Reducerea dobânzilor de politică monetară de către marile bănci centrale, inclusiv cea a Chinei, și escaladarea conflictului dintre Israel și Hezbollah au înmulțit plasamentele în metalul galben, care este considerat drept un refugiu în perioadele tulburi.

Metalul galben a atins miercuri un nou record de 2.670,50 dolari/uncie pe piețele specializate, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la 377,8501 lei la 380,1206 lei, al cincilea maxim istoric din tot atâtea ședințe consecutive.

Analiștii pun evoluția din acest an, în care aurul a crescut cu 25%, și pe seama existenței unei cereri comerciale robuste de lingouri și monede de aur, alături de cea venită din partea băncilor centrale, acestea deținând o pondere de peste 50% din cererea mondială totală.

BNR continuă să monitorizeze cursul leu/euro, principalul său instrument de reglare a inflației și a exceselor populiste preelectorale ale PSDNL. Cursul euro a crescut marginal de la 4,9757 la 4,9758 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,975 – 4,976 lei, identic cu cel de marți.

Cu circa o săptămână înainte de penultima ședință de politică monetară a BNR, tranzacțiile interbancare s-au redus aproape de zero iar indicii ROBOR stagnează la valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Se anticipează o nouă scădere a dobânzii de politică monetară, după cea de o jumătate de punct procentual din august. Măsura ar avea darul de a stimula creditarea economiei, a cărei creștere anuale ar încetini, conform analiștilor, la 1,5 -2%, în timp ce guvernul își menține proiecția de 3%.

De la începutul acestei luni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, față de 6,21% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Decizia de săptămâna trecută a Rezervei Federale americane de a reduce dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual la 4,75 – 5%, a redus plasamentele în dolari.

Moneda unică a testat miercuri depășirea pragului de 1,12 dolari, valoarea care nu a mai fost atinsă din februarie 2022. Tranzacțiile se realizau în culoarul 1,1178 – 1,1199 dolari, ceea ce a coborât media monedei americane de la 4,4683 la 4,4506 lei.

Marcările de profit care au urmat raliului de creștere față de euro, au depreciat lira sterlină, iar cursul acesteia a scăzut de la 5,9772 la 5,9519 lei. La rândul ei, moneda elvețiană a avut o evoluție descendentă iar media ei a scăzut de la 5,2667 la 5,2446 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat marginal, în a treia zi consecutivă, la 395,11 forinți/euro. În schimb, cursul celei poloneze s-a întărit la 4,2634 zloți/euro.

Bitcoin stagna în culoarul 63.429 – 64.784 dolari iar ethereum se mișca între 2.608 și 2.673 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Pentru a putea susține super-ofertele electorale, guvernul îndatorează tot mai mult România și o pune într-o poziție delicată față de marile agenții de rating, ceea ce ar putea majora costurile împrumuturilor.

Statul a început să se împrumute pe scadența mai îndepărtate, pentru a reduce astfel presiunea în cazul plății dobânzilor, în condițiile în care de la începutul acestui an suma atrasă depășește 168 miliarde lei.

Joia trecută, Finanțele au atras 599 milioane lei cu scadența aprilie 2035, față de o valoare programată de 200 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,79%.

Luni, Trezoreria s-a împrumutat cu 667 milioane lei, printr-o licitație de titluri de stat care a avut o valoare programată de 500 milioane lei. Obligațiunile sunt scadente în aprilie 2031 iar Finanțele vor plăti o dobândă medie anuală de 6,64%.

Aceste sume sunt mici dacă avem în vedere că joia trecută, România s-a împrumutat de pe piețele externe aproape 5 miliarde de euro, printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența la 7 ani în euro, 20 de ani în euro, respectiv 7 ani în dolari.

Totodată, Ministerul de Finanțe se pregătește să lanseze, în curând, pe piața japoneză emisiuni de tip Samurai cu scadențele la 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani și 20 ani.

Lichiditatea excesivă din piața monetară a redus sau chiar a anulat operațiunile interbancare. Așa s-a întâmplat luni, când, conform BNR, „nu s-au înregistrat tranzacții. În consecință, indicele zilnic (ROBOR) nu va fi calculat pentru ziua respectivă”.

Aceeași evoluție se înregistra și marți, iar indicii ROBOR se situau luni la valori apropiate de cele din mai 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Cotațiile din piața valutară au crescut la 4,974 – 4,976 lei, ceea ce a ridicat media monedei unice de la 4,9741 la 4,9757 lei, una din cele mai consistente aprecieri din ultimele luni.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1103 – 1,1146 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,9783 la 4,9683 lei.

Lira sterlină a depășit pragul de 1,20 euro iar media ei a urcat de la 5,9502 la 5,9772 lei. Cursul francului elvețian a crescut la 5,2667 lei.

Septembrie a devenit luna recordurilor pentru metalul galben. Marți, prețul gramului de aur a crescut la 377,8501 lei, al patrulea maxim consecutiv, după ce uncia a urcat până la 2.640 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 394,91 forinți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a întărit la 4,2668 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa între 62.746 și 63.933 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 2.611 – 2.666 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Creșterea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, după atacul Hezbollah asupra Israelului și riposta acestui stat, dar și reducerea agresivă, prima din ultimii patru ani, la 4,75 – 5%, de către Rezerva Federală americană, au fost motive importante pentru majorarea cererii de aur, care s-a apreciat de la începutul anului, cu circa 25%.

Prețul gramului de aur a crescut lunea aceasta de la vechiul record de 373,3536 lei la unul nou de 377,2337 lei, efect al aprecierii metalului galben la un maxim de 2.632,20 dolari/uncie.

Scăderea inflației și semnele de scădere a economiei, în special a celei din zona euro, impune din partea băncilor centrale noi reduceri ale ratelor de dobândă. Ca măsură de protecție, investitorii și-au înmulțit plasamentele în aur.

Reducerea dobânzilor de către BCE și Rezerva Federală, nu a influențat parcursul leului față de principalele valute, evoluția lui fiind monitorizată constant de către BNR, în condițiile în care cursul euro este utilizat drept principal instrument de reducere a inflației.

Fluctuațiile cursului euro s-au limitat la 4,9738 – 4,9746 lei, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 4,9741 lei, iar tranzacțiile s-au limitat la culoarul 4,973 – 4,976 lei.

„Războiul valutelor”, care este anticipat de piețe, în special cel dintre dolar și euro, cu scopul de a stimula economia și exporturile, ar putea afecta pe termen mediu și moneda națională. Aceasta va fi slăbită și de măsurile de austeritate care sunt așteptate în 2025 cu scopul de a reduce uriașele deficite pentru a nu afecta ratingul de țară, ceea ce ar putea scumpi costurile de împrumut pentru România.

La sfârșitul săptămânii viitoare se va desfășura penultima ședință de politică monetară a BNR. Până atunci nu este de așteptat ca indicii ROBOR să cunoască modificări, în condițiile în care lichiditatea din piață este una ridicată. Aceștia se situau luni la valori apropiate de cele din mai 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Sondajul realizat în rândul membrilor CFA România, anticipează că BNR va opera reduceri de câte un sfert de punct procentual la ultimele sale două ședințe de politică monetară din acest an, iar dobânda va fi adusă la 6%. În 2025 rata de referință ar urma să coboare până la 5%, în urma altor patru tăieri de un sfert de punct procentual.

Decizia Fed de a reduce dobânzile și afirmația președintelui său, Jerome Powell, că până la sfârșitul anului ar putea fi operată încă o tăiere a ratei de referință de o jumătate de punct procentual, urmată de măsuri asemănătoare care ar trebui să o coboare în 2026 la 2,75 – 3%.

Euro a urcat vineri la 1,1183 dolari, iar la începutul acestei săptămâni se tranzacționa între 1,1083 și 1,1168 dolari. Cursul dolarului a fost stabilit lunea aceasta la 4,4783.

Media francului elvețian a fluctuat între 5,2532 și 5,3003 lei. Politicile economice ale laburiștilor din Marea Britanie, după revenirea la guvernare, au impulsionat economia și încrederea în lire sterlină, cursul acesteia crescând vineri la 5,9252 lei.

Criptomonedele manifestau lunea aceasta o ușoară tendință de apreciere. Bitcoin creștea la 62.627 – 64.716 dolari iar ethereum la 2.541 – 2.685 dolari.

Analiza cuprinde perioada 16 – 23 septembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluția leului a rămas stabilă față de euro și de celelalte valute majore, în condițiile în care BNR monitorizează cu grijă piața înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale.

Cursul monedei unice s-a depreciat marginal la 4,9744 lei, în timp transferurile se realizau în culoarul 4,973 – 4,975 lei, valori identice cu cele de la începutul săptămânii trecute.

Decizia Fed de a reduce dobânda de referință nu a afectat piața monetară locală, unde indicii ROBOR au stagnat la valori apropiate de cele din mai 2022.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Rezerva Federală americană a decis miercuri să reducă dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual de la 5,25 – 5,50%, maximul ultimilor 23 de ani, la 4,75 – 5%, prima măsură de acest gen din ultimii patru ani.

Președintele Fed, Jerome Powell, menționat faptul că până la sfârșitul anului ar putea fi operată încă o tăiere a ratei de referință de o jumătate de punct procentual. În 2025, dobânda ar urma să fie redusă cu încă un punct procentual iar în 2026 o alta de jumătate de punct procentual, care ar trebui să aducă rata la 2,75 – 3%.

Prima reacție a piețelor a fost de depreciere a euro până la 1,1069 dolari, pentru ca apoi cotațiile să urce până 1,1179 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4657 la 4,4504 lei.

Deprecierea monedei elvețiene față de cea unică a coborât media francului la 5,2625 lei. În schimb, lira sterlină a continuat să se întărească față de euro iar cursul a urcat la 5,9110 lei.

Metalul galben a înregistrat un nou maxim de 2.596,20 dolari, însă prețul gramului de aur nu a atins un nou record, urmare a deprecierii monedei americane, și a urcat la 371,0295 lei

Deprecierea monedei americane a stimulat cererea de criptomonede iar bitcoin a crescut la 61.626 – 63.205 dolari iar a ethereum la 2.373 – 2.451 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu