntenia pentru anul 2026, decizii esențiale pentru continuarea proceselor de dezvoltare regională și pentru atragerea fondurilor europene destinate comunităților locale.

Consiliul pentru Dezvoltare Regională este structura partenerială care reunește președinții consiliilor județene și reprezentanți ai municipiilor, orașelor și comunelor din cele șapte județe ale regiunii Sud Muntenia – Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Prin deciziile sale, acest consiliu - din care fac cu onoare și responsabilitate parte - contribuie la coordonarea politicilor de dezvoltare, la stabilirea priorităților regionale și la promovarea unei creșteri economice echilibrate în întreaga regiune.”

De asemenea, reprezentanții Agenției au prezentat membrilor CpDR informări privind: stadiul implementării Programului Regional Sud-Muntenia 2021–2027 (PR SM); progresul înregistrat în Programul Tranziție Justă 2021–2027 – judeţul Prahova; evoluția proiectelor cu finanțare internațională derulate prin Direcția Dezvoltare a Agenției.

În cadrul dezbaterilor, Adrian Ionuț Gâdea, președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, a subliniat importanța accelerării procesului de contractare și implementare a proiectelor finanțate în cadrul PR SM 2021–2027, pentru a asigura atingerea țintelor de absorbție stabilite la nivel regional.

Totodată, Liviu Mușat, directorul general al ADR Sud-Muntenia, a confirmat angajamentul instituției de a depune toate eforturile necesare pentru contractarea proiectelor, astfel încât resursele disponibile prin fondurile europene să fie valorificate integral și eficient în beneficiul comunităților locale.

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică, constituit și funcționând pe principii parteneriale la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia. Acesta are rolul de a coordona activitățile de elaborare și monitorizare a politicilor de dezvoltare regională.

CpDR este alcătuit din 28 de membri, câte patru reprezentanți din fiecare județ al regiunii – Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman – respectiv: președintele consiliului județean, un reprezentant al consiliilor locale municipale, unul al consiliilor locale orășenești și unul al consiliilor locale comunale.