Apropierea datei la care vor avea loc alegerile electorale și parlamentare a impus din partea BNR, în septembrie, monitorizarea cu atenție a pieței valutare, astfel că media euro a avut o evoluție stabilă.

Comparativ cu sfârșitul lui august, cursul monedei unice a scăzut în septembrie cu 0,13 bani, a celei americane a coborât cu 4,55 bani iar francul elvețian a pierdut 2,55 bani. Programul economic al laburiștilor, care au venit la putere după 14 ani de opoziție, au asigurat un parcurs pozitiv lirei sterline a cărei medie s-a majorat cu 3,6 bani.

Până la alegerile electorale și prezidențiale nu se anticipează schimbări importante ale mediei euro, ceea ce a făcut ca ultima anticipație a Comisiei Naționale de Prognoză, din raportul său de vară, publicat la jumătatea lui septembrie, indică un curs mediu anual al euro de 4,98 lei, față de 5 lei, când era anticipat în prognoza de primăvară.

Banca centrală este nevoită să lupte cu deficitul bugetar care a urcat în primele opt luni, potrivit Finanţelor, la 4,57% din PIB, adică 81 miliarde lei, față de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,63% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Conform celor mai recente estimări ale Consiliului Fiscal, deficitul va ajunge la 8% din PIB în 2024.

În ciuda afirmațiilor făcute de premierul României, conform căruia deficitul se datorează investițiilor în economie, Banca Europeană de Reconstrucție şi Dezvoltare a redus prognozele privind creşterea economică din 2024 de la 3,2%, cât estima în luna mai, la 1,4%.

Situația se explică prin efortul guvernanților de a satisface pecuniar uriașul aparat birocratic al administrației publice. Motiv pentru a se împrumuta în piața japoneză, prin emisiuni de obligațiuni de tip Samurai, cu scadențe eșalonate pe 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani şi 20 de ani. De menționat, că dobânda de politică monetară a Băncii Japoniei fluctuează în jurul valorii de 0,25%.

Luni, cursul euro a scăzut de la 4,9760 la 4,9756 lei, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 9,975 – 4,976 lei, identic cu cel de săptămâna trecută.

La sfârșitul acestei săptămâni, se va desfășura ședința de politică monetară a CA al BNR. Analiștii anticipează o scădere a dobânzii de referință, sub influența măsurilor luate de marile bănci centrale.

Până vineri nu se anticipează modificări ale indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,60% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Banca centrală a anunțat nivelul IRCC valabil în ultimul trimestru a acestui an, care va crește de la 5,86% la 5,99%, cea mai ridicată valoare înregistrată de la introducerea acestui indice în 2019.

Statul s-a împrumutat cu 500 milioane lei, mai mult cu 100 lei față de valoarea programată, după ce a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în februarie 2038, pentru care va plăti o dobândă medie anuală de 6,48%.

Măsurile monetare luate de autoritățile de la Beijing pentru a stimula economia Chinei, au coborât moneda americană la un minim al ultimelor 14 luni față de un coș de valute majore. Astfel, euro a urcat lunea aceasta la 1,1208 dolari, față de un minim de 1,1083 dolari, la începutul săptămânii trecute. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,4783 la 4,4451 lei.

Stabilizarea inflației din Țara Cantoanelor în ultimele 15 luni în culoarul 0 – 2%, a permis Băncii Naționale a Elveţiei să reducă dobânda sa de politică monetară cu un sfert de punct procentual, la 1%, a treia astfel de măsură din acest an. În piața locală, cursul francului a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 5,2832 la 5,2677 lei.

Prețul gramului de aur a atins joia trecută maximul istoric de 382,8727 lei, în condițiile în care metalul galben a urcat până la 2.679,20 dolari. Luni, prețul gramului a coborât la 378,70 lei, efect al deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.633,60 – 2.666,30 dolari/uncie

În ceea ce privește evoluția argintului, acesta a urcat spre 33 dolari/uncie, mai sus cu 37% comparativ cu începutul anului, dar cu mult sub maximul istoric de aproape 50 de dolari, stabilit în 2011.

Criptomonedele aveau la începutul acestei săptămâni o evoluție descendentă, după creșterile de la sfârșitul celei precedente. Bitcoin a atins un minim de 63.273 dolari iar ethereum a alunecat până la 2.594 dolari.

Analiza cuprinde perioada 23 – 30 septembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

IT-ul este unul dintre domeniile care, în ultimul an, au înregistrat o temperare a activităților de recrutare atât în rândul angajatorilor de la nivel local, cât și la nivel internațional. Astfel, de la începutul anului și până acum, aproape 20.000 de joburi noi au fost scoase în piață pentru acest sector, în scădere cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aplicările, în schimb, au rămas foarte aproape de nivelul aferent perioadei ianuarie – septembrie 2024. Au fost înregistrat 820.000 de aplicări anul acesta, comparativ cu 850.000, în 2023.

Cu toate acestea, IT-iștii sunt specialiștii care și-au crescut cel mai mult așteptările salariale în perspectiva unei noi angajări. Astfel, potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, media salarială netă în IT este de 7.000 de lei pe lună, la nivel național, în timp ce așteptările candidaților urcă până la 10.000 de lei, net. „Anul trecut, în aceeași perioadă, media reală a salariilor încasate era de 6.300 de lei, iar așteptările erau de 9.000 de lei. Anul acesta vedem o diferență de 43% între mediile nete reale și așteptările candidaților. Comparativ, în domenii precum inginerie, retail, auto, servicii financiare sau producție, diferența dintre cât câștigă și cât ar cere de la un alt angajator, pentru aceeași poziție, variază între 15% și maximum 40%”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cele mai mari salarii pentru specialiștii care nu ocupă și funcții manageriale sunt pentru arhitect IT – 15.000 de lei, dar cu așteptări medii de 20.000 de lei, software developer – 8.300 de lei (cu așteptări care urcă până la 11.000 de lei), data engineer – 8.500 de lei (și așteptări de 11.000 de lei) sau full stack developer – 8.000 de lei vs. așteptări de 10.000 de lei pe lună. Chiar și pentru juniorii cu maximum doi ani de experiență media salarială este de 4.500 de lei. Crește până la 6.700 de lei pentru cei care au între doi și cinci ani de experiență, în timp ce seniorii cu mai mult de cinci ani de experiență se încadrează într-o medie salarială de 10.000 de lei, net.

În ceea ce-i privește pe manageri, salariile cresc exponențial, astfel că media salarială netă, la nivel național, pentru un CTO este de 12.000 de lei, în timp ce așteptările candidaților pentru această poziție pleacă de la 16.000 de lei. „Chiar dacă piața nu mai este la fel de fierbinte pentru cei care lucrează în IT, în continuare rămâne cel mai bine plătit domeniu. Mai mult decât atât candidații au fost obișnuiți în ultimii ani cu o anumită evaluare a muncii lor și, chiar și într-un context mai delicat al pieței, continuă să se poziționeze destul de sus din punct de vedere salarial. Tocmai de aceea, anul acesta IT-iștii au fost specialiștii ale căror așteptări salariale au crescut cel mai mult”, explică Roxana Drăghici. Din cele 820.000 de aplicări înregistrate pentru sectorul IT de la începutul anului, 350.000 au venit din partea candidaților care deja au experiență și care fac parte din segmentul de vârstă 25-35 de ani.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 24.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, 2.000 sunt pentru domeniul IT / telecom.

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna iulie 2024 a fost de 7134 lei, cu 2,6% mai mic decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 4402 lei, mai mic cu 2,2% comparativ cu luna precedentă (4503 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în industrie şi construcţii (4057 lei), în agricultură, silvicultură şi pescuit (4262 lei), iar cele mai mari în servicii (4691 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna iulie 2024, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului de salariaţi (+66). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii iulie 2024 a fost de 49362 persoane, înregistrând o creştere de 0,1% faţă de luna precedentă şi respectiv de 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4965 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16821 persoane în industrie şi construcţii şi de 27576 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna iulie 2024 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna iulie 2024 cu 4,3% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 4,7% faţă de producţia industrială realizată în luna iulie 2023;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,2% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 20,6% comparativ cu luna iulie 2023;

- creşterea cu 0,1 puncte procentuale a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2024 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna iulie 2023;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 11,2 puncte procentuale faţă de luna iulie 2023;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 21 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 23 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an, scăderea numărului căsătoriilor faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna iulie 2023, a scăzut numărul născuţilor-vii, al căsătoriilor, a crescut numărul deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an

Producţia industrială realizată în luna iulie 2024 a înregistrat o scădere de 4,3% comparativ cu luna precedentă.

În luna iulie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,3% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna iulie 2024 a crescut cu 4,7% faţă de producţia industrială realizată în luna iulie 2023.

În perioada 1.I.-31.VII.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 6,9%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de mobilă şi energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iulie 2024, a fost de 7134 lei, mai mic cu 2,6% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 27,6% comparativ cu luna iulie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6561 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6335 lei în industrie şi construcţii şi de 7866 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna iulie 2024, a fost de 4402 lei, mai mic cu 2,2% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 20,6% comparativ cu luna iulie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4262 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4057 lei în industrie şi construcţii şi de 4691 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iulie 2024 a fost de 8580 lei, iar cel net de 5242 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 1,3%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,7% pentru luna iulie 2024 faţă de luna precedentă, de 253,3% faţă de octombrie 1990 şi de 108,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iulie 2024, a fost de 49362 persoane, mai mare cu 66 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 533 persoane faţă de luna iulie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,8 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,6 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iulie 2024, era de 4293 persoane, în creştere cu 106 persoane faţă de luna precedentă (+2,5%).  

Comparativ cu luna iulie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 573 persoane (+15,4%).

La sfârşitul lunii iulie 2024, femeile reprezentau 47,2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 417 persoane (9,7% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 13 persoane (0,3% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iulie 2024 era de 3863 persoane, reprezentând 90,0% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (87,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,6%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,5% în luna iunie 2024 şi 4,9% în luna iulie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna iulie 2024 a fost de 5,9% (5,5% în luna iunie 2024 şi 5,1% în luna iulie 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iulie 2024 a fost de 5,4% (5,4% în luna iunie 2024 şi 4,7% în luna iulie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iulie 2024 existau 532 de locuri de muncǎ vacante, din care 386 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 146 erau pentru muncitori (27,4%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iulie 2024, a fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi de scăderea numărului căsătoriilor faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna iulie 2023, a scăzut numărul născuţilor-vii, al căsătoriilor, a crescut numărul deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1.

Natalitatea. În luna iulie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 205, mai mare cu 44 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 1 comparativ cu luna iulie 2023.

Mortalitatea generală. În luna iulie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 392, mai mare cu 29 faţă de luna precedentă, respectiv cu 54 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna iulie 2024 s-au înregistrat 3 decese sub 1 an, mai multe cu 2 faţă de luna precedentă şi respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -187 persoane în luna iulie 2024 (-202 persoane în luna iunie 2024 şi -132 persoane în luna iulie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna iulie 2024, s-au înregistrat 159 căsătorii, mai puţine cu 47 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 46 faţă de luna iulie 2023.

Divorţialitatea. În luna iulie 2024 s-au înregistrat 31 de divorţuri, mai multe cu 1 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 11 faţă de luna iulie 2023.

În luna mai 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 33,4 milioane euro şi al importurilor CIF de 33,8 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -0,4 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedent de (-21,0%) şi respectiv de (-6,8%) faţă de luna mai 2023, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-19,6%) şi respectiv de (-5,1%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.V.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (8,7%), metale comune şi articole din acestea (47,9%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,4%), materii textile şi articole din acestea (4,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,0%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,8%).

În perioada 1.I-31.V.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,4%), metale comune şi articole din acestea (39,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,6%), materii textile şi articole din acestea (2,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,2%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,3%), mijloace de transport (5,0%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (16,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,2%).

În luna iulie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi prin scăderea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri şi prin scăderea numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iulie 2024, a fost de 2117, mai mare cu 24,4% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 12,1% comparativ cu luna iulie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,3% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iulie 2024, a fost de 3176, mai mare cu 2,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 11,7% comparativ cu luna iulie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,9% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna iulie 2024, a fost de 23,7% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 11,2 puncte procentuale comparativ cu luna iulie 2023.

În luna iulie 2024, s-au eliberat 48 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 21 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 23 comparativ cu luna iulie 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna iulie 2024 de 0,60% faţă de luna precedentă şi de 5,42% faţă de luna iulie 2023.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.07.2024 a fost de 0,4%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).

În luna iulie 2024 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,11%),     preţurile mărfurilor nealimentare (+0,90%) şi tarifele serviciilor (+0,74%).