Leul a avut la jumătatea săptămânii o evoluție pozitivă față de principalele valute, cu excepția dolarului, în timp ce indicii ROBOR își mențin tendința de revenire către pragul de 6%.

Media euro euro a coborât de la 5,0865 la 5,0851 lei iar culoarul de tranzacționare a rămas foarte îngust, cotațiile fluctuând între 5,085 și 5,087 lei.

Lichiditatea din piața monetară este una ridicată, în condițiile în care băncile comerciale preferă să-și plaseze banii în depozite la BNR, unde primesc o dobândă de 5,5%, în loc să stimuleze creditarea companiilor sau a populației.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,33 la 6,32%, față de 5,92% la începutul anului. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,48 la 6,46%, față de 5,97% la începutul lui 2025, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,67%, comparativ cu 6,02% în primele zile din acest an.

În așteptarea publicării unor date economice fundamentale din Statele Unite, în special cele privind ocuparea forței de muncă în sectorul privat ADP în luna octombrie, euro se tranzacționa în culoarul 1,1476 – 1,1498 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,4207 la 4,4290 lei.

Media francului elvețian a coborât de la 5,4685 la 5,4608 lei iar cea a lirei sterline de la 5,7811 la 5,7690 lei.

Deprecierea metalului galben la 3.929,50 – 3.988 dolari/uncie a împins în jos prețul gramului de aur de la 567,2841 lei la 565,0116 lei.

Monedele din regiune au avut o evoluție diferită de cea a leului, iar media lor față de euro s-a depreciat la 4,2597 zloți, respectiv 387,63 forinți.

Plasamentele în criptomonede se mențin la cote reduse, urmare a existenței unor sentimente de aversiune față de risc, pe fondul aprecierii monedei americane.

Bitcoin a scăzut la jumătatea săptămânii până la 99.001 dolari, fiind prima dată începând cu luna iunie când principala monedă digitală a alunecat sub pragul de 100.000 dolari, față de maximul istoric de 126.251,31 dolari atins în data de 3 octombrie.

La rândul său, ethereum s-a depreciat la 3.170 – 3.374 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna august 2025 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna august 2025 cu 3,7% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 6,2% comparativ cu luna august 2024;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 1,3% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,4% comparativ cu luna august 2024;

- scăderea cu 0,1 puncte procentuale a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2025 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu aceiaşi perioadă a anului precedent;

- creştrea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 1,9 puncte procentuale şi scăderea cu 0,5 puncte procentuale faţă de luna   august 2024;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 9 comparativ cu luna precedentă şi creşterea cu 13 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, scăderea numǎrului deceselor sub 1 an şi menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor generale faţă de luna precedentǎ. Comparativ cu luna august 2024 a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor şi a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an.

 

Producţia industrială realizată în luna august 2025 a înregistrat o scădere de 3,7% comparativ cu luna precedentă.    

În luna august 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna august 2025 a crescut cu 6,2% faţă de valoarea producţiei industriale realizate în luna august 2024.

În perioada 01.01.-31.08.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 1,6%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea băuturilor; fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice; industria metalurgică; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna august 2025, a fost de 7400 lei, mai mic cu 1,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 3,9% comparativ cu luna august 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6530 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7106 lei în industrie şi construcţii şi de 7967 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna august 2025, a fost de 4414 lei, mai mic cu 1,3% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 0,4% comparativ cu luna august 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3910 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4243 lei în industrie şi construcţii şi de 4744 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna august 2025 a fost    de 9002 lei, iar cel net de 5387 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu -2,4%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 95,6% pentru luna august 2025 faţă de luna precedentă, de 236,4% faţă de octombrie 1990 şi de 95,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii august 2025, a fost de 50813 persoane, mai mic cu 131 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 1523 persoane faţă de luna august 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,8 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 18,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 28,0 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii august 2025, era de 4182 persoane, în scădere cu 81 persoane faţă de luna precedentă (-1,9%).  

Comparativ cu luna  august 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mic cu 95 persoane (-2,2%).

La sfârşitul lunii august 2025, femeile reprezentau 48,9% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 372 persoane (8,9% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 63 persoane (1,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii august 2025 era de 3747 persoane, reprezentând 89,6% din totalul şomerilor înregistraţi - majoritatea (93,0%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,4%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,5% în luna iulie 2025 şi 5,6% în luna august 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna august 2025 a fost de 5,8% (6,0% în luna iulie 2025 şi 5,5% în luna august 2024).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna august 2025 a fost de 5,0% (5,1% în luna iulie 2025 şi 5,7% în luna august 2024).                 

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii august 2025 existau 125 de locuri de muncǎ vacante, din care 123 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 100 erau pentru muncitori (80,0%).

 

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna august 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, de scăderea numărului deceselor sub 1 an şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor generale faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna august 2024, a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor şi a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna august 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 205, mai mare cu 7 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 39 comparativ cu luna august 2024.

Mortalitatea generală. În luna august 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 312, menţinându-se la acelaşi nivel faţă de luna precedentă şi mai mic cu 45 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna august 2025 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an, mai puţin cu 1 faţă de luna anterioară, respectiv cu 1 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -107 persoane în luna august 2025 (-114 persoane în luna iulie 2025 şi -191 persoane în luna august 2024).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna august 2025, s-au înregistrat 236 căsătorii, mai multe cu 102 faţă de luna precedentă şi cu 8 mai puţine faţă de luna august 2024.

Divorţialitatea. În luna august 2025 s-au înregistrat 40 divorţuri, mai multe cu 21 faţă de luna anterioară şi respectiv cu 24 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În luna iunie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 38,6 milioane euro şi al importurilor CIF de 57,4 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -18,8 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+17,6%) şi o scădere de (-10,6%) faţă de luna iulie 2024.

Importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+64,7%), şi o scădere de (-33,5%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.VII.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (14,7%); metale comune şi articole din acestea (36,8%); articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (27,7%); materii textile şi articole din acestea (2,2%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,2%); mijloace de transport (1,1%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,8%).

Topul principalelor ţări partenere la export ale judeţului Călăraşi din total export în luna iulie 2025 a fost următorul: Liban (19,40%), Germania (15,90%), Italia (10,85%), Bulgaria (8,85%) şi Grecia (8,83%).

În perioada 1.I-30.VII.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,4%); metale comune şi articole din acestea (43,6%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (12,3%); materii textile şi articole din acestea (1,7%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,6%); articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,5%); mijloace de transport (3,4%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (13,4%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,5%).

Topul principalelor ţări partenere la import ale judeţului Călăraşi din total import în luna iulie 2025 a fost următorul: China (38,14%), Turcia (11,18%), Bulgaria (8,54%), Italia (6,99%) şi Germania (6,42%).

În luna august 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de înnoptări în structurile de primire turistică, a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare şi de scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

   Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2025, a fost de 2302, mai mic cu 0,6% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 3,8% comparativ cu luna august 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 96,7% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2025, a fost de 3289, mai mare cu 5,7% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 2,2% comparativ cu luna august 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,2% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna august 2025, a fost de 24,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 1,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu luna august 2024.

În luna august 2025, s-au eliberat 49 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 9 mai puţine faţă de luna precedentă şi mai multe cu 13 comparativ cu luna august 2024.

Indicele preţurilor de consum (IPC)-Total în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%.

Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%.

Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.08.2025 a fost de 1,0%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,4%).

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimile 12 luni (septembrie 2024 - august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 - august 2024) a fost de 5,7%.

Aprecierea dolarului din ultimele zile s-a reflectat în evoluția monedelor de la marginea zonei euro, care au pierdut teren față de cea unică.

Creșterea euro față de moneda națională a fost de mai mică amploarea decât a altor valute. Cursul a urcat de la 5,0861 la 5,0865 lei, evoluție la care a contribuit culoarul foarte îngust de tranzacționare, 5,084 – 5,087 lei.

Stabilitatea cursului se reflectă și în prognozele analiștilor care văd pentru sfârșitul anului o medie de 5,09 – 5,1 lei/euro.

La această evoluție contribuie și nivelul sustenabil al rezervei valutare a BNR care se situa la sfârșitul lui octombrie la 65,347 miliarde euro, față de 65,015 miliarde euro la 30 septembrie. Aprecierea metalului galben au ridicat valoarea rezervelor internaţionale (valute plus aur) la 76,885 miliarde euro.

Sondajul efectuat de CFA România în septembrie anticipa o apreciere a euro pentru orizontul de 6 luni 5,1216 lei, respectiv la 5,1841 lei pentru orizontul de 12 luni.

Indicii ROBOR și-au continuat marțea aceasta tendința modestă dar constantă de scădere spre pragul de 6%. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,34 la 6,33%, față de 5,92% la începutul anului. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,48% față de 5,97% la începutul lui 2025, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,68 la 6,67%, comparativ cu 6,02% în primele zile din acest an.

Status quo-ul pentru o perioadă de un an în relațiile comerciale dintre Statele Unite și China, în urma întâlnirii dintre președinții Donald Trump şi Xi Jinping și posibilitatea ca Rezerva Federală să încetinească ritmul de scădere a dobânzilor, după două reduceri consecutive de câte un sfert de punct procentual, au oferit avânt monedei americane.

Euro a scăzut marți la 1,1477 – 1,1534 dolari, la valori comparabile cu cele de la sfârșitul iulie. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,4167 la 4,4207 lei, față de 4,3684 lei, la începutul săptămânii trecute.

Revenirea monedei elvețiene peste pragul de 0,93 franci/euro a coborât cursul acesteia la 5,4685 lei față de 5,4925 lei, în urmă cu o săptămână. O evoluție asemănătoare a avut și lira sterlină, care scăzut marțea aceasta de la 5,7988 la 5,7811 lei, comparativ cu 5,8295 lei, la începutul săptămânii trecute.

Scăderea metalului galben la 3.966,20 – 4.006,70 dolari/uncie a fost compensată de aprecierea monedei americane, astfel că prețul gramului de aur a coborât modest de la 567,6303 lei la 567,2841 lei, față de maximul de 606,5699 lei atins în 17 octombrie.

Media monedelor din regiune se deprecia față de euro la 4,2575 zloți, respectiv 388,37 forinți.

Performanța bitcoin s-a înrăutățit în perioada care a urmat atingerii maximului istoric de 125.689 dolari, la începutul lunii trecute, care a adus un val de ieșiri din fondurile ETF pe bitcoin sau ethereum. Scăderea este cauzată, în principal, de aprecierea monedei americane, și a fost accentuată marțea aceasta de vânzările ce au urmat după un atac de tip hacker asupra platformei DeFi Balancer, astfel că principala monedă digitală a coborât la 103.601 – 107.283 dolari, față de peste 116.000 dolari, în urmă cu o săptămână. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.461 – 3.651 dolari, comparativ cu aproape 4.200 dolari, la începutul săptămânii trecute.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

România a înregistrat un progres semnificativ în implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020, atingând până la această dată un grad de absorbție de 95,16% din fondurile europene alocate pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural.

Valoarea totală a plăților efectuate și transmise la Comisia Europeană până la 30 iunie 2025, completată de plățile realizate în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2025, precum și de solicitările aflate în curs de procesare la 3 noiembrie 2025, se ridică la 12,08 miliarde euro, dintr-un total alocat de 12,7 miliarde euro.

„România continuă să fie un exemplu de performanță în absorbția fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale. Fermierii români, procesatorii și beneficiarii PNDR au demonstrat că știu să investească eficient, în proiecte care generează locuri de muncă, valoare adăugată și competitivitate pentru produsele românești”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.

În același timp, APIA a menținut un ritm constant al plăților către fermieri, contribuind la stabilitatea financiară a sectorului agricol și la creșterea gradului general de absorbție a fondurilor europene gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

MADR subliniază că, pe măsură ce PNDR 2014–2020 se apropie de final, eforturile se concentrează pe închiderea eficientă a programului și pe implementarea rapidă a intervențiilor din Planul Strategic PAC 2023–2027, care aduce noi finanțări europene pentru procesare, irigații, energie regenerabilă, digitalizare și tinerii fermieri.

„Performanța în absorbția fondurilor europene confirmă faptul că agricultura românească este pe direcția corectă. Vom continua să susținem investițiile în mediul rural și să accelerăm implementarea Planului Strategic, pentru ca fiecare euro disponibil să ajungă în economia reală”, a adăugat ministrul Florin-Ionuț Barbu.

Printre măsurile cu cel mai mare impact în implementarea PNDR 2014-2020 se numără:

Submăsura 4.1 – „Investiții în exploatații agricole”, prin care au fost sprijinite proiecte pentru modernizarea fermelor și dotarea acestora cu utilaje și tehnologii performante;

Submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, destinată dezvoltării unităților de procesare din sectorul laptelui, cărnii, cerealelor, legumelor și fructelor;

Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, care a încurajat implicarea tinerilor în agricultură și consolidarea exploatațiilor nou-înființate;

Submăsura 7.2 – „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, prin care au fost susținute proiecte pentru drumuri comunale, rețele de apă și canalizare, precum și alte investiții esențiale pentru mediul rural;

Submăsura 4.3 – „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, cu accent pe reabilitarea sistemelor de irigații și îmbunătățirea accesului la terenurile agricole;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale rămâne ferm angajat în utilizarea eficientă a fondurilor europene și în sprijinirea fermierilor români pentru o agricultură competitivă și sustenabilă.

sursa text www.madr.ro

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II – Dezvoltare Rurală al Planului Strategic PAC 2023–2027 a fost publicat pe site-ul oficial al MADR.

Documentul oferă fermierilor, procesatorilor și beneficiarilor interesați o imagine clară asupra perioadelor orientative de lansare a sesiunilor și alocărilor financiare disponibile, facilitând o mai bună planificare a investițiilor și pregătirea documentațiilor necesare.

Potrivit calendarului publicat, începând cu decembrie 2025 – februarie 2026 vor fi deschise sesiuni de finanțare pentru principalele intervenții dedicate investițiilor în agricultură și procesare, printre care:

* DR-23 – Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole, cu o alocare de 164,9 milioane euro (lansare estimată: 15 decembrie 2025);

* DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, cu o alocare de 151,3 milioane euro (19 ianuarie 2026);

* DR-12 – Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați, cu o alocare de 169,5 milioane euro (30 ianuarie 2026);

* DR-17 – Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă, alocare 45 milioane euro (2 februarie 2026);

* DR-19 – Investiții neproductive la nivel de fermă, alocare 11,7 milioane euro (9 februarie 2026);

* DR-21 – Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA), alocare 10 milioane euro (13 februarie 2026);

* DR-18 – Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice, alocare 5 milioane euro (23 februarie 2026);

* DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni, alocare 108 milioane euro (27 februarie 2026).

Prin publicarea acestui calendar, MADR își propune să ofere predictibilitate și transparență în implementarea măsurilor finanțate prin Planul Strategic PAC, în beneficiul fermierilor și procesatorilor din mediul rural.

Calendarul complet poate fi consultat pe site-ul MADR, accesând link ul https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2025/PS-PAC-2023-2027/calendar-estimativ-lansare-interventii-DR_PS-PAC-04.11.2025.pdf

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât, luni, la 6,34% pe an, de la 6,35% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,48% pe an, de la 6,50%, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,68% de la 6,70%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 6,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum de acesta.

Sursa www.agerpres.ro