Analiză

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna septembrie 2024

Octavian Câju Analiza 28 Noiembrie 2024

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna septembrie 2024 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna septembrie 2024 cu 10,0% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 25,5% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2023;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 3,0% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 21,2% comparativ cu luna septembrie 2023;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2024 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi respectiv cu 1,0 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2023;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 0,9 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 7,1 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2023;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 7 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 17 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al divorţurilor, scăderea numărului deceselor generale, al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an, faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna septembrie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor şi s-a menţinut la nivel constant numărul deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2024 a înregistrat o creştere de 10,0% comparativ cu luna precedentă.

În luna septembrie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,1% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2024 a crescut cu 25,5% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2023.

În perioada 1.I.-30.IX.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 9,4%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de mobilă şi energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna septembrie 2024, a fost de 7356 lei, mai mare cu 3,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 28,8% comparativ cu luna septembrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6568 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6370 lei în industrie şi construcţii şi de 8301 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna septembrie 2024, a fost de 4530 lei, mai mare cu 3,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 21,2% comparativ cu luna septembrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4268 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4077 lei în industrie şi construcţii şi de 4939 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei, iar cel net de 5228 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 1,4%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 101,1% pentru luna septembrie 2024 faţă de luna precedentă, de 251,2% faţă de octombrie 1990 şi de 108,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii septembrie 2024, a fost de 49390 persoane, mai mare cu 100 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 552 persoane faţă de luna septembrie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,8 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,6 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii septembrie 2024, era de 4393 persoane, în creştere cu 116 persoane faţă de luna precedentă (+2,7%).

Comparativ cu luna septembrie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 716 persoane (+19,5%).

La sfârşitul lunii septembrie 2024, femeile reprezentau 49,6% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 412 persoane (9,4% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 99 persoane (2,2% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii septembrie 2024 era de 3882 persoane, reprezentând 88,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (65,3%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,8%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,6% în luna august 2024 şi 4,8% în luna septembrie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna septembrie 2024 a fost de 6,2% (5,5% în luna august 2024 şi 5,1% în luna septembrie 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna septembrie 2024 a fost de 5,4% (5,7% în luna august 2024 şi 4,6% în luna septembrie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii septembrie 2024 existau 500 de locuri de muncǎ vacante, din care 421 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 185 erau pentru muncitori (37,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna septembrie 2024, a fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al divorţurilor, de scăderea numărului deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna septembrie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor şi s-a menţinut la acelaşi nivel numărul deceselor sub 1.

Natalitatea. În luna septembrie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 200, mai mare cu 3 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 4 comparativ cu luna septembrie 2023.

Mortalitatea generală. În luna septembrie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 302, mai mic cu 38 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 16 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna septembrie 2024 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an, mai puţin cu 1 faţă de luna precedentă şi s-a menţinut constant faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -102 persoane în luna septembrie 2024 (-143 persoane în luna august 2024 şi -122 persoane în luna septembrie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna septembrie 2024, s-au înregistrat 118 căsătorii, mai puţine cu 125 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 96 faţă de luna septembrie 2023.

Divorţialitatea. În luna septembrie 2024 s-au înregistrat 45 de divorţuri, mai multe cu 13 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 5 faţă de luna septembrie 2023.

În luna iulie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 43,1 milioane euro şi al importurilor CIF de 41,4 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +1,7 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+35,0%) şi respectiv de (+11,5%) faţă de luna iulie 2023, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+19,1%) şi respectiv de (+13,7%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VII.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (14,8%), metale comune şi articole din acestea (44,2%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (25,3%), materii textile şi articole din acestea (3,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,7%), mijloace de transport (1,8%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,5%).

În perioada 1.I-31.VII.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,0%), metale comune şi articole din acestea (39,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,5%), materii textile şi articole din acestea (2,6%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,6%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,2%), mijloace de transport (5,5%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (16,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,2%).

În luna septembrie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi prin scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2024, a fost de 2005, mai mic cu 9,6% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 10,6% comparativ cu luna septembrie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,1% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2024, a fost de 3142, mai mic cu 6,6% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 0,7% comparativ cu luna septembrie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,7% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna septembrie 2024, a fost de 24,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 0,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 7,1 puncte procentuale comparativ cu luna septembrie 2023.

În luna septembrie 2024, s-au eliberat 43 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 7 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 17 comparativ cu luna septembrie 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna septembrie 2024 de 0,33% faţă de luna precedentă şi de 4,62% faţă de luna septembrie 2023.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.09.2024 a fost de 0,4%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).

În luna septembrie 2024 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,79%), tarifele serviciilor (+0,39%) şi au scăzut preţurile mărfurilor nealimentare (-0,02%).

Leul stagnează, dobânzile cresc

Octavian Câju Analiza 27 Noiembrie 2024

Chiar dacă indicii ROBOR au continuat să crească, piața valutară a rămas în expectativă, fiind monitorizată cu atenție de BNR.

Reducerea aversiunii față de risc a apreciat monedele din regiune. Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9768 la 4,9765 lei, iar tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,977 lei, culoar constant al ultimilor trei săptămâni.

Dobânzile interbancare au continuat să crească, ca efect al deciziei BNR de a menține rata de referință la 6,50%, pentru a contracara inflația care se va menține în jurul a 5%, dar și a unui răspuns emoțional generat de voturile primite de extremiști.

„Potrivit noilor date şi evaluări la nivelul Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, apoi se va reduce la 3,5% la finele anului 2025, la 3,3% la finele trimestrului trei 2026”, se arată într-un mesaj al guvernatorului BNR, cu ocazia unei conferințe.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,87 la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,92 la 5,95% iar cel la 12 luni de la 5,96 la 5,98%.

Piața americană va fi închisă joi cu ocazia sărbătorii de Thanksgiving (ziua Recunoștinței), motiv pentru investitori să ia poziții de protecție, prin reducerea expunerilor pe dolar, înainte de publicarea datelor privind evoluția prețurilor din Statele Unite în octombrie. Euro s-a apreciat la 1,0474 – 1,0539 dolari, ceea ce a depreciat marginal cursul monedei americane de la 4,7319 la 4,7307 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,3448 la 5,3612 lei, iar cel al lirei sterline de la 5,9563 la 5,9642 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 400,2435 lei la 402,7818 lei, evoluție datorată aprecierii metalului galben la 2.626,50 – 2.654,30 dolari/uncie.

Monedele din regiune au profitat de reducerea aversiunii față de risc. Mediile lor s-au apreciat marginal la 4,3090 zloți/euro, respectiv la 410,75 forinți/euro.

Alegerea lui Donald Trump drept președinte al Statelor Unite pentru un al doilea mandat, care a beneficiat în timpul campaniei de un suport financiar din partea investitorilor din piața cripto, a generat o apreciere rapidă a bitcoin, care a atins vinerea trecută un record de 99.514 dolari. A urmat un val de retrageri ale profiturilor din partea investitorilor în fondurile ETF pe bitcoin, ceea ce a coborât prețul la circa 91.000 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.303 – 3.482 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rezultatul prezidențialelor majorează dobânzile

Octavian Câju Analiza 26 Noiembrie 2024

Leul rezistă la furtuna declanșată de românii care au votat anti-NATO și anti-UE, în piață existând o mare presiune. BNR trebuie să facă față ieșirilor de capital străin, care nu vrea să fie prezent într-o țară care nu prezintă siguranță pentru investiții.

În schimb, asistăm la o creștere constantă a indicilor ROBOR, după mai mult de doi ani de scădere. Dacă până la alegeri indicii se situau aproape de dobânda BNR pentru facilitatea de depozit, care este de 5,50%, și revine spre rata de politică monetară care a fost menținută la ultima ședință a CA al BNR la 6,50%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,81 la 5,87%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,87 la 5,92% iar cel la 12 luni de la 5,92 la 5,96%.

Monitorizarea atentă a pieței valutare de către BNR a menținut culoarul de tranzacționare al euro la 4,976 – 4,977 lei iar cursul a crescut marginal de la 4,967 la 4,9768 lei.

Cu două zile înainte de minivacanța prilejuită de sărbătoarea de Thanksgiving, investitorii și-au redus plasamentele în moneda americană. Euro a crescut până la 1,0521 dolari astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,7456 la 4,7317 lei.

Aprecierea monedei elvețiene la 0,9270 franc/euro, a ridicat media de la 5,3349 la 5,3448 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9683 la 5,9563 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 400,2435 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.603,20 – 2.635,20 dolari/uncie.

Monedele din regiune au profitat de evoluția perechii euro/dolar iar mediile lor s-au apreciat la 410,94 forinți/euro, respectiv 4,3175 zloți/euro.

După atingerea maximului de 99.514 dolari în data de 22 noiembrie, bitcoin a intrat pe o pantă descendentă. Marți, el se tranzacționa între 91.341 și 94.994 dolari. Ethereum se deprecia, la rândul său, la 3.283 – 3.461 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a rezistat la șocul prezidențialelor

Octavian Câju Analiza 25 Noiembrie 2024

La sfârșitul săptămânii trecute francul elvețian, gramul de aur și bitcoin au atins noi recorduri, iar dolarul american a urcat la un maxim al ultimilor doi ani.

Piața valutară a fost calmă după primul tur al prezidențialelor, evoluție datorată monitorizării atente din partea BNR, care va mai continua cel puțin până când vom afla cine va fi noul președinte al României.

De două săptămâni tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar cursul euro a crescut marginal luni de la 4,9759 la 4,9767 lei.

Declarația făcută de guvernatorul Mugur Isărescu, conform căruia o scădere a dobânzii de politică monetară mai are de așteptat până „când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă” a împins în sus indicii ROBOR.

„Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025 (…), ea este aşteptată să îşi reia ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei”, s-a punctat în minuta ultimei ședințe de politică monetară din 2025.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,75 la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,79 la 5,87% iar cel la 12 luni de la 5,83 la 5,92%.

Adâncirea diferențialului dintre dobânda practicată de Fed și BCE, stimulează cererea de dolari. Iar tot mai mulți analiști văd atingerea parității dintre cele două monede în cursul lui 2025, luând în considerare reziliența economiei americane la dobânzile mai mari comparativ cu cea europeană, care a cochetat anul acesta cu recesiunea, ceea ce obligă BCE să reducă ratele de referință. Investitorii iau în calcul promisiunea făcută de Donald Trump în campanie că va majora taxele la importurile din Europa.

Media monedei americane a urcat vinerea trecută la 4,7742 lei, după deprecierea euro până la 1,0333 dolari, valoare care nu a mai fost atinsă din noiembrie 2022. Luni, euro s-a apreciat la 1,0449 – 1,0501 dolari, investitorii luând poziții de protecție înainte de minivacanța americanilor cu prilejul sărbătorii de Thanksgiving.

Acum 11 luni, moneda elvețiană creștea la 5,3666 lei, record care a fost depășit vinerea trecută, când media a urcat la 5,3721 lei, după ce francul s-a apreciat la 0,9206 euro. Marcările de profit de la începutul acestei săptămâni au coborât cursul la 5,3349 lei. În aceeași zi, cursul lirei sterline a coborât de la 5,9774 la 5,9683 lei

Tot la sfârșitul săptămânii trecute, prețul gramului de aur a atins un nou maxim istoric de 415,3204 lei, creștere la care a contribuit aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.710,50 dolari/uncie. Luni, evoluția s-a inversat iar prețul a coborât la 407,8725 lei.

La rândul său, bitcoin a urcat vinerea trecută la 99.514 dolari, mai sus cu circa 45% față de alegerile din 5 noiembrie din SUA, iar ethereum la 3.428 dolari. Luni, bitcoin fluctua între 97.068 și 98.939 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 3.308 – 3.523 dolari.

Creșterea din piața cripto este efectul pariurilor puse pe schimbarea de către administrația Trump a politicilor de reglementare prin numirea unui nou șef al SEC care să fie favorabil criptomonedelor, dar și crearea unei rezerve naționale de monede digitale, care să facă din Statele Unite „capitala mondială” a acestui tip de active.

Analiza cuprinde perioada 18 – 25 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni a urcat vineri la 5,75% pe an

Octavian Câju Analiza 22 Noiembrie 2024

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 5,75% pe an, de la 5,59% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,79% pe an, de la 5,63%, iar ROBOR la 12 luni a crescut la valoarea de 5,83%, de la 5,68%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.