Creșterea datoriilor guvernamentale la nivel mondial a ridicat în ultima vreme costurile împrumuturilor. Cel mai recent exemplu major este cel al Marii Britanie care a acceptat marți să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998.

În aceste condiții, România se va confrunta anul acesta cu probleme mari atunci când va apela la piața internă sau externă pentru a se împrumuta. Agențiile de rating pot să înrăutățească notele de țară, așa cum a făcut Fitch la sfârșitul anului trecut, când a menținut ratingul la BBB- dar ne-a trecut perspectiva de la stabil la negativ. Deciziile acestora sunt influențate, în principal, de situația politică locală.

Trezoreria și-a propus să împrumute în ianuarie minim 5,77 miliarde de lei. Joi, au avut loc primele licitații de titluri de stat din această lună. Finanțele au atras 985 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Scadența emisiunii este ianuarie 2026 iar statul a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,09%, valoare care depășește consistent rata de referință a BNR care este de 6,50%. Statul s-a împrumutat, de asemenea, cu 303,5 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei. Trezoreria a acceptat o dobândă medie anuală de 7,39% până la scadența din aprilie 2029.

Reglarea nivelului de lichiditatea din piața monetară a asigurat stabilitatea indicilor ROBOR, la valorile stabilite miercuri.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Creșterea ofertei de valută de la începutul acestui an, atât comercială cât și din partea statului, a permis aprecierea monedei naționale. Cursul euro a scăzut joi la 4,9736 lei, față de 4,9741 lei la sfârșitul lui 2024, iar cotațiile au coborât la 4,972 – 4,974 lei.

Înainte de declarațiile așteptate din partea oficialilor Rezervei Federale, euro se tranzacționa în culoarul 1,0284 – 1,0324 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Media monedei americane a urcat de la 4,8217 la 4,8269 lei.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,2922 lei. În schimb, cel al lirei sterline a scăzut de la 6,0012 lei la 5,9269 lei, urmare a incertitudinilor referitoare la datoria publică a Regatului Unit.

Prețul gramului de aur a crescut de la 411,42 la 414,0962 lei, consecință a aprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.655,40 – 2.676,80 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 413,80 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2794 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut 91.811 – 95.318 dolari iar ethereum la 3.211 – 3.355 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cursul de schimb are un rol important în mentalul românesc. Analiștii prognozează de mai bine de cinci ani un curs al euro de peste 5 lei. Însă maximul a rămas din 19 mai 2023 la 4,9783 lei.

Stabilitatea se datorează faptului că BNR practică un regim de „flotare controlată”, prin care cursul nu este stabilit doar în funcție de cerere și ofertă, el fiind influențat și de deciziile băncii centrale, în momentele de mișcare mai amplă ale pieței, fie de apreciere, fie de depreciere, provocate, în majoritatea cazurilor, de situația sau deciziile politice.

2024 a început la 4,9731 lei și s-a încheiat la 4,9741 lei, iar volatilitatea euro s-a rezumat la culoarul 4,9655 – 4,977 lei. În schimb, forintul s-a depreciat cu peste 7,3%, iar zlotul s-a apreciat cu circa 1,65%, confirmând soliditatea economiei poloneze.

Primele două ședințe ale pieței valutare din 2025 au fost de apreciere pentru moneda națională. Vinerea trecută, media a coborât la 4,9749 lei iar miercurea aceasta la 4,9738 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,971 – 4,975 lei.

Cursul euro va continua să fie stabil până la primul tur al noilor alegeri prezidențiale, care s-ar putea desfășura, conform ultimilor date vehiculate, la jumătatea anului.

Piața monetară a rămas stabilă, în condițiile în care majoritatea economiștilor estimează pentru acest an o inflație în jur de 5%, iar ultima proiecție a BNR, prezentată înainte de eșecul alegerilor prezidențiale, pentru ultimul trimestru din acest an este de 3,5%.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,92 la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,02%.

Trezoreria și-a propus să împrumute în ianuarie minim 5,77 miliarde de lei, care este destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Suma este mai mare cu cu 170 de milioane de lei față de cea programată în decembrie.

România se va confrunta anul acesta cu probleme mari atunci când va apela la piețe pentru a se împrumuta, în condițiile în care costurile au început să crească semnificativ în ultimele săptămâni iar agențiile de rating ar putea să înrăutățească notele de țară, așa cum a făcut Fitch la sfârșitul anului trecut, când a menținut ratingul la BBB- dar ne-a trecut de la stabil la negativ.

Marea Britanie a acceptat marți să se împrumute la cea mai ridicată dobândă începând cu 1998, iar randamentele bonurilor Trezoreriei americane se află pe o pantă ascendentă.

Euro a scăzut în primele zile de tranzacționare din acest an la un minim al ultimilor doi ani de 1,0225 dolari. Volatilitatea din următoarele zile a fost una ridicată, cu un maxim de 1,0437 dolari, iar miercurea aceasta cotațiile erau de 1,0273 – 1,0358 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut în prima ședință din 2025 de la 4,7768 la 4,8373 lei, dar a scăzut miercuri la 4,8217 lei.

Miercuri, cursul francului elvețian a scăzut de la 5,3185 la 5,2862 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,9967 la 6,0012 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 412,9649 lei, înregistrat în prima ședință din acest an, la 411,4200 lei, în condițiile în care metalul galben se tranzacționa în culoarul 2.643,20 – 2.655,20 dolari față de 2.632,5 – 2.665 dolari/uncie, în ziua de marți.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 415,20 forinți/euro, în condițiile în care Ungaria a pierdut 1,04 miliarde de euro din fondurile europene iar alte 19 miliarde de euro rămân blocate pentru țara vecină. Cursul monedei poloneze s-a depreciat, la rândul ei, la 4,2656 zloți/euro.

Bitcoin a crescut luni noapte la peste 102.000 dolari, dar a coborât miercuri la circa 94.500 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 5,91% pe an, de la 5,92% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 5,97% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a menținut la nivelul de 6,03%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,66% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,99%.

Sursa www.agerpres.ro

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna octombrie 2024 a fost de 7.508 lei, cu 2,1% mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 4.615 lei, mai mare cu 1,9% comparativ cu luna precedentă (4.530 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în industrie şi construcţii (4.162 lei), în agricultură, silvicultură şi pescuit (4.461 lei), iar cele mai mari în servicii (4.988 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna octombrie 2024, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului de salariaţi (+65). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii octombrie 2024 a fost de 49.455 persoane, înregistrând o creştere de 0,1% faţă de luna precedentă şi respectiv de 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4.974 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16.853 persoane în industrie şi construcţii şi de 27.628 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro