Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) continuă procesul de simplificare a procedurilor și introduce o nouă modificare în procedura de plată prin care beneficiarii pot primi mai repede plățile cuvenite pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Astfel, contractele de cesiune de creanță pot face referire și la transferul dreptului de rambursare a TVA de către beneficiar în favoarea furnizorului, în baza prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

'Într-o perioadă în care fiecare zi contează pentru finalizarea proiectelor, am considerat esențial să venim cu soluții concrete, care să reducă presiunea financiară asupra beneficiarilor.

Prin posibilitatea cesiunii dreptului de rambursare a TVA direct către furnizori, oferim un mecanism rapid și legal prin care fermierii își pot direcționa sumele aferente rambursării TVA direct către furnizorii implicați în proiect, fără a mai aștepta restituirea efectivă din partea ANAF și astfel pot închide investițiile într-un termen mai scurt. Este o măsură administrativă constatată din teren acolo unde se văd cel mai bine nevoile reale ale celor care dezvoltă mediul rural.' a declarat Adrian Chesnoiu, Directorul general AFIR.

Contractul de cesiune de creanță constituie document de plată acceptat de AFIR, reprezentând dovada achitării TVA-ului la momentul depunerii cererii de plată.

Pentru aplicarea acestei măsuri, este necesar ca beneficiarul să dețină o decizie de restituire a TVA emisă de ANAF, iar cesiunea să fie formalizată printr-un contract semnat între beneficiar și furnizor, urmat de notificarea și aprobarea autorității fiscale.

Această facilitate se aplică beneficiarilor PNDR 2014-2020, urmând ca mecanismul să fie extins și pentru proiectele finanțate prin Planul Strategic PAC 2023-2027 (PS 2027).

Totodată, pentru a accelera plățile către beneficiari, AFIR a eliminat obligativitatea vizitei pe teren pentru tranșele finale de plată, doar acolo unde riscul este scăzut și investițiile au fost deja verificate în tranșele anterioare. Această decizie reduce timpul de procesare a cererilor și contribuie la un flux mai rapid al fondurilor către beneficiari.

Precizăm că proiectele finanțate prin PNDR 2020 se vor verifica și în perioada de monitorizare de către compartimentele ex-post, respectiv în primele 3 luni pentru proiectele cu achiziții simple sau în primele 6 luni pentru proiectele cu achiziții complexe. Dacă în urma efectuării verificărilor pe teren sunt identificate elemente care nu corespund celor declarate anterior de beneficiar în cererea de plată, sumele plătite nejustificat se vor recupera conform prevederilor din Procedura de constatare a neregulilor și stabilirea a creanțelor bugetare.

Aurul este probabil cel mai căutat „activ refugiu” în perioadele de criză din punct de vedere geopolitic, economic și militar, la care se adaugă dorința multor bănci centrale de a-și modifica rezervele în detrimentul dolarului. Astfel, în ultimii șase – șapte ani prețul metalului galben a cunoscut o creștere constantă, cu praguri psihologice depășite rapid.

Începerea procesului de relaxare monetară de către marile bănci centrale și începerea „războiului tarifelor comerciale” la care a recurs administrația Trump, în efortul său de a reduce uriașul deficit bugetar federal, inclusiv dorința de pune taxe de 100% pe importurile de lingouri de aur rafinat în Elveția, ceea ce ar pune în pericol fondurile ETF care se bazează pe metalul galben, au stimulat majorarea prețului.

Ultimul, dar nu cel din urmă motiv, este reprezentat de războiul tarifelor din Statele Unite, pe de o parte, și China și India, cei mai mari cumpărători de aur la nivel mondial, pe de altă parte, au permis unciei de aur să atingă vinerea trecută maximul istoric de 4.380,10 dolari, creșterea față de începutul acestui an fiind de aproape 60%, în timp ce prețul gramului de aur a urcat la recordul de 606,5699 lei.

Marcările de profit care au apărut instantaneu după atingerea ultimului maxim au declanșat ordinele de vânzare, pe fondul relaxării tensiunilor geopolitice, în special datorită viitoarei întâlniri dintre Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping, dar și a speranțelor privind redeschiderea rapidă a sistemului federal american cât și terminarea sezonului de cumpărare a aurului în India, au adus o relaxare a prețurilor în piețele specializate, astfel că miercuri uncia a alunecat până la 4.003,80 dolari.

În piața locală, prețul gramului de aur a coborât la jumătatea acestei săptămâni la 572,5594 lei, pierderea din ultimele trei ședințe fiind de circa 34 lei.

Scăderea metalului galben a fost însoțită de aprecierea monedei americane. Euro a scăzut în câteva zile până la 1,1583 dolari, minim al ultimelor două luni. În cazul cursului dolarului acesta a urcat miercurea aceasta la 4,3835 lei, față de 4,3489 lei, la sfârșitul săptămânii trecute.

În piața locală, cursul monedei unice a scăzut marginal miercurea aceasta la 5,0831 lei, în condițiile în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,082 – 5,084 lei, față de 5,09 lei, la începutul săptămânii trecute.

Scăderea indicilor ROBOR din ultimele săptămâni, se va tempera până în jurul datei de 12 noiembrie, când se va desfășura următoarea ședința de politică monetară a BNR.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la valoarea stabilită vinerea trecută de 6,40%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,55%, iar cel la 12 luni la 6,77%.

Media monedei elvețiene a scăzut de la 5,5076 la 5,5054 lei, valori apropiate de maximul istoric de 5,5096 lei, atins vinerea trecută. Cursul lirei sterline a coborât la jumătatea acestei săptămâni de la 5,8542 lei la 5,8393 lei, consecință a datelor economice mai slabe venite din economia britanică.

La începutul lui octombrie, bitcoin a atins maximul istoric de 125.689 dolari. În următoarele zile, principala criptomonedă a cunoscut o retragere consistentă până la pragul de 104.000 dolari, astfel că miercurea aceasta ea fluctua între 107.167 – 108.772 dolari, în timp ce ether se tranzacționa între 3.790 și 3.890 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Penultima ședință din această săptămână a pieței românești a fost una calmă, atât pe segmentul valutar, cât și pe cel monetar.

Euro se tranzacționa într-un culoar foarte îngust, 5,082 – 5,083 lei, astfel că media acestuia a alunecat de la 5,0831 la 5,0823 lei, minimul ultimelor circa trei săptămâni.

Piața monetară s-a stabilizat în ultimele săptămâni în jurul pragului de 6,50%, care este egal cu dobânda de politică monetară a BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează de vinerea trecută la 6,40%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut modest de la 6,55 la 6,56%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,77%.

Trezoreria a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența în septembrie 2032, cu o valoare programată de 500 milioane lei. Ofertele de cumpărare au depășit 1 miliard de lei, ceea ce a permis statului să se împrumute cu 500 milioane lei la o dobândă medie anuală de 7,12%.

Înainte de publicarea datelor privind indicele prețurilor de consum din Statele Unite în luna septembrie, euro a avut o evoluție stabilă și se tranzacționa în culoarul 1,1585 – 1,1615 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Cursul monedei americane a scăzut marginal de la 4,3835 la 4,3826 lei.

După scăderea de la jumătatea săptămânii la 5,8393 lei, lira sterlină a urcat la 5,8522 lei, aproape de media stabilită marți. Francul elvețian pierdea teren față de euro, astfel că cursul a scăzut de 5,5054 la 5,4929 lei, după ce a atins vinerea trecută maximul istoric de 5,5096 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 572,5594 lei la 580,0143 lei. Metalul galben, care a coborât la jumătatea săptămânii până la 4.003,80 dolari, se tranzacționa joi în culoarul 4.065,50 – 4.137,60 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2347 zloți/euro, în timp ce piața din Ungaria a fost închisă cu prilejul sărbătorii Revoluției din 1956.

După ce a atins în primele zile ale acestei luni maximul istoric de 125.689 dolari, marcările de profit și întărirea monedei americane au coborât cotațiile bitcoin, care se tranzacționa joi în culoarul 107.534 – 110.303 dolari. Ether fluctua între 3.799 și 3.905 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Deficitul bugetului consolidat a urcat la 5,39% din PIB după primele trei trimestre, de la 4,54% în primele opt luni, și a ajuns la 102,47 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, publicate luni.

'Execuția bugetului general consolidat pentru primele nouă luni ale anului 2025 confirmă tendința de stabilizare a finanțelor publice. Deficitul bugetar s-a situat la 102,47 miliarde lei, reprezentând 5,39% din PIB, sub nivelul de 5,47% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut', precizează MF.

Veniturile totale au însumat 466,95 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,9 puncte procentuale, evoluție susținută în proporții similare de veniturile curente (+0,44 pp) - cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize - și de fondurile europene (+0,45 pp).

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/10/27/deficitul-bugetului-consolidat-a-urcat-la-5-39-din-pib-dupa-primele-noua-luni--1497320

CFA România a prezentat lunea aceasta sondajul realizat în luna septembrie. Majoritatea analiștilor anticipează deprecierea monedei naționale, în condițiile situației economice, în special a deficitului bugetar și a celui de cont curent, care obligă Trezoreria să se împrumute constant din piața locală și cea externă.

Sondajul anticipează pentru orizontul de șase luni o valoare medie a cursului euro de 5,1216 lei, respectiv una de 5,1841 lei, pentru orizontul de 12 luni. Se observă o creștere a prognozelor, comparativ cu precedentul sondaj care indica valori de 5,1024 lei, respectiv 5,1522 lei.

În schimb, economiștii de la ING Bank și BCR-Erste anticipează pentru sfârșitul anului un curs de 5,09 lei, chiar dacă în acest moment există un consens în piață, acceptat și de oficialii BNR, că leul este supraapreciat față de euro cu circa 5%

Cotațiile la care au fost realizate tranzacțiile de lunea aceasta au crescut ușor la 5,082 – 5,085 lei, astfel că media euro a urcat de la 5,0835 la 5,0848 lei, față de 5,090 lei la începutul săptămânii trecute. Astfel, față de începutul anului leul cunoaște o depreciere de circa 2,2%, în comparație cu alte monede din regiune care s-au întărit: zlotul polonez cu 0,8%, forintul maghiar cu 5,2% iar coroana cehă cu 3,5%.  

Tot luni au fost prezentate datele privind deficitul bugetar din primele trei trimestre, care s-a contractat marginal la 5,39% din PIB, față de 5,47% în perioada similară din 2024, în timp ce ținta oficială pentru anul acesta este 8,4%.

Din acest motiv, Trezoreria a redeschis lunea aceasta două emisiuni de titluri de stat. Una cu scadența aprilie 2029 prin intermediul căreia a atras 500 milioane lei, pentru care va achita o dobândă medie anuală de 7,10%, și o alta scadentă în iulie 2033, care i-a permis să se împrumute cu 600 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,11%.

În data de 12 noiembrie urmează să se desfășoare ședința de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă menținerea dobânzii de referință la 6,5%.

În condițiile în care lichiditatea din piață este una ridicată, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut, după o stagnare de mai mult de o săptămână la 6,40%, la 6,39%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,55%, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,76 la 6,75%.

Euro s-a apreciat modest la 1,1618 – 1,1652 dolari, în așteptarea ședinței de politică a Rezervei Federale care se va desfășura marți și miercuri. Piața anticipează o decizie de scădere a dobânzilor de la 4 – 4,25% în septembrie la 3,75 – 4% luna aceasta, astfel că media monedei americane de la 4,3789 la 4,3684 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,4862 lei iar cel al lirei sterline la 5,8295 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 572,5195 lei la 567,2563 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea monedei americane și a retragerii metalului galben la 4.015 – 4.113,10 dolari/uncie, față de recordul de 4.380,10 dolari/uncie atins în 17 octombrie.

În regiune, media monedei poloneze a stagnat la 4,2353 zloți/euro, iar a celei maghiare s-a apreciat s-a întărit modest la 389,66 forinți/euro.

Pariurile puse pe seama reducerii dobânzilor din SUA, care va implica deprecierea monedei americane, au apreciat bitcoin la 114.417 – 116.261 dolari, respectiv ether la 4.134 – 4.248 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Călărași, octombrie 2025

Comuna Unirea a semnat contractul de finanțare europeană nerambursabilă cu Ministerul Energiei (ME), în calitate de autoritate națională de implementare și gestionare a fondurilor alocate României din Fondul pentru Modernizare (MEFM) pentru proiectul ,,CAPACITĂȚI DE PRODUCERE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE PENTRU CONSUM PROPRIU ÎN COMUNA UNIREA, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI”, cod SMIS: 315442, depus în cadrul apelului PFM/169/PFM_P1/NA/P1_OS1/FM_1.1 - Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice.

Valoarea totală a proiectului este de 1.798.943,33 lei din care finanțare nerambursabilă: 1.798.943,33 lei.

Contractul de finanțare este prevăzut a se derula până în data de 31.12.2026

Obiectivul general urmărit este producție majorată a energiei electrice din surse regenerabile prin instalarea unei noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile, în Comuna Unirea, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul FM, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei. Investiția va avea un impact pozitiv în ceea ce privește: reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părți din cantitatea de combustibili fosili consumați în fiecare an; o economie locală mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică și mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului; atingerea obiectivelor UE privind producția de energie din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; atingerea obiectivelor privind ponderea globală de energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, aprobat prin H.G. nr. 1.076/2021; creșterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investițiilor de creștere a puterii instalate de producere a energiei electrice din surse regenerabile etc.

Date de contact beneficiar:

Comuna Unirea, Județul Călărași

Șoseaua Călărași Fetești, CP 917270

Tel.: 0743 024 773

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.