Leul s-a decuplat de celelalte monede din regiune, și a reușit să se aprecieze față de moneda unică.

Cursul euro a coborât de la 4,9738 la 4,9729 lei, minim care nu a mai fost atins din data de 29 iulie. Evoluția s-a datorat scăderii cotațiilor din piață la 4,972 – 4,974 lei.

Ultimul sondaj în rândul membrilor CFA România, realizat în iulie, anticipa pentru sfârșitul acestui an o valoare medie a euro de 5,0258 lei, respectiv una de 5,1062 lei pentru jumătatea lui 2025.

Până la următoare ședință de politică monetară a BNR, care se va desfășura în 4 octombrie, nu sunt de așteptat schimbări zilnice semnificative ale indicilor ROBOR, care vor rămâne mai mici decât IRCC.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, cea mai mică valoare începând cu 17 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1039 – 1,1063 dolari, valori apropiate de cele de marți, tendința monedei unice fiind una de ușoară apreciere, înainte de publicarea unor date referitoare la piața muncii din Statele Unite. Media monedei americane a scăzut de la 4,5050 la 4,4977 lei.

Pentru a se proteja investitorii și-au majorat plasamentele în moneda elvețiană, considerată drept un activ sigur, astfel că media acesteia a crescut de la 5,2871 la 5,2951 lei. Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9089 la 5,9029 lei.

Metalul galben a revenit, după câteva săptămâni, sub pragul de 2.500 dolari și se tranzacționa în culoarul 2.470,90 – 2.497,50 dolari/uncie. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să scadă la 358,7210 lei, față de maximul de 364,5107 lei, atins în 30 august.

Monedele din regiune se depreciau față de euro, la 393,84 forinți, respectiv la 4,2819 zloți.

Majoritatea celor mai tranzacționate criptomonede cunosc corecții în ultimele luni, după ce bitcoin a atins în 11 martie 2024 recordul de 73.797,98 dolari.

La jumătatea acestei săptămâni, bitcoin a alunecat la 55.770 – 57.935 dolari iar ethereum la 2.320 – 2.449 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Angajatorii din sectorul public au scos în piață aproape 20.000 de locuri de muncă de la începutul anului și până acum, cea mai bună lună din 2024 fiind august, când candidații au avut la dispoziție 5.000 de opțiuni de angajare, dublu față de luna aprilie, spre exemplu, a doua cea mai bună lună din an, și de 8 ori mai mult decât în luna ianuarie, când au fost disponibile aproximativ 600 de joburi.

Cel mai mare angajator de stat a fost sistemul de sănătate, cu aproape 7.500 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Lista este continuată de instituțiile din educație, care au avut 5.300 de joburi postate, potrivit datelor Jobradar24.ro, site-ul cu cele mai multe și mai diverse locuri din România, care face parte din portofoliul eJobs.ro. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator din acest sector, cu 5.000 de locuri de muncă.

„Primele șapte luni ale anului au sub nivelul anului trecut, în termeni de volum de angajări. August a venit însă cu o schimbare de direcție, în condițiile în care numai în acea lună s-a postat un sfert din numărul total de joburi aferente lunilor anterioare. Pare că și septembrie va urma aceeași tendință – deja vedem peste 200 de poziții deschise în doar 2 zile. Dacă lucrurile vor continua la fel, cel mai probabil, 2024 se va încheia peste nivelul lui 2023. Nu este neapărat o surpriză pentru că anul acesta avem patru rânduri de alegeri electorale, ceea ce este o premieră care va influența cu siguranță și evoluția numărului de angajați din aparatul de stat”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Datele mai arată că Bucureștiul domină clasamentul național al angajărilor la stat, cu 3.500 de joburi deschise pentru candidați. Clujul ocupă locul al doilea, cu 1.200 de joburi postate de instituțiile publice, urmat de Timiș, cu puțin peste 900 de joburi și Iași, cu aproape 900. Cel mai puțin s-a angajat în județele Giurgiu (142 de locuri de muncă) și Caraș Severin (149 de locuri de muncă). Tot sub 200 de poziții au mai fost deschise în Covasna și Olt.

„Mai mult de jumătate dintre joburile disponibile s-au adresat candidaților din segmentul white collar, adică acei candidați care au studii superioare. Aproape 9.000 de joburi au fost pentru candidații blue collar (fără studii superioare) și grey collar. Acestea din urmă se referă la ocupații care combină atât aspecte ale muncii de birou (specifice segmentului white collar), cât și ale muncii fizice (specifice segmentului blue collar)”, mai spune Bogdan Badea.

Una dintre specificitățile aparatului de stat este legată de tipul contractelor încheiate cu angajații, respectiv aproape 90% dintre contracte sunt permanente. Numărul celor temporare este de aproximativ 2.000.

„Acesta este doar unul dintre argumentele pe care tot mai mulți candidați le folosesc atunci când vor să facă tranziția de la un angajator privat la unul de stat. Dorinței de stabilitate i se adaugă faptul că, în ultimul an, au fost înregistrate creșteri salariale pentru bugetari care, pentru anumite poziții, au generat venituri mai mari decât în mediul privat”, explică Bogdan Badea. Astfel, pentru 2024, au fost stabilite majorări de 10% ale salariilor de bază pentru personalul din domenii precum cercetare, cultură, diplomație, protecția mediului, administrație publică centrală și din instituțiile finanțate integral din venituri proprii.

La începutul acestui an, numărul de posturi ocupate din sectorul public era de aproape 1,3 milioane.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 24.000 de locuri de muncă.

Indicii ROBOR încearcă să țină pasul cu scăderea de un sfert de punct procentual operată de BNR la începutul lunii august, când a adus dobânda de referință de la 6,75 la 6,50% și pe cea la facilitatea de depozit de la 5,75 la 5,50%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a continuat procesul de scădere de la 5,56 la 5,55%, cea mai mică valoare începând cu 17 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Această evoluție, care s-ar putea accentua la penultima ședință de politică monetară a BNR, care se va desfășura în octombrie, unde s-ar putea decide o nouă reducere de un sfert procentual a ratei de referință, va avea ca efect o scădere a ratelor la creditele luate înainte de 2019, când a fost introdus IRCC.

Pentru o perioadă de câteva luni, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) va fi mai ridicat decât cel al ROBOR la trei și șase luni. În prezent, indicele se situează la 5,86% iar începând cu octombrie va crește la 5,99%.

Trezoreria s-a împrumutat luni pentru scadența mai 2027 cu 495 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,23%. Finanțele au redeschis și o emisiune scadentă în februarie 2032, cu valoare programată de 500 milioane lei, prin intermediul căreia a atras 450 milioane lei, la un randament de 6,65%/an.

Nivelul redus al aversiunii față de risc a impulsionat plasamentele în monedele de la marginea zonei euro, care s-au apreciat marginal.

Cursul euro a scăzut de la 4,9755 la 4,9738 lei, minim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui iulie. Cotațiile au coborât la 4,973 – 4,975 lei.

Înainte de publicarea vineri a datelor privind piața muncii din Statele Unite, euro s-a depreciat la 1,1033 – 1,1073 dolari, iar media monedei americane a crescut de la 4,4950 la 4,5050 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,29 la 5,2871 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,9032 la 5,9089 lei.

Prețul gramului de aura crescut la 362,4655 lei, efect al aprecierii monedei americane în timp ce metalul galben stagna la 2.489,10 – 2.507,10 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat marginal la 392,89 forinți/euro, în timp ce cursul celei poloneze s-a întărit la 4,2757 lei.

După ce a testat luni pragul de 57.000 dolari, bitcoin se tranzacționa între 58.749 și 59.805 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.495 – 2.552 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Persoanele fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la 31 august 2024 pot beneficia de anularea unei părţi din acestea, precum şi de anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data menţionată, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă postat pe pagina de internet a Ministerului de Finanţe.

Astfel, în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la 31 august 2024, în cuantum mai mic de 5.000 lei, stinse în procent de 50%, pot beneficia de anularea unui procent de 50% din obligaţiile bugetare principale restante, precum şi anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente restante.

"O altă facilitate fiscală prevede ca în cazul debitorilor, persoane fizice, inclusiv cele care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, stinse în procent de 50% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, să se acorde: anularea unui procent de 50% din obligaţiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv; anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv", se menţionează în document.

Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor are în vedere impulsionarea achitării voluntare de către contribuabili persoane fizice a obligaţiilor fiscale cu o valoare nesemnificativă, ţinând cont de faptul că statul român trebuie să-şi axeze atenţia asupra celor care prezintă un risc fiscal ridicat de neplată din perspectivă bugetară, precizează sursa citată.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/09/03/contribuabilii-persoane-fizice-cu-datorii-la-stat-pot-sterge-o-parte-din-acestea-dobanzile-si-penalitatile-proiect--1349110