Perspectiva unor noi reduceri ale dobânzilor de Rezerva Federală americană, care a operat anul acesta trei tăieri până la 3,50 – 3,75%, a înmulțit plasamentele în metalul galben, care a atins lunea aceasta un nou maxim istoric de 4.427,90 dolari/uncie, minimul zilei fiind de 4.337,30 dolari. Precedentul record de circa 4.382 a fost atins în 20 octombrie.

În piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 604,5466 lei la un nou maxim istoric de 614,9369 lei. Precedentul record de 606,5699 lei a fost atins în 17 octombrie.

Argintul a urcat la începutul acestei săptămâni la circa 69,30 dolari/uncie, față de recordul de 66 dolari atins miercurea trecută, beneficiind de rolul său dublu, de activ de refugiu și de metal industrial esențial. Față de începutul anului, prețul argintului a câștigat peste 130%. La rândul ei, platina a crescut într-o singură zi cu peste 5% și a urcat la 2.085,95 dolari/uncie.

Analiștii anticipează pentru 2026 un culoar de tranzacționare pentru aur cuprins între 4.500 și 5.000 dolari, și chiar depășirea pragului de 5.000 dolari, consecință a achizițiilor făcute de băncile centrale, scăderii încrederii în datoria suverană a unor state importante și instabilitatea geopolitică globală, datorată conflictului Ucraina – Rusia sau războiului tarifelor comerciale declanșat de Donald Trump, care a redus încrederea în dolarul american.

Nivelul mai redus al aversiunii față de risc a permis aprecierea aprecierea leului față de moneda unică. Cursul acesteia a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 5,0896 lei la 5,0881 lei, minimul ultimei luni, față de 5,0914 lei, lunea trecută.

Dobânzile interbancare au revenit la valorile de joi, după sincopa de vineri, când au crescut marginal, în condițiile în care unele bănci mai mici au dorit să fie acoperite față de companiile care își achită taxele și impozitele la buget dar și salariile sau primele de final de an.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 6,19 la 6,18%, față de 6,20% la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,33 la 6,32%, iar cel la 12 luni de la 6,54 la 6,53%.

Interesul pentru titlurile de stat locale se menține ridicat, chiar dacă randamentul a coborât sub 6,5%. Trezoreria s-a împrumutat luni cu 800 milioane lei prin intermediul unei emisiuni scadente la sfârșitul lui mai 2027, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,31%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la circa 1,62 miliarde lei.

Tot la începutul acestei săptămâni, statul a atras încă 600 milioane lei cu scadența iulie 2034, la o dobândă medie anuală de 6,78%, însă cererea de cumpărare s-a redus la 925 milioane lei.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1706 – 1,1744 dolari, iar media monedei americane a alunecat de la 4,3449 la 4,3364 lei, valoare apropiată de cea de la începutul săptămânii trecute.

Cursul francului a crescut marginal de la 5,4650 la 5,4655 lei, față de 5,4468 lei, la începutul săptămânii trecute. Media lirei sterline a urcat de la 5,8140 la 5,8273 lei, depășind astfel valoarea de lunea trecută de 5,8005 lei.

Bitcoin a crescut la 87.974 – 90.477 dolari iar ethereum la 2.983 – 3.068 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, act normativ care prevede și creșterea taxelor locale, a fost publicată luni în Monitorul Oficial.

Pentru această lege Guvernul și-a angajat răspunderea în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului în data de 1 septembrie și pe 9 septembrie legea a fost transmisă pentru promulgare președintelui. După asumarea răspunderii Guvernului, pe 8 septembrie, proiectul a fost contestat la CCR de AUR.

Ulterior, Curtea Constituțională l-a declarat parțial neconstituțional. Concret, CCR a stabilit că este neconstituțională o prevedere referitoare la testarea funcționarilor publici cu testul poligraf.

Legea a fost modificată în Parlament și adoptată pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost din nou contestat la CCR.

Detalii aici https://agerpres.ro/politic/2025/12/15/legea-prin-care-cresc-taxele-locale---publicata-in-monitorul-oficial--1512184

În ultimele săptămâni, se manifestă o tendință de consolidare a cursului euro peste pragul de 5,09 lei și o posibilă testare a celui de la 5,10 lei.

Cotațiile din piață au atins marți un vârf de 5,098 lei, însă imediat au apărut ordine de vânzare care au tras euro în jos, mișcări care duc cu gândul la posibile intervenții ale băncii centrale. O situație identică s-a petrecut și la jumătatea acestei săptămâni, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,092 – 5,097 lei, astfel că media monedei unice s-a apreciat marginal de la 5,0920 la 5,0922 lei, față de 5,0894 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

După o scădere modestă la începutul săptămânii, dobânzile interbancare au avut în următoarele două ședințe o evoluție stabilă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,19%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,33%, iar cel la 12 luni la 6,53%.

Decizia de miercurea trecută a Rezervei Federale americane de a tăia dobânzile cu un sfert de punct procentual la intervalul 3,50 – 3,75%, a ridicat marți cotațiile euro la aproape 1,18 dolari, valoare care nu a mai fost atinsă din ultima parte a lunii septembrie.

Miercurea aceasta, euro a scăzut la 1,1704 – 1,1753 dolari, după ce s-a anunțat scăderea inflației din zona euro și înaintea unei serii intervenții din partea oficialilor Rezervei Federale.

În aceste condiții, cursul monedei americane a urcat de la 4,3312 la 4,3442 lei, față de 4,3768 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

Scăderea inflației din Marea Britanie cu 0,4 puncte procentuale, la 3,2%, cea mai mare contracție a ratei anuale începând cu septembrie 2024, a înmulțit pariurile pe o reducere de către Banca Angliei a ratei de referință, la ședința sa care se va desfășura săptămâna aceasta. Aceasta a provocat deprecierea lirei sterline față de principalele monede, iar cursul ei a coborât de la 5,8138 la 5,7920 lei, față de 5,8244 lei, în urmă cu o săptămână.

Cursul francului elvețian a urcat, după două ședințe consecutive de scădere, de la 5,4410 la 5,4513 lei, față de 5,4330 lei, miercurea trecută.

Prețul gramului de aur a crescut de la 595,7096 lei la 602,8470 lei, față de 589,8642 lei la jumătatea săptămânii trecute. Evoluția s-a datorat aprecierii metalului galben la 4.301 – 4.343 dolari/uncie, la circa 40 dolari de maximul istoric atins în urmă cu două luni.

Banca centrală a Ungariei a anunțat că va avea o „abordare prudentă și răbdătoare a politicii monetare”, fiind gata astfel să reducă dobânda-cheie, performanța economică a țării vecine și creșterea tensiunilor politice, înainte de alegerile de anul viitor, au nemulțumit investitorii. Media monedei maghiare a crescut la 386,96 forinți/euro, maxim al ultimei luni și jumătate. În schimb, cursul celei poloneze s-a întărit la 4,2149 zloți/euro.

Testarea luni seară a scăderii sub pragul suport major de la 85.000 dolari/bitcoin, a transmis un semnal major în piață, însă numărul redus al celor interesați de a cumpăra și vânzările la care recurg cei care au investit în fondurile ETF listate la bursă, au menținut un nivel scăzut al prețului principalei monede digitale. Bitcoin fluctua miercuri între 86.717 și 87.915 dolari iar ethereum în culoarul 2.911 – 2.971 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Peste 24 milioane de căutări au fost făcute, anul acesta, pe eJobs.ro, după cuvinte cheie, în funcție de interesele concrete de angajare ale candidaților. Cele mai multe căutări, respectiv 1,35 de milioane, au fost făcute pentru jobul de șofer, atenția candidaților mergând în special către pozițiile de șofer de categoria B, șofer de distribuție sau șofer de tir. Cu toate că este, de departe, lider de categorie, se află în scădere cu 14,9% față de anul trecut. Această poziție este, în fiecare an, în primele trei cele mai căutate joburi din platformă.

Cuvântul cheie „contabil” a fost al doilea cel mai căutat, de la începutul anului și până acum, cu 681.000 de interogări în platformă. În acest caz, însă, creșterea este considerabilă față de 2024, respectiv 51,8%. Tot cu un procent de creștere, dar mai mic (19%) se află și căutările pentru poziția de asistent medical, poziție pentru care candidații au făcut 626.000 de interogări. Aproape 534.000 de căutări au apărut pentru job-urile disponibile în call - centere, interesul candidaților mergând aproape în exclusivitate către pozițiile de operator call – center. De altfel, sectorul de call-center / BPO s-a aflat și anul acesta în topul celor mai mari angajatori, în funcție de numărul de locuri de muncă scoase în piață, dar și una dintre primele opțiuni ale tinerilor aflați la început de carieră, cu experiență minimă sau aflați chiar la prima angajare. 37.000 de joburi în acest sector au fost disponibile de la începutul anului și până acum, fiind al doilea cel mai mare generator de locuri de muncă noi, după retail.

Un alt cuvânt cheie care a generat un număr mare de căutări în 2025 (530.000) este „inginer”. „În creștere cu 55% față de anul trecut, această poziție a apărut frecvent în interogările făcute de candidați, chiar dacă este cunoscut faptul că reprezintă o nișă pe care și angajatorii o caută intens. Alături de muncitorii calificați au fost categoria pentru care încă vedem un deficit în piață și pentru care au existat oferte numeroase de angajare, indiferent de contextul economic pe care l-am traversat. Cei care au vrut să își schimbe locul de muncă au reușit să facă asta relativ ușor, iar salariile au rămas competitve”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. Cele mai populare specializări au fost cele de inginer constructor, inginer mecanic, inginer de instalații, inginer chimist sau inginer proiectant.

Joburile remote rămân și în 2025 pe radarul celor aflați în căutarea unui loc de muncă, în creștere chiar cu 48% comparativ cu anul trecut. Astfel, cuvintele cheie „remote” sau „acasă” au fost folosite de 244.000 de ori de către cei aflați în prospectarea ofertei de joburi. Pe de altă parte, numărul de joburi remote înregistrează o scădere față de aceeași perioadă a anului trecut și acum mai reprezintă doar 3,6% din numărul total de locuri de muncă scoase în piață anul acesta.

De la începutul anului și până acum, în sectoarele pentru care s-au efectuat cele mai multe interogări în site, au fost postate 121.000 de joburi. Pentru industria de transport, au fost disponibile aproape 27.000 de poziții, pentru call-center / BPO 37.000, pentru sectorul medical 14.000, pentru servicii financiare 18.000, iar pentru remote aproape 10.000 de joburi.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al celor sunt angajați ca șoferi variază între 4.700 de lei și peste 12.000 de lei, dacă vorbim despre șoferi de tir care operează curse internaționale. Salariul mediu net al unui asistent medical este de aproximativ 4.800 de lei, iar pentru un operator call-center de 3.900. Media salarială pentru un contabil este de 5.000 de lei pe lună, în timp ce un inginer pornește de la un salariu de 6.000 de lei și poate ajunge până la 15.000 de lei, în funcție de specializarea pe care o are și nivelul de senioritate. Aceste medii salariale reflectă datele din toate județele țării și toate nivelurile de experiență.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 16.000 de joburi. Alte 5.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Scăderea aversiunii față de risc, a permis o ușoară apreciere a leului față de euro și dolar, dar și o nouă scădere marginală a indicilor ROBOR, după ce s-a anunțat că inflația din noiembrie se menține aproape de 10%.

Cursul euro s-a retras joi de la 5,0923 la 5,0911 lei, evoluție la care a contribuit scăderea cotațiilor din piață la 5,09 – 5,093 lei, după ce în precedentele două ședințe ele s-a apropiat de 5,10 lei.

În opinia analiștilor CFA România, plasamentele în euro ar putea fi rentabile anul viitor, având în vedere diferențialul dintre inflația din România și cea din zona euro, iar cursul monedei unice ar putea avansa la circa 5,2 lei.

Joi, nivelul dobânzilor interbancare s-a contract marginal astfel că indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat modest de la 6,19 la 6,18%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,33 la 6,32%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,53%.

Creșterea ratei şomajului din Statele Unite în noiembrie la 4,6%, cel mai ridicat nivel din septembrie 2021, a înmulțit pariurile pe continuarea procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale, care a operat anul acesta trei reduceri de dobândă, la 3,50 – 3,75%.

Euro se tranzacționa joi în culoarul 1,1713 – 1,1750 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,3442 la 4,3417 lei.

Francul elvețian a urcat la 5,4593 lei iar lira sterlină la 5,7972 lei.

Prețul gramului de aur a crescut joi de la 602,8470 lei la 603,7606 lei, în timp metalul galben fluctua între 4.316 și 4.346 dolari.

Situația politică încordată din Ungaria, unde se discută despre posibilitatea ca premierul Viktor Orban să-și prelungească menținerea la putere, chiar dacă partidul pe care-l conduce va pierde viitoarele alegeri parlamentare, pune presiune pe moneda maghiară, care s-a depreciat la 389,99 forinți/euro, maxim maxim al ultimelor două luni. În schimb, cursul celei poloneze s-a întărit la 4,2076 zloți/euro.

Intrările modeste și ieșirile masive la nivelul fondurilor ETF pe bitcoin, care sunt tranzacționate la bursă, care reflectă scăderea interesului pentru piața cripto, au continuat să afecteze valoarea principalelor monede digitale.

Bitcoin se menține aproape de cel mai important prag suport de la 85.000 dolari, și se tranzacționa între 85.848 și 88.493 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.822 – 2923 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia a organizat marți, 16 decembrie, la sediul central, conferința anuală de presă dedicată prezentării rezultatelor activității din anul 2025. Liviu-Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud-Muntenia, alături de echipa de conducere, a prezentat stadiul implementării Programului Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027, al Programului de Tranziție Justă (PTJ), precum și despre activitățile desfășurate de ADR Sud-Muntenia.

Performanță record: Ținte de absorbție depășite cu 50%

În calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027, ADR Sud-Muntenia gestionează o alocare totală de peste 1,57 miliarde de euro destinată dezvoltării celor șapte județe ale regiunii. Anul 2025 marchează atingerea a doi indicatori strategici fundamentali pentru echipa ADR Sud-Muntenia:

Contractare de peste 100%: Regiunea a angajat peste 1,6 miliarde de euro, cu un grad de 110% prin utilizarea mecanismului de supracontractare;

Absorbție peste așteptări: În ciuda provocărilor aduse de descentralizarea programului, regiunea a atins un nivel de 145% față de ținta stabilită pentru 2025. efective.

Datorită acestor rezultate remarcabile, Regiunea Sud-Muntenia se situează pe locul doi în topul programelor regionale, atât la capitolul contractare, cât și la cel al plăților efectuate.

„Depășirea cu aproape 50% a obiectivului anual de absorbție ne asigură un start confortabil pentru 2026. Excedentul pe care l-am generat anul acesta se cuantifică deja în contul țintei pentru anul viitor, ceea ce demonstrează că echipa noastră a transformat provocările descentralizării într-o oportunitate de eficiență”, a subliniat Liviu-Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud-Muntenia.

Stadiul Programului Regional Sud-Muntenia 2021-2027

La nivelul întregii regiuni, interesul beneficiarilor rămâne la cote înalte: au fost depuse 2.296 de proiecte cu o valoare de aproximativ 23,97 miliarde lei. Dintre acestea, 633 de proiecte au semnat deja contractele de finanțare, însumând peste 10,28 miliarde lei fonduri nerambursabile.

Perspective 2026: Apeluri noi și instrumente financiare

Începând cu 2026, se vor deschide noi finanțări pentru persoane fizice, mediul de afaceri și administrația publică, axate pe cercetare-inovare și transfer tehnologic pentru IMM-uri, dezvoltarea clusterelor, infrastructură pentru combustibili alternativi și locuințe sociale, investiții în tehnologii critice, precum și pe consolidarea competențelor, antreprenoriatului și capacității administrative pentru implementarea strategiei de specializare inteligentă.

Noi instrumente financiare

Un element de noutate este consolidarea parteneriatului cu Banca Europeană de Investiții (BEI), care aduce resurse de peste 258 milioane euro. Prin acest acord, vor fi sprijinite proiecte de eficiență energetică, infrastructură de afaceri și turism, Sud-Muntenia beneficiind de cel mai mare buget național alocat acestor instrumente financiare:

• 127 milioane euro pentru eficiență energetică în locuințe individuale.

• 61 milioane euro pentru infrastructură de afaceri.

• 70 milioane euro pentru infrastructură turistică.

Impactul Programului Tranziție Justă în județul Prahova

În județul Prahova, ADR Sud-Muntenia gestionează 257 milioane euro pentru tranziția către o economie verde. În calitate de Organism Intermediar pentru PTJ, a contractat 169,66 milioane euro, atingând un grad de 78% din alocare, în condițiile în care media națională a programului este de 38.

Până în prezent, pentru Prahova au fost depuse 401 proiecte (3,34 mld. lei), dintre care 77 au fost deja contractate (1,6 mld. lei).

Cooperare internațională și suport pentru beneficiari

Succesul implementării a fost susținut direct de serviciul Helpdesk, care a soluționat peste 850 de solicitări și a emis 2.300 de avizări info-pub, facilitând parcursul proiectelor către contractare.

Pe segmentul de cooperare externă, Agenția gestionează 5 proiecte internaționale (10 mil. euro). Proiectul Skills4Life a obținut certificatul Danube Strategy Flagship (EUSDR), fiind recunoscut ca exemplu de bună practică la nivel european. Activitatea externă a inclus participarea la 28 de evenimente și depunerea a 6 noi aplicații de finanțare.

Eficiență administrativă și facilitatea ELENA

Direcția Economică a asigurat funcționarea Agenției prin 311 achiziții directe și gestionarea contractelor de asistență tehnică. Prin Instrumentul ELENA (BEI), au fost realizate 85 de documentații tehnice pentru primării, facilitând contractarea a 29 de proiecte de eficiență energetică (521 mil. lei). O nouă procedură pentru încă 46 de documentații se află în etapa finală de evaluare.

Comunicare și Transparență

Pentru acces facil la date, portalul 2021-2027.adrmuntenia.ro oferă instrumente actualizate în timp real: harta online interactivă a proiectelor pe fiecare județ, listele complete ale proiectelor depuse și contractate și statistici regionale și județene ale PR Sud-Muntenia.

Succesul activităților de comunicare din 2025 este reflectat de cele peste 55 de evenimente organizate de ADR Sud-Muntenia, care au reunit un public numeros, de peste 1.600 de participanți.

Viitorul Politicii de Coeziune:

În contextul Cadrului Financiar Multianual 2028–2034, ADR Sud-Muntenia pledează pentru o Politică de Coeziune bazată pe descentralizare, programe regionale flexibile și integrarea dezvoltării rurale, menținând totodată separarea de politica agricolă pentru a răspunde direct nevoilor comunităților.

Anul 2025 a fost unul al consolidării și maturizării Programului Regional Sud-Muntenia 2021-2027, dar și al confirmării rolului transformator al Programului Tranziție Justă pentru județul Prahova. ADR Sud-Muntenia își reafirmă poziția de instituție cheie, reușind să transforme fondurile europene în oportunități reale pentru comunități, mediul de afaceri și administrațiile locale.

Cu gândul în viitor, acționăm în prezent!