Fitch Ratings a fost prima mare agenție care a decis să modifice negativ notele României, efect al voturilor primite de izolaționiști la recentele alegeri parlamentare și după anulare primului tur al prezidențialelor.

Fitch a menținut ratingul României pe termen lung în valută la „BBB minus”, însă a coborât perspectiva atribuită de la stabilă la negativă. Aceasta va duce la trecerea obligațiunilor românești la categoria „junk investments”. Astfel, eforturile din ultimele decenii de a ridica ratingul a fost pierdut doar într-o noapte de numărare a voturilor, iar investitorii străini privesc deja cu multă reticență către economia românească.

Scumpirea împrumuturilor vine într-un moment nepotrivit, după ce guvernarea PSDNL a majorat pensiile și salariile bugetarilor ceea a adâncit deficitul bugetar dar și pe cel de cont curent, consumul fiind bazat, în mare parte pe importuri.

Raportul Fitch explică că „revizuirea perspectivei reflectă incertitudinile politice, care afectează perspectivele fiscale, un Parlament mai divizat, majorarea datoriei publice şi deficitul bugetar ridicat”.

Iar cum o veste rea nu vine niciodată singură, Eurostat a anunțat că România rămâne campioană la creșterea prețurilor cu 5,4% în noiembrie, în timp ce la nivelul Uniunii Europene inflația a fost de 2,5%.

Monitorizarea atentă din partea BNR, care a cheltuit cel puțin un miliard de euro, la care se adaugă valuta schimbată în lei din conturile Trezoreriei statului, a menținut cursul euro într-un culoar foarte îngust. Miercuri, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,974 – 4,976 lei iar cursul euro a „scăzut” de la 4,9756 la 4,9755 lei.

Piața monetară este urmărită cu aceeași atenție de BNR, astfel că indicii ROBOR nu au cunoscut modificări. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Înainte de anunțarea miercuri seară a deciziei de politică monetară a Rezervei Federale americane, euro se tranzacționa între 1,0488 și 1,0513 dolari. Media monedei americane a scăzut de la 4,7452 la 4,7397 lei.

Francul elvețian și-a întrerupt deprecierea după decizia Băncii Elveției de a reduce dobânda de referință iar cursul a urcat de la 5,2915 la 5,3041 lei. Media lirei sterline s-a apreciat marginal la 6,0232 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 403,6495 lei, în timp metalul galben fluctua între 2.641 și 2.652 dolari.

Cursul monedelor din regiune se deprecia marginal la 4,0998 forinți/euro, respectiv 4,2628 zloți/euro.

După ce a atins marți un nou record, bitcoin fluctua în culoarul 103.203 – 106.478 dolari. Ethereum se tranzacționa între 3.807 – 3.903 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Apropierea Sărbătorilor de iarnă și atenția acordată pieței de către BNR, oferă stabilitatea leului și dobânzilor, în ciuda faptului că partidele proeuropene nu reușesc să găsească consensul în privința alcătuirii unui nou Executiv.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9759 la 4,9756 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,976 lei.

Reglarea nivelului de lichiditate din piața monetară a stabilizat indicii ROBOR, în ciuda faptului că inflația anuală a crescut în noiembrie la 5,1%, față de 4,7% în octombrie, ceea ce a confirmat decizia din noiembrie a BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,5%.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Marți a început ultima ședință de politică monetară din acest an a Rezervei Federale americane, de la care piața așteaptă o scădere cu un sfert de punct procentual a dobânzilor.

Investitorii se arătau prudenți iar euro se tranzacționa în culoarul 1,0479 – 1,0534 dolari, valori apropiate de cele din precedentele două ședințe, ceea ce a făcut ca media monedei ameriane să crească marginal de la 4,7430 la 4,7452 lei.

Revenirea lirei sterline la 1,21 euro a ridicat cursul de la 5,8813 la 6,0219 lei. Francul elvețian continuă să fie fragilizat de decizia de săptămâna trecută a Băncii Elveției de a reduce dobânda la 0,5%, iar media lui s-a depreciat de la 5,3173 la 5,2915 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 405,4657 lei la 402,6298 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.634,20 – 2.659,30 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 409,07 forinți/euro iar a celei poloneze s-a întărit la 4,2599 zloți/euro. Scăderea forintului surprinde după ce Banca Națională a Ungariei a menținut, la fel ca BNR, dobânda de referință la 6,5%.

Bitcoin a atins marți un nou record de 107.780 dolari, ceea ce ce a făcut ca valoarea de piață a tuturor criptomonedelor să ajungă la 2.120 miliarde dolari. După alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, câștigate de Donald Trump, care a promis că va face din SUA „capitala cripto a planetei”valoarea bitcoin s-a majorat cu peste 50%. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.947 – 4.041 dolari și se apropie de maximul istoric de 4.093 dolari atins în 11 martie.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul ar putea încheia 2024 cu o depreciere minimă, evoluție identică cu cea din ultimii ani care s-a limitat la 1 – 2%, fiind cea mai stabilă monedă din regiune. Cursul de schimb este principalul instrument al BNR în lupta cu inflația și un factor de stabilitate politică, în condițiile în care tendințele izolaționiste s-au înmulțit în rândul electoratului.

Acum câteva luni, Valentin Lazea, economist șef al BNR, afirma că cursul leu/euro, nu este apreciat „în termeni reali efectivi cu mai mult de 5%”. Declarație confirmată recent de guvernatorul BNR care a spus că „indicele cursului real efectiv al leului după unele date ar putea să arate o anumită supraevaluare, minoră, undeva sub 5%”.

În schimb, analiștii BCR văd leul supraapreciat cu 6 – 7% și anticipează „o depreciere treptată a leului nominal în timp, cu îmbunătățirea fundamentelor care să ducă moneda către valoarea ei justă”.

Miercurea trecută, cursul euro a scăzut la 4,9684 lei, minimul ultimelor șase luni, dar a început această săptămână la 4,9759 lei, când cotațiile au urcat de la 4,973 la 4,976 lei.

Presiunea pe leu este pusă pe adâncirea deficitului bugetar și a celui de cont curent, care s-a majorat în primele zece luni la 24,21 de miliarde de euro, în timp ce datoria externă totală a României a crescut în aceeași perioadă la 186,348 miliarde euro.

La deprecierea leului a contribuit și majorarea inflației anuale în noiembrie la 5,1%, față de 4,7% în octombrie.

Creșterea indicilor ROBOR cu circa 7% față de începutul lui septembrie, s-a temperat după decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale, iar lichiditatea din piață a revenit la valori mai normale.

La începutul acestei săptămâni, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Chiar dacă BCE a redus cu 25 puncte de bază dobânda pentru facilitatea de depozit la 3%, iar Franța și Germania se confruntă cu instabilitate politică, euro a fluctuat vineri între 1,0453 și 1,0525 și a închis peste Ocean la 1,0502 dolari, în timp ce Bundesbank a prognozat o creștere a PIB-ului Germaniei în 2025 de doar 0,2%. Cursul dolarului a crescut de la 4,6980 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,7430 lei, lunea aceasta.

Atenția piețelor este îndreptată către ședința de politică monetară a Fed, care se va desfășura marți și miercuri, și a declarațiilor care vor urma. Analiștii anticipează o scădere a dobânzilor cu 0,25%, după ce inflația anuală din SUA a crescut în noiembrie la 2,7%, mai sus cu 0,3% faţă de octombrie.

Contractarea economiei britanice cu 0,1% în octombrie pentru a doua lună consecutiv, a depreciat lira sterlină față de euro. Cursul a atins joia trecută maximul istoric de 6,0336 lei , dar a scăzut luni la 5,9983 lei.

Banca Națională a Elveției a redus dobânda de la 1 la 0,5%, cea mai scăzută valoare din noiembrie 2022, iar cursul francului a lunea aceasta la 5,3173 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut lunea aceasta la 405,4657 lei, după ce metalul galben s-a depreciat la 2.643,30 – 2.661,30 dolari/uncie.

Bitcoin a atins lunea aceasta un maxim de 106.483 dolari, aprecierea criptomonedei fiind de circa 50% de la anunțarea victoriei lui Donald Trump la prezidențialele din SUA. Ethereum se tranzacționa între 3.883 și 4.022 dolari.

Analiza cuprinde perioada 9 – 16 decembrie

Text pus la dispoziție de Radu Georgescu

ANAF dezminte categoric informaţiile vehiculate recent în spaţiul public, potrivit cărora, "începând cu 2025, ANAF va percepe 10% din banii aflaţi în conturile bancare ale contribuabililor".

Conform legislaţiei în vigoare, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiţii, cum ar fi dobânzile obţinute din economiile bancare, dividendele, câştigurile de pe piaţa de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară.

Contribuţia de 10% se datorează la o bază anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară, în funcţie de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în cele trei intervale. De exemplu, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%) sau dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%).

Atenţie! Este important de subliniat că nu se percep contribuţii pentru sumele existente în conturile bancare, ci doar pentru dobânzile generate de aceste sume, dacă veniturile totale din investiţii depăşesc plafonul legal.

Regimul actual de plată a CASS pentru veniturile din investiţii (inclusiv dobânzi) este instituit din anul 2018.

ANAF încurajează contribuabilii să se informeze exclusiv din surse oficiale, pentru a evita confuziile sau interpretările greşite. Pentru informaţii fiscale cu caracter general contribuabilii pot apela Call Center la numărul 031.40.39.160.