Leul mai are cel puțin încă o săptămână liniștită, până în momentul în care vom afla care este noul președinte, unul pro-european sau un altul izolaționist, pro-Rusia.

Volatilitatea cursului euro s-a limitat la 4,9747 – 4,9771 lei, aprecierea monedei unice față de finalul lui octombrie fiind de 0,026 bani. În schimb, dolarul a crescut cu aproape 3%, francul elvețian cu circa 1,3% iar lira sterlina cu peste 0,6%.

Majoritatea membrilor CFA România care au răspuns la un sondaj realizat în octombrie, au calculat o valoarea medie a anticipaţiilor cursului euro pentru orizontul de 6 luni de 5,0627 lei, iar pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2025), una de 5,0964 lei.

Comisia Națională de Prognoză anticipa în ultimul său raport de vară, publicat în septembrie, un curs mediu al euro în 2025 de 5,03 lei, respectiv 5,09 lei în 2026.

BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața valutară și va lăsa euro să se tranzacționeze în culoarul 4,976 – 4,977 lei. La începutul acestei săptămâni, cursul monedei unice a scăzut marginal de la 4,9771 la 4,9769 lei.

Creșterea puternică a indicilor ROBOR, provocată de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, s-a temperat la începutul acestei săptămâni, după ce a fost anunțată componența noului Parlament.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,93 la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 5,97 la 5,96%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,99%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie.

Euro s-a apreciat săptămâna trecută de la 1,0425 la 1,0597 dolari, astfel că pierderea din noiembrie a fost de peste 3%. Pierderile au fost micșorate de creșterea inflației din zona euro la 2,3% în noiembrie, peste ținta de inflație de 2% a Băncii Centrale Europene. Piața consideră că banca centrală nu va opera o tăiere a dobânzii de politică monetară, care se află la 3,50%, mai mare de 25 de puncte de bază.

Lunea aceasta moneda unică a coborât la 1,0496 – 1,0574 dolari. Deprecierea se datorează situației politice încordate din Franța, unde extrema stângă și dreaptă sunt pregătite să voteze o moțiune de cenzură împotriva guvernul condus de Michel Barnier, pe tema bugetului Securităţii Sociale. În piața locală, cursul dolarului s-a mișcat între 4,7129 și 4,7319 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,7307 lei.

Media lirei sterline a crescut la începutul acestei săptămâni de la 5,9807 la 6,0111 lei, la doar 0,01 bani de maximul istoric atins în 7 martie 2022. În schimb, cursul francului elvețian a scăzut de la 5,3526 la 5,3412 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la început de decembrie la 400,8676 lei, după ce cererea de metal galben s-a redus la nivel mondial, iar cotațiile s-au depreciat la 2.621,20 – 2.650,60 dolari/uncie.

După atingerea în 22 noiembrie a maximului de 99.514 dolari, bitcoin a scăzut marțea trecută la circa 91.000 dolari. La nivel lunar, victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane, a ridicat prețul principalei monede digitale în noiembrie cu circa 40%. La începutul acestei săptămâni, bitcoin a scăzut în jurul pragului de 94.500 dolari. Lunea aceasta, ethereum se tranzacționa între 3.572 și 3.760 dolari.

Analiza cuprinde perioada 25 noiembrie – 2 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Din cele aproape 9,7 milioane de aplicări înregistrate de la începutul anului și până acum, 2,8 milioane au venit din partea candidaților cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, aceasta fiind a doua cea mai activă categorie de vârstă în ceea ce privește aplicările. Și din punctul de vedere al joburilor postate în piață există o deschidere importantă pentru acest segment de candidați, în condițiile în care mai mult de 50% din joburile postate de la începutul anului se adresează candidaților entry-level (care au între 0 și 2 ani de experiență). Cu toate acestea, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs, doar 22,1% dintre angajatori se declară pe deplin mulțumiți de felul în care lucrează cu angajații din Gen Z. Lor li se alătură alți 32% care nu pot da un verdict ferm, dar sunt mai degrabă mulțumiți. 18% nu sunt mulțumiți, 21,3% nu se pot pronunța, dar sunt mai degrabă nemulțumiți și 6,6% nu văd nicio diferență între acești angajați și cei din alte categorii de vârstă.

„Și cei mulțumiți, și cei mai puțin mulțumiți cad, însă, de acord asupra faptului că există o serie de abilități pe care acești candidați foarte tineri le au și care se manifestă mai pregnant decât în alte categorii de vârstă. Spre exemplu, aproape 7 din 10 respondenți au menționat că Gen Z stă foarte bine la capitolul abilităților digitale. 50,9% au adăugat lejeritatea cu care lucrează cu tool-urile de social media și 35,7% sunt impresionați de ușurința cu care vorbesc o limbă străină. Nu au primit, în schimb, un scor la fel de bun pentru abilitățile de comunicare pe care le au, pentru gândirea critică, pentru multitasking sau pentru capacitatea de a se adapta la situații noi”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

La nivel de abilități soft, respectiv cele care țin mai degrabă de atitudine și comportament, candidații și angajații din această generație impresionează cel mai mult angajatorii prin încrederea pe care o au în ei înșiși (trăsătură menționată de 45,9% dintre respondenți). Curajul, ritmul rapid în care acumulează informații noi, dorința de a învăța lucruri noi și spiritul antreprenorial sunt alte aspecte punctate de angajatori. Totuși, 30% dintre angajatori spun că nu apreciază nimic în mod deosebit.

În acest context, peste 60% dintre angajatori evaluează performanța lor generală, comparativ cu alte generații de vârstă, ca fiind sub medie sau chiar mult sub medie. 24,3% cred că nu este o diferență între generații și doar 15,6% îi văd peste medie sau mult peste medie.

„De-a lungul timpului, au existat o serie de mituri cu privire la felul în care se raportează tinerii la piața muncii, în special cei care se află la prima angajare. Cel mai important mit a fost legat de salariile pe care le cereau în ciuda faptului că nu aveau deloc experiență. Deși, în ultimii ani lucrurile au început să se mai regleze și tinerii au devenit mai informați și mai adaptați la piață, în continuare 78,5% dintre angajatori spun că principala provocare în lucrul cu Gen Z este legată de așteptările salariale nerealiste. Lipsa răbdării, rezistența scăzută la stres, nivelul scăzut de concentrare și dificultățile în acceptarea feedback-ului sunt alte aspecte la care tinerii ar trebui să lucreze, potrivit angajatorilor”, spune Ana Călugăru.

Pentru a-i motiva, angajatorii cred că salariul și beneficiile sunt argumentele care reușesc să-i stimuleze cel mai mult pe tineri. Urmează flexibilitatea programului, munca remote și oportunitățile de dezvoltare în carieră. Observațiile pe care ei le fac asupra candidaților și angajaților din Gen Z arată că par destul de puțin motivați de cultura organizațională a companiei pentru care lucrează sau de scopul muncii lor și impactul pe care aceasta îl are la nivel extins.

Cele mai apreciate beneficii de aceștia sunt programul flexibil, zilele libere suplimentare și munca remote. La distanță mare de acestea se află tichetele de masă – beneficiu care, pentru toate celelalte segmente de vârstă, este pe primul loc, dar și abonamentele la sălile de sport sau asigurările medicale private.

Un sfert dintre angajatorii participanți la sondaj spun că mai puțin de 10% dintre angajații din compania pe care o reprezintă fac parte din Gen Z. 30% au între 10% și 25% din totalul angajaților reprezentanți ai Gen Z. Doar 5,4% au între 50% și 75%. 3,8% au peste 75% angajați Gen Z, iar 13,8% nu au deloc.

Sondajul a fost realizat în luna noiembrie, pe un eșantion de 190 de respondenți.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 5,93% pe an, de la 5,92% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,97% pe an, de la 5,96% pe an, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 5,99% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.

Indicii ROBOR și-au temperat creșterile din ultimele zile, a căror amplitudine s-a majorat după publicarea rezultatelor din primul tur al prezidențialelor.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,91 la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,95 la 5,96%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni de la 5,98 la 5,99%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie.

Pentru a acoperi găurile din buget, în condițiile în care la emisiunile denominate în lei ofertele de cumpărare solicitau o dobândă considerată prea ridicată, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat miercuri cu 348 milioane euro prin două licitații de titluri de stat, la un randament de 3,5%/an cu scadența în decembrie 2026, respectiv 3,19%/an pentru scadența noiembrie 2025. În acest moment, principala rată de politică monetară a Băncii Centrale Europene, cea pentru facilitatea de depozit, se află la 3,25%, însă majoritatea analiștilor anticipează o tăiere de un sfert de punct procentual la ultima ședință a BCE care se va desfășura în decembrie.

BNR a continuat să monitorizeze piața valutară, unde tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9765 la 4,9769 lei.

Cu piața americană închisă, cu prilejul sărbătorii de Thanksgiving (ziua Recunoștinței), euro s-a apreciat până la 1,0588 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,7307 la 4,7199 lei.

Euro s-a apreciat față de francul elvețian a cărui medie a scăzut de la 5.3612 la 5,3386 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,9642 la 5,9783 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 402,7818 lei la 401,7229 lei, iar metalul galben fluctua între 2.618,70 – 2.649,80 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze se aprecia marginal la 4,3085 zloți/euro, iar cursul celei maghiare s-a depreciat la 414,55 forinți/euro.

Bitcoin fluctua joi între 94.680 și 96.656 dolari iar ethereum în culoarul 3.572 – 3.665 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu