În prima ședință din noiembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,35 la 6,34%, față de 5,92% la începutul anului. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,50 la 6,48% față de 5,97% la începutul lui 2025, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,70 la 6,68%, comparativ cu 6,02% în primele zile din acest an.

Se observă scăderea în premieră a indicelui la 6 luni sub nivelul ratei de referință care se află din august 2024 la 6,5%. Evoluția poate fi pusă pe seama majorării constante a lichidității, care nu-și găsește însă drumul către creditarea economiei sau populației, băncile preferând să-i plaseze în depozite la BNR, unde obțin o dobândă de 5,5%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), care se calculează în funcţie de dobânda medie zilnică la care se împrumută băncile între ele şi este aplicat cu o întârziere de un trimestru faţă de perioada de referinţă, se situează la 6,06%/an până la sfârșitul acestui an, pentru ca în primul trimestru din 2026 să coboare la 5,68%.

Luna aceasta, Ministerul Finanțelor intenționează să se împrumute din piața locală cu 7,75 miliarde lei, în condițiile în care necesarul brut de finanțare pentru 2025 în valoare de de 259 miliarde lei a fost acoperit în proporție de peste 95%, calculat la un deficit bugetar de 8,4% din PIB.

Trezoreria s-a împrumutat la început de lună cu 500 milioane lei cu scadența iulie 2031 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,98%, la care s-au adăugat alte 500 milioane lei scadente în aprilie 2027 la un randament mediu anual de 6,63%.

Conform lui Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, estimarea pe cheltuieli cu dobânzile este de 54 miliarde de lei, faţă de 36,2 miliarde lei anul trecut.

Pentru o finanțare suplimentară, statul lansează o nouă emisiune Fidelis, ce se va desfășura între 7 și 14 noiembrie. Scadențele titlurilor în lei sunt la 2 ani, 4 ani și 6 ani, și se poate obține o dobândă maximă de 7,95%, iar al celor în euro sunt la 3 ani, 5 ani și 10 ani, cu randament maxim de până la 6,30%.

Cursul euro a crescut de la 5,0851 la 5,0861 lei, față de 5,0848 lei, la începutul săptămânii trecute, moneda națională având una din cele mai stabile evoluții din regiune, cu excepția perioadei alegerilor prezidențiale, când a fost atins maximul istoric de 5,1222 lei. Față de începutul anului, euro a câștigat 2,2% în fața leului, dar a pierdut 0,6% față de zlot, 3,5% în fața coroanei cehe, respectiv 5,7% față de forintul maghiar.

Investitorii anticipează o încetinire a ritmului de normalizare a politicii monetare a Fed, motiv pentru euro de a scădea la 1,1508 – 1,1542 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,3941 la 4,4167 lei, maximul ultimelor patru săptămâni, mai mult cu peste 1% față de lunea trecută.

Francul elvețian a alunecat de la 5,4787 la 5,4698 lei, față de 5,4867 lei, la începutul săptămânii trecute. În aceeași perioadă, lira sterlină a scăzut de la 5,8295 la 5,7988 lei.

Gramul de aur a urcat de la 566,1560 lei la 567,6303 lei, valoare apropiată de cea de la începutul săptămânii trecute de 567,2563 lei. Creșterea s-a datorat aprecierii monedei americane, în timp ce uncia fluctua între 3.962,10 și 4.028,80 dolari. În octombrie, uncia a câștigat 3,3% la nivel lunar iar avansul gramului a fost de peste 38 lei.

Înmulțirea plasamentelor în moneda americană au depreciat criptomonedele. Bitcoin a alunecat sub pragul de 107.000 dolari iar ether sub cel de 3.700 dolari.

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât, miercuri, la 6,37% pe an, de la 6,39% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,53% pe an, de la 6,54%, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,74% de la 6,75%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 6,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum de acesta.

Sursa www.agerpres.ro

Nivelul mai redus al aversiunii față de risc a asigurat o evoluție pozitivă monedei naționale față de cea unică, în timp ce indicii ROBOR își continuă evoluția descendentă la noi minime ale ultimelor cinci luni.

Cotațiile euro au atins dimineață un minim de 5,081 lei, după care ele au urcat treptat până la 5,086 lei. Pe acest fond, cursul monedei europene a coborât de la 5,0844 la 5,0829 lei.

La începutul acestei săptămâni, a fost prezentat sondajul realizat în rândul membrilor CFA România. Analiștii anticipează pentru orizontul de șase luni o valoare medie a cursului euro de 5,1216 lei, respectiv una de 5,1841 lei, pentru orizontul de 12 luni. Se observă o creștere a prognozelor, comparativ cu precedentul sondaj ce indica valori de 5,1024 lei, respectiv 5,1522 lei.

În opinia economiștilor de la ING Bank și BCR-Erste anticipează pentru sfârșitul anului un curs de 5,09 lei, chiar dacă în acest moment există un consens în piață, acceptat și de oficialii BNR, că leul este supraapreciat față de euro cu circa 5%.

Cu două săptămâni înainte de desfășurarea ședinței de politică monetară a BNR, dobânzile interbancare au continuat să scadă, în condițiile în care există un consens în piață referitor la faptul că o primă modificare a ratei de referință, care se află în prezent la 6,5%/an, se va decide cel mai devreme în martie 2026.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,39 la 6,37%, față de 6,40% în urmă cu o săptămână.

Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,54 la 6,53% față de 6,55% nivel stabilit miercurea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,75 la 6,74%, comparativ cu 6,77% în urmă cu o săptămână.

Speranțele puse de investitori în privința încheierii unui acord comercial între Statele Unite și China, în urma întâlnirii ce se va desfășura joi între președinții Trump și Xi Jinping, și au limitat efectele unei posibile reduceri a dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală americană de la 4 – 4,25% în septembrie la 3,75 – 4%.

Pe acest fond moneda americană s-a apreciat iar culoarul de tranzacționare al euro s-a lărgit la 1,1618 – 1,1681 dolari. Cursul din piața locală a urcat de la 4,3591 la 4,3643 lei, față de 4,3835 lei la jumătatea săptămânii trecute.

Lira sterlină a atins minimul ultimilor doi ani față de euro, analiștii anticipând o reducere de către Banca Angliei a dobânzii de referință, ceea ce a făcut ca media ei să coboare în piața locală de la 5,8074 la 5,7688 lei, pierderea față de miercurea trecută fiind peste 7 bani. Cursul francului elvețian s-a depreciat de la 5,4925 la 5,4817 lei, mai jos comparativ cu jumătatea săptămânii trecute când media a fost stabilită la 5,5054 lei.

Metalul galben creștea ușor la 3.928,70 – 4.031,10 dolari/uncie, după retragerea de marți până la 3.886 dolari, astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 549,7673 lei la 564,8733 lei.

În regiune, media monedei poloneze se deprecia marginal la 4,2374 zloți/euro iar a celei maghiare se întărea la modest la 388,29 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut la jumătatea săptămânii trecute sub pragul de 107.000 dolari, după care s-a instalat în jurul pragului de 112.000 dolari. Miercurea aceasta, el fluctua între 112.117 și 113.648 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 3.966 – 4.035 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluția leului din penultima ședință a lunii octombrie a fost influențată de răspunsul piețelor la decizia luată miercuri de Comitetul Federal pentru Operaţiuni de Piaţă (FOMC) al Fed de reducere a dobânzilor.

Ca și în cazul celorlalte valute de la marginea zonei euro, cursul monedei unice a crescut modest de la 5,0829 la 5,0856 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare a urcat la 5,084 – 5,087 lei.

Decizia Rezervei Federale de reducere a dobânzilor a influențat evoluția indicilor ROBOR, care au continuat să scadă la noi minime ale ultimelor cinci luni.

Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,37 la 6,36%, față de 6,40% în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,53 la 6,52% față de 6,55% nivel stabilit miercurea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,74 la 6,73%, comparativ cu 6,77% în urmă cu o săptămână.

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat joi cu 886,7 milioane lei la o dobândă medie anuală de 6,98%. Scadența titlurilor de stat este în iulie 2030, iar valoarea inițială a emisiunii a fost de 500 milioane lei, în timp ce cererile de cumpărare s-au ridicat la peste 2,2 miliarde lei, ceea ce a permis scăderea randamentelor.

Necesarul brut de finanțare al Trezoreriei din acest an, calculat la un deficit bugetar de 8,4% din PIB, a fost acoperit până în prezent în proporție de circa 95%.

Miercuri, Rezerva Federală americană a decis să opereze a doua reducere consecutivă a dobânzii din acest an la 3,75 – 4%, măsură deja înglobată în evoluția perechii euro/dolar.

Moneda unică s-a depreciat la 1,1597 – 1,1637 dolari, evoluție la care a contribuit armistiţiul comercial în următoarele 12 luni între cele mai mari două economii ale lumii, Statele Unite și China, în urma întâlnirii dintre președinții Trump și Xi Jinping, care s-a desfășurat joi dimineață, ceea ce poate debloca comerțul la nivel mondial. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,3643 la 4,38 lei

Oficialii Fed au afirmat că riscurile pe piaţa muncii din SUA au crescut în ultimele luni, iar inflația se află la 3%, peste ţinta de 2%, pe fondul prețurilor ridicate la energie şi de impactul indirect al tarifelor impuse de administraţia de la Casa Albă.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,4781 lei iar cel al lirei sterline s-a redresat modest la 5,7719 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 564,8733 lei la 560,9803 lei. Deprecierea metalului galben la 3.915,50 – 4.011,80 dolari/uncie a fost temperată de creșterea cursului monedei americane.

Media monedelor din regiune s-a depreciat marginal la 4,2425 zloți/euro, respectiv 388,46 forinți/euro.

În ciuda performanțelor cunoscute de acțiunile din sectorul tehnologic, aprecierea monedei americane a provocat scăderea bitcoin la 107.459 – 111.588 dolari, respectiv a ether la 3.774 – 3.984 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) își manifestă rolul activ de a sprijini conformarea voluntară a contribuabililor și informează companiile de stat, care au datorii neachitate până la data de 30 septembrie 2025, că trebuie să plătească aceste obligații fiscale.

Totalul obligațiilor fiscale restante la 30 septembrie 2025 și neachitate până la 30 octombrie 2025 pentru cei 249 operatori economici cu capital/patrimoniu integral ori majoritar deținut direct sau indirect de autoritățile publice centrale ori locale publicate pe site-ul www.anaf.ro/restante este de 9.423.537.048 de lei.

Pentru a încuraja achitarea acestor sume, la începutul lunii noiembrie 2025, ANAF va trimite notificări oficiale tuturor companiilor de stat care înregistrează restanțe. Scopul acestor notificări este:

- informarea companiilor de stat cu privire la obligațiile restante,

- îndrumarea acestora către conformarea la plată,

- prezentarea posibilităților de a accesa facilități fiscale, în condițiile legii.

Companiile de stat pot solicita eșalonarea clasică a plății datoriilor, cu respectarea condițiilor prevăzute de Capitolul IV al Titlului VII din Codul de procedură fiscală.

Formularul pentru cererea de eșalonare poate fi descărcat de pe site-ul ANAF, la adresa: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/D8.html

Totodată, informăm companiile de stat asupra faptului că neachitarea până la sfârșitul lunii noiembrie 2025 a obligațiilor fiscale restante, va determina ANAF să întreprindă demersurile necesare prevăzute de lege, în vederea recuperării acestora, inclusiv demararea sau continuarea, după caz, a măsurilor de executare silită.

Leul a profitat de nivelul mai redus al aversiunii față de risc și s-a apreciat modest față de moneda unică, în ton cu celelalte valute de la marginea zonei euro.

Culoarul de tranzacționare s-a îngustat 5,083 – 5,085 lei iar media euro a fost stabilită la 5,0844 lei.

Faptul că leii în exces pe care băncile îi au la dispoziție nu se îndreaptă către creditarea sistemului economic ci către titlurile de stat emise de Trezorerie sau BNR, unde obțin o dobândă de 5,5% pentru facilitatea de depozit, a avut și are ca efect o scădere lentă, dar constantă, a indicilor ROBOR.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,39%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,55 la 6,54%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,75%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) acesta se va situa la 6,06%/an până la sfârșitul lui decembrie.

Marți și miercuri se va desfășura ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane de la care se așteaptă o decizie de scădere a dobânzilor de la 4 – 4,25% în septembrie la 3,75 – 4%.

Până la finalul ședinței Fed, euro se tranzacționa între 1,1628 și 1,1668 dolari, în ușoară creștere față de luni, chiar dacă indicele GfK al încrederii consumatorilor germani a scăzut luna aceasta la -24,1 puncte, de la -22,5 puncte în septembrie, evoluție pusă pe seama îngrijorărilor cu privire la siguranța locurilor de muncă și a tendinței de creștere a inflației.

Dacă media lirei sterline a scăzut de la 5,8295 la 5,8074 lei, cea a francului elvețian a crescut de la 5,4867 la 5,4925 lei.

Metalul galben a scăzut marți la 3.886,30 – 4.020,70 dolari/uncie, consecință a marcărilor de profit și ieșirilor semnificative din fondurile ETF bazate pe aur, după ce în data de 17 octombrie a fost atins recordul de 4.380,10 dolari/uncie. La această evoluție au contribuit și vânzările anticipate puse pe seama unui viitor acord comercial dintre SUA și China. În piața locală, prețul gramului de aur a alunecat de la 567,2563 lei la 549,7673 lei.

Media monedelor din regiune se aprecia la 4,2345 zloți/euro, respectiv 388,45 forinți/euro.

Bitcoin fluctua între 113.575 și 115.392 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 4.068 – 4.169 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu