În luna august 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8443 lei, cu 137 lei (-1,6%) mai mic decât în luna iulie 2024.

▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5158 lei, în scădere cu 84 lei (-1,6%) față de luna iulie 2024.

▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11204 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2972 lei).

August 2024 comparativ cu August 2023

▪ Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,3% în luna august 2024 față de luna august 2023.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 98,2% în august 2024 față de luna iulie 2024.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 248,7%, cu 4,6 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2024.

August 2024 comparativ cu Iulie 2024

În luna august 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2024, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• 23,7% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, respectiv cu 11,2% în transporturi aeriene;
• între 7,5% și 9,0% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea altor
• între 4,0% și 6,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea echipamentelor electrice;
• între 2,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), alte activităţi industriale n.c.a., captarea, tratarea şi distribuţia apei, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, telecomunicaţii, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime trimestriale, de fidelitate sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 7,9% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 2,0% și 3,5% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor din tutun, cercetare-dezvoltare;
• între 1,0% și 2,0% în hoteluri şi restaurante, alte activităţi extractive, fabricarea băuturilor, industria alimentară, transporturi pe apă.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,4%), respectiv în învăţământ (-0,7%). Câştigul salarial mediu net a crescut comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+1,9%).

Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna septembrie 2024, la 4,62%, de la 5,1% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,72%, cele nealimentare cu 3,3%, iar serviciile cu 7,88%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,33%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 4,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 - septembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2022 - septembrie 2023) a fost 6,1%", se precizează în comunicatul INS.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/10/11/rata-anuala-a-inflatiei-a-coborat-la-4-62-in-septembrie-2024--1369098

Chiar dacă România a evitat la limită intrarea în recesiune în trimestrul al doilea, creșterea Produsului Intern Brut fiind mai mare cu doar 0,3% comparativ cu primele trei luni din 2024, respectiv 0,9% față de perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de INS, leul a avut o evoluție ușor apreciativă față de euro.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9763 la 4,9759 lei, minimul ultimelor șapte ședințe, iar cotațiile din piață au coborât la 4,975 – 4,976 lei.

Încercările de depreciere ale leului peste pragul de 4,98 lei, continuă să se manifeste, în general, pe piețele asiatice.

Presiuni există și pe plan local, atât din partea bugetului de stat dar și a celui comercial, care s-a majorat cu 14,6% în primele opt luni ale acestui an comparativ cu perioada similară din 2023 și a ajuns la 20,919 miliarde euro.

Numărul tranzacțiilor din piața monetară este unul redus, în condițiile în care lichiditatea este excesivă, iar băncile preferă să apeleze la facilitatea de depozit oferită de BNR, pentru care primesc o dobândă de 5,5%/an, astfel că indicii ROBOR nu au cunoscut modificări și se mențin la valori comparabile cu cele din mai 2022.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%.

Joi, urmau să fie anunțate datele referitoare la evoluția din septembrie a prețurilor de consum în Statele Unite. Aceasta a influențat evoluția euro, care după o scădere la 1,0927 dolari, minim al ultimelor două luni, a urcat spre 1,0970 dolari. Această mișcare nu a fost prinsă de BNR care a stabilit un curs al dolarului de 4,5521 lei, față de 4,5377 lei, în ședința precedentă.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,2944 lei iar cel al lirei sterline a crescut la maximul ultimei săptămâni de 5,9517 lei.

Metalul galben s-a retras la 2.604,70 – 2.618,40 dolari/uncie, însă aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur la 382,9182 lei.

Monedele din regiune se depreciau marginal față de euro, la 400,23 forinți, respectiv 4,3029 zloți.

Bitcoin s-a retras către pragul de 60.000 dolari iar ethereum a coborât aproape de 2.350 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Angajatorii încep să devină tot mai preocupați de adaptarea oamenilor din companie la transformările de pe piața muncii, în contextul în care dezvoltarea permanentă a tehnologiei pare să se transforme într-un real obstacol pentru tot mai mulți angajați și candidați. Astfel, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs.ro, 67,6% dintre angajatori au răspuns că principala provocare cu care se confruntă în adaptarea angajaților la noile cerințe din piață este legată de faptul că nu sunt suficient de flexibili și nu vor să înțeleagă că piața muncii se schimbă într-un ritm foarte rapid. 58,8% sunt nemulțumiți pentru că angajații și candidații nu sunt dispuși să învețe lucruri noi, iar 45,6% spun că nu au suficiente cunoștințe digitale.

33,8% evaluează că nu sunt creativi, iar 22,1% adaugă pe aceeași listă faptul că angajații și candidații nu sunt familiarizați cu instrumentele de inteligență artificială, dar și că întâmpină dificultăți în a lucra într-un mediu cu expunere internațională. „Pe acest fond, trei sferturi dintre angajatorii participanți la sondaj au răspuns că dezvoltarea continuă a angajaților este foarte importantă în compania din care fac parte. 9,9% cred că este importantă, dar nu reprezintă o prioritate și la fel de mulți că, deși este foarte importantă, nu au un buget alocat în acest scop. În cazul celor care au buget dedicat, programele de training și formare profesională sunt incluse în pachetele de beneficii extrasalariale”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing, în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Întrebați care sunt cunoștințele care consideră că vor fi cele mai căutate în următorii 5 ani, 62,7% le-au pus pe primul loc pe cele din sfera digitală. 54,7% au menționat aspectele tehnice care țin de fișa postului, iar 49,% au inclus în top 3 tot ce ține de comportament, atitudine, adaptabilitate și compatibilitate cu jobul și compania. 29,3% cred că foarte importantă va fi înțelegerea și utilizarea la un nivel avansat a instrumentelor de inteligență artificială, iar 24% spun că angajații vor avea nevoie să cunoască perfect cel puțin o limbă străină.

Angajatorii sunt conștienți de faptul că programele de dezvoltare profesională continuă a angajaților sunt, însă, necesare în primul rând pentru a crește productivitatea echipelor, pentru a ajuta angajații să se adapteze la tehnologie și la inovațiile din domeniu, dar și pentru că reprezintă un instrument foarte util în retenția talentelor. În acest context, 47% dintre respondenți au declarat că majoritatea angajaților companiei urmează anual diferite cursuri sau programe de dezvoltare profesională, în funcție de nevoile și specializarea fiecăruia. Sunt însă și cazuri (15,2%) în care aceste investiții merg în special pentru dezvoltarea oamenilor din departamentele care au legătură cu core business-ul companiei sau care investesc doar în supraspecializarea talentelor cheie (7,6%).

„Foarte interesant este faptul că, deși părea să existe o pasare a responsabilității între angajați și angajatori asupra ideii de susținere financiară a programelor de dezvoltare profesională, companiile își asumă rolul de „investitor”. Astfel, 66% dintre respondenți sunt de acord că angajatorul ar trebui să fie cel care să suporte costurile programelor de dezvoltare profesională a angajaților, respectiv participarea acestora la training-uri interne, cursuri externe, programe de mentorat și coaching sau participări la conferințe de profil”, dezvoltă Raluca Dumitra.

Sondajul a fost realizat în luna septembrie pe un eșantion de 400 de respondenți din categoria angajatorilor – specialiști în resurse umane, manageri de HR, manageri de echipă sau antreprenori.