Miercuri, prețul gramului de aur a atins un nou maxim istoric de 410,6824 lei, la o săptămână de la precedentul record. Creșterea s-a datorat faptului că metalul galben a urcat la un nou maxim de 2.790,10 dolari/uncie, evoluție pusă pe seama dorinței investitorilor de a se proteja înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite.

În ultimii ani, multe bănci centrale și-au majorat achizițiile de aur pentru a se proteja în fața riscurilor inflaționiste dar și dorința de a schimba rolul major al dolarului american în comerțul mondial.

Astfel, de curând, Banca Poloniei a anunțat că și-a majorat rezerva de aur la 400 de tone. La rândul ei, banca centrală a Indiei a precizat că deține în rezervele sale 854,73 tone metrice de aur, în timp ce rezervele oficiale de aur ale Chinei se ridicau în primăvară la circa 2.260 tone de aur. Statele Unite sunt cel mai mare deținător de aur cu 8.133 tone de aur în rezervă.

BNR continuă să monitorizeze cu atenție piața valutară, cu scopul de a evita eventualele derapaje ale cursului euro înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale.

La jumătatea săptămânii, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9747 la 4,9746 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,974 și 4,975 lei, identic cu cel de marți.

Indicii ROBOR se mențineau la valori comparabile cu cele din mai 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, valoare stabilită la începutul lui septembrie. O situație asemănătoare s-a regăsit și în cazul indicelui la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,64%.

Euro a crescut la 1,0808 – 1,0859 dolari, înainte de publicare unor date economice fundamentale venite din SUA și după ce s-a anunțat că inflația din Germania, locomotiva economică a zonei euro, s-a majorat în octombrie la 2,4%, conform biroului federal de statistică. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,6036 la 4,5914 lei.

Euro s-a întărit atât față de francul elvețian cât și de lira sterlină, a căror medie a coborât la 5,2958 lei, respectiv 5,9572 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat cu circa 0,5% la 406,44 forinți/euro, în timp ce a celei poloneze s-a întărit la 4,3350 zloți/euro.

Bitcoin a crescut la 72.758 dolari, aproape de maximul istoric de 73.797,98 dolari, atins în 11 martie. Ethereum se aprecia la 2.709 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna august 2024 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna august 2024 cu 8,3% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 12,5% faţă de producţia industrială realizată în luna august 2023;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,1% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 20,9% comparativ cu luna august 2023;

- menţinerea la acelaşi nivel a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2024 faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,8 puncte procentuale faţă de luna august 2023;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 1,4 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi scăderea cu 31,5 puncte procentuale faţă de luna august 2023;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 12 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 13 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al deceselor sub 1 an, creşterea numărului căsătoriilor şi al divorţurilor, faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna august 2023, a scăzut numărul născuţilor-vii, a crescut numărul deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi s-a menţinut la nivel constant numărul deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna august 2024 a înregistrat o scădere de 8,3% comparativ cu luna precedentă.

În luna august 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,1% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna august 2024 a crescut cu 12,5% faţă de producţia industrială realizată în luna august 2023.

În perioada 1.I.-31.VIII.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 7,5%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de mobilă şi energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna august 2024, a fost de 7120 lei, mai mic cu 0,2% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 27,8% comparativ cu luna august 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6501 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6228 lei în industrie şi construcţii şi de 7940 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna august 2024, a fost de 4398 lei, mai mic cu 0,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 20,9% comparativ cu luna august 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4247 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3988 lei în industrie şi construcţii şi de 4743 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna august 2024 a fost de 8443 lei, iar cel net de 5158 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 1,6%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 98,2% pentru luna august 2024 faţă de luna precedentă, de 248,7% faţă de octombrie 1990 şi de 108,3% faţă de aceeaşi perioadă   a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii august 2024, a fost de 49290 persoane, mai mic cu 72 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 522 persoane faţă de luna august 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,8 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,5 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii august 2024, era de 4277 persoane, în scădere cu 16 persoane faţă de luna precedentă (-0,4%).  

Comparativ cu luna august 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 586 persoane (+15,9%).

La sfârşitul lunii august 2024, femeile reprezentau 45,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 427 persoane (10,0% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 112 persoane (2,6% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii august 2024 era de 3738 persoane, reprezentând 87,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (84,2%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,6%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,6% în luna iulie 2024 şi 4,8% în luna august 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna august 2024 a fost de 5,7% (5,9% în luna iulie 2024 şi 5,1% în luna august 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna august 2024 a fost de 5,6% (5,4% în luna iulie 2024 şi 4,6% în luna august 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii august 2024 existau 500 de locuri de muncǎ vacante, din care 258 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 242 erau pentru muncitori (48,4%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna august 2024, a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al deceselor sub 1 an, de creşterea numărului căsătoriilor, al divorţurilor faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna august 2023, a scăzut numărul născuţilor-vii, a crescut numărul deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi s-a menţinut la acelaşi nivel numărul deceselor sub 1.

Natalitatea. În luna august 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 197, mai mic cu 8 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 10 comparativ cu luna august 2023.

Mortalitatea generală. În luna august 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 340, mai mic cu 52 faţă de luna precedentă, mai mare cu 2 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna august 2024 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an, mai puţin cu 1 faţă de luna precedentă şi şi s-a menţinut constant faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -143 persoane în luna august 2024 (-187 persoane în luna iulie 2024 şi -131 persoane în luna august 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna august 2024, s-au înregistrat 243 căsătorii, mai multe cu 84 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 32 faţă de luna august 2023.

Divorţialitatea. În luna august 2024 s-au înregistrat 32 de divorţuri, mai mult cu 1 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 10 faţă de luna august 2023.

În luna iunie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 31,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 34,8 milioane euro, înregistrând un sold negativ      de -2,9 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-10,5%) şi respectiv de (-48,7%) faţă de luna iunie 2023, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+2,9%) şi o scădere de (-43,3%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.VI.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (11,1%), metale comune şi articole din acestea (46,2%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,4%), materii textile şi articole din acestea (4,0%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,9%), mijloace de transport (2,0%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,6%).

În perioada 1.I-30.VI.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,2%), metale comune şi articole din acestea (40,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (12,3%), materii textile şi articole din      acestea (2,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,8%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,2%), mijloace de transport (5,2%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (15,2%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,3%).

În luna august 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri şi prin scăderea numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2024, a fost de 2218, mai mare cu 4,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 18,2% comparativ cu luna august 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,8% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2024, a fost de 3363, mai mare cu 5,9% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 15,2% comparativ cu luna august 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna august 2024, a fost de 25,1% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 1,4 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 31,5 puncte procentuale comparativ cu luna august 2023.

În luna august 2024, s-au eliberat 36 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 12 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 13 comparativ cu luna august 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna august 2024 de 0,23% faţă de luna precedentă şi de 5,10% faţă de luna august 2023.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.08.2024 a fost de 0,4%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).                                                                  

În luna august 2024 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,45%), tarifele serviciilor (+0,51%) şi au scăzut preţurile mărfurilor nealimentare (-0,03%).

Cu o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, investitorii au decis să-și reducă plasamentele considerate riscante. Aceasta a provocat o creștere a activelor considerate „refugii” precum aurul, francul elvețian sau yenul japonez, dar și o depreciere a monedelor de la marginea zonei euro.

Cursul euro s-a apreciat de la 4,9735 la 4,9747 lei, efect al creșterii culoarului de tranzacționare la 4,974 – 4,975 lei.

Indicii ROBOR s-au menținut aproape de aproape de dobânda pentru facilitatea de depozit a BNR care se află din august la 5,50%, în așteptarea ședinței de politică monetară care se va desfășura vinerea viitoare.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, valoare stabilită la începutul lui septembrie. O situație asemănătoare s-a regăsit și în cazul indicelui la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,64%.

Euro fluctua în culoarul 1,08 – 1,0827 dolari, valori apropiate de cele de luni, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,5981 la 4,6036 lei, curs care nu a mai fost atins de la începutul lui august.

Media francului elvețian a urcat la 5,3117 lei iar cea a lirei sterline la 5,9767 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 407,0257 lei, foarte aproape de recordul de 407,9061 lei atins miercurea trecută. Evoluția se datorează aprecierii monedei americane dar și a faptului metalul galben a crescut la 2.758,50 dolari/uncie, la doar 0,40 dolari de maximul istoric.

Cererea de aur și ETF-uri care au ca bază metalul galben s-a majorat în această perioadă, cu câteva zile înainte de alegerile din Statele Unite.

Cursul monedelor din regiune se deprecia la 4,3542 zloți/euro, respectiv 404,56 forinți/euro.

Criptomonedele și-au menținut avansul luat luni, după ce un analist a scris că bitcoin ar putea crește cu 10% dacă Donald Trump ar reveni la funcția de președinte.

Bitcoin a crescut marți la 69.729 – 71.539 dolari iar ethereum la 2.526 – 2.636 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cursul euro este „ținut pe loc” de BNR, care monitorizează cu atenție piața valutară, într-o perioadă tensionată din punct de vedere politic, atât local cât și extern, dar și pentru a limita creșterea prețurilor.

Majoritatea analiștilor anticipează o perioadă dificilă pentru România. Deficitul bugetar a ajuns la 5,44% din PIB în septembrie și a depășit estimarea inițială a guvernului de 5% pentru întregul an. Iar deficitul comercial ar putea să crească la 31 miliarde euro, în condițiile în care exporturile românești se află pe o pantă descendentă iar importurile cresc, stimulate de majorarea salariilor și stabilitatea cursului.

Agenția Standard & Poor’s prevede un deficit bugetar de 7,3% din PIB în 2024 şi un deficit de cont curent de 8,3%, și precizează că „am putea reduce ratingurile dacă deficitele guverna­mentale ar depăşi proiecţiile noastre actuale pe termen mediu (...), dacă alte dezechilibre existente ar persista, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitele semnificative de cont curent”.

Cursul euro a crescut de la 4,9722 lei, lunea trecută, la 4,9735 lei, la începutul acestei săptămâni, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,972 – 4,974 lei. Atrage atenția faptul că vineri seară pe piața americană cotația a scăzut până la 4,968 lei.

În data de 8 noiembrie se va desfășura ultima ședință de politică monetară a BNR din acest an. Opiniile sunt împărțite în ceea ce privește decizia care va fi luată de banca centrală, după ce rata inflației a fost 4,6% în septembrie, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Până atunci, indicii ROBOR nu vor cunoaște modificări de mari dimensiuni, la această evoluție un rol important revenind lichidității ridicate din piața monetară.

În opinia analiștilor care au participat la sondajul CFA România din septembrie, indicele ROBOR la 3 luni, ar urma să scadă în următoarele 12 luni la 5,12%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, valoare stabilită la începutul lui septembrie. O situație asemănătoare s-a regăsit și în cazul indicelui la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,64%.

Lunea aceasta, Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat, cu o valoare programată a emisiunii de 400 milioane lei. Statul s-a împrumutat până în februarie 2038 cu 419 milioane lei, pentru care va achita o dobândă anuală de 6,91%.

Euro a scăzut miercurea trecută până la 1,0763 dolari, minimul ultimelor două luni și jumătate, și a început această săptămână în culoarul 1,0782 și 1,0826. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,5831 și 4,6113 lei, iar cel de luni a fost stabilit la 4,5981 lei.

Lunea aceasta, cursul francului elvețian a crescut la 5,3070 lei iar cel al lirei sterline la 5,9688 lei.

Gramul de aur a atins miercurea trecută un record al prețului de 407,9061 lei, după ce uncia a urcat în aceeași zi la 2.758,90 dolari. Lunea aceasta, prețul a scăzut la 403,6543 lei, iar uncia fluctua între 2.723,40 și 2.744,30 dolari.

Afirmația făcută de un analist, conform revenirea la funcția de președinte a lui Donald Trump ar aduce ar aduce o creștere de 10% a bitcoin, a adus majorări ale cotațiilor pentru toate criptomonedele. Lunea aceasta, după prânz, bitcoin a urcat la peste 69.200 dolari iar ethereum la circa 2.540 dolari.

Analiza cuprinde perioada 21 – 28 octombrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu