La circa o săptămână după ce a atins un maxim de 420,8502 lei, prețul gramului de aur a înregistrat un nou record istoric de 422,4014 lei, după ce metalul galben s-a apreciat la 2.741 – 2.763,20 dolari, aproape de maximul de 2.790,90 dolari atins în 30 octombrie. Comparativ cu începutul anului trecut, prețul gramului a crescut cu circa 122 lei.

În opinia analiștilor de la banca americană JP Morgan, uncia de aur ar urma să crească în prima parte a acestui an la 2.900 – 3.000 dolari, pentru ca la sfârșitul anului prețul să ajungă la 3.100 – 3.200 dolari.

Creșterea din prezent vine pe fondul temerilor că inflația din Statele Unite se va menține la un nivel ridicat iar situația geopolitică și militară este una încordată, după investirea președintelui Trump. De asemenea, cererea de aur continuă să fie una ridicată, atât la nivelul băncilor centrale dar și a celui comercial.

În noaptea de luni spre marți cotația euro a crescut în piața asiatică până la 4,979 lei, însă tranzacțiile din cea locală s-au realizat în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar cursul monedei unice a urcat marginal de la 4,9764 la 4,9768 lei, după ce la jumătatea săptămânii trecute se afla la 4,9750 lei.

Nivelul mai redus al lichidității din piață, de 20 – 30 miliarde lei, în condițiile în care Ministerul de Finanțe se împrumută direct de la băncile comerciale, în special CEC și Exim Bank, a provocat o creștere a indicilor ROBOR, implicit o majorare a ratelor la creditele luate înainte de mai 2019, când a fost introdus indicele de referință pentru creditele consumatorilor, care se situează în prezent la 5,66%.

La evoluția ascendentă a indicilor a contribuit și decizia BNR de a menține rata de referință la 6,5%, la prima sa ședință dobânda de politică monetară din acest an, în condițiile în care inflația din România se află, cu peste 5%, la cele mai ridicate cote din Uniunea Europeană.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,94%, față de 5,55%, la începutul lui noiembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,1% iar cel la 12 luni a cunoscut o nouă majorare de la 6,10 la 6,11%.

Miercurea trecută, euro se tranzacționa în culoarul 1,0259 – 1,0355 dolari, iar tendința se arăta a fi una descendentă. Lipsa din primul discurs al președintelui Trump a unor referiri la implementarea unor politici protecționiste prin majorarea taxelor la importurile din China și Uniunea Europeană, a avut ca efect aprecierea monedei unice.

Euro se tranzacționa la jumătatea acestei săptămâni între 1,0393 și 1,0458 dolari, ceea ce a coborât cursul monedei americane de la 4,8074 la 4,7609 lei.

De la jumătatea lunii trecute, când Banca Națională a Elveției a redus dobânda de politică monetară de la 1 la 0,5%, moneda helvetă s-a instalat în jurul pragului de 0,94 franci/euro. Media francului a scăzut de la 5,3037 lei, joia trecută, la 5,2692 lei, la jumătatea acestei săptămâni.

De la începutul anului, lira sterlină a intrat pe o pantă descendentă, iar media de miercurea aceasta a fost stabilită la 5,8894 lei.

Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 109.024 dolari, investitorii mizând pe promisiunile lui Donald Trump că va schimba reglementările pieței cripto. Miercurea aceasta prețul a coborât la 103.710 – 106.280 dolari, iar ethereum fluctua între 3.276 și 3.336 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Aprecierea euro față de dolar, după revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, cel care își dorește o monedă mai slabă cu scopul de a stimula exporturile americane, s-a răsfrânt și asupra monedelor de la marginea zonei.

Cursul monedei unice a scăzut marginal de la 4,9765 la 4,9764 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei, la fel ca și la sfârșitul săptămânii trecute.

Reducerea lichidității zilnice din piața monetară la 20 – 30 miliarde de lei, este agreată de banca centrală, prin care se dorește menținerea cererii de monedă națională, ceea ce asigură stabilitatea cursului de schimb. Totodată, indicii ROBOR pe termen mai lung au cunoscut creșteri de la începutul lui noiembrie, după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,94%, față de 5,55%, la începutul lui noiembrie. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6 la 6,1% iar cel la 12 luni de la 6,09 la 6,10%.

Lipsa din primul discurs, aflat în postura de președinte, a lui Donald Trump a referințelor la creșterea taxelor la importuri, acesta aducând în prim plan imigraţia şi stimularea producţiei de petrol şi gaze, a avut ca efect, la începutul săptămânii, aprecierea monedei europene de la 1,0267 la 1,0435 dolari. Marți, euro s-a retras la 1,0342 – 1,0399 dolari iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,8238 la 4,8074 lei.

Menținerea monedei elvețiene peste pragul de 0,94 franci/euro a coborât media acesteia de la 5,2821 la 5,2778 lei. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,88 la 5,8878 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat marginal la 4,2554 zloți/euro iar a celei maghiare la 412,22 forinți/euro.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 420,3419 lei, în timp ce metalul galben se tranzacționa în culoarul 2.697,40 – 2.731,30 dolari/uncie.

După ce a atins la începutul săptămânii un nou maxim istoric de 109.024 dolari, bitcoin s-a retras marți la 100.158 – 104.862 dolari. Ethereum s-a depreciat la 3.203 – 3.322 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

La sfârșitul acestei săptămâni, după închiderea pieței locale, agenția Standard & Poor's urmează să prezinte raportul său privind România, după ce la sfârșitul anului trecut Fitch a menținut ratingul la „BBB-” dar a schimbat perspectiva de la stabilă la negativă, următorul pas fiind retrogradarea în categoria „junk“, ţară nerecomandată investiţiilor!

O astfel de decizie se poate datora instabilității politice, cu un guvern care se află la doar câteva voturi de schimbare, în condițiile în care suveraniștii și izolaționiștii se găsesc pe val, mizând în cursa prezidențială locală pe un candidat legionar, în timp ce datoria bugetară se majorează constant.

Acestea au condus la majorarea riscului de țară iar dobânzile la care se poate împrumuta România au urcat, începând cu primul tur al prezidențialelor, de la circa 6,5% la 7,5% sau chiar 8%, echivalentul a circa 1 miliard de euro, în condițiile în care guvernul trebuie să împrumute în acest an 231 de miliarde de lei, în lei şi valută. De altfel, România este, în prezent, cel mai mare emitent de datorie suverană în euro din regiunea Europei Centrale şi de Est.

În piața secundară de la BVB, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani au fost cotate la începutul acestei săptămâni la un randament de 8,15%, față de 7,48%, la sfârșitul anului trecut.

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, își încheia un articol publicat de cursdeguvernare.ro, spunând „cei care vor să își ia țara înapoi s-ar putea să se trezească într-o Românie care seamănă mai mult cu cei «3F» din anii ’80 (frig, foame, frică), decât cu cei «3C» ai ultimilor ani (călătorii, chefuri, cumpărături).”

Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta cu 300 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 7,93%, pentru scadența februarie 2038, iar cererea de cumpărare s-a ridicat la 669 milioane lei.

Efortul BNR de a menține un curs stabil în perioada rămasă până la noile alegeri prezidențiale, dar și împrumuturile bilaterale făcute de Finanțe din piața locală, cât și incertitudinile legate de politicile fiscale ale guvernului, au condus la scăderea lichidității zilnice din piață de la 50 - 60 de miliarde de lei la 20 – 30 de miliarde de lei.

Aceasta a făcut ca indicii ROBOR să cunoască o creștere constantă, imediat după primul tur al prezidențialelor.

La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,94%, față de 5,55%, la începutul lui noiembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6% iar cel la 12 luni la 6,09%.

Piața valutară este stabilă, așa cum își dorește BNR, iar cursul euro a urcat luni marginal de la 4,9759 la 4,9765 lei, față de 4,9751 lei la începutul săptămânii trecute. Însă cotațiile au urcat la palierul superior al ultimelor luni de 4,976 – 4,977 lei.

Înainte de primul discurs al lui Donald Trump, în calitate de președinte al Statelor Unite, care ar urma să dezvăluie prioritățile economice și politice ale Administrației sale, piețele se arătau prudente. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0267 – 1,0327 dolari iar media monedei americane a scăzut la 4,8238 lei, de la 5,9109 lei, lunea trecută.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,2980 la 5,2821 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8939 la 5,88 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 420,2344 lei, aproape de maximul istoric de 420,8502 lei, atins joia trecută. Metalul galben se aprecia la 2.690,60 – 2.712,80 dolari/uncia.

Cotaţia bitcoin a atins luni un nou record de 109.024 dolari, cu câteva ore înainte de învestirea lui Donald Trump, care şi-a lansat sâmbătă propria monedă digitală, numită „Official Trump”, şi care a anunțat relaxarea reglementărilor în acest domeniu.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 5,94% pe an, de la 5,93% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6% pe an, de la 5,98% pe an în data de 16 ianuarie, iar ROBOR la 12 luni a ajuns vineri la nivelul de 6,09%, de la 6,08% pe an joi.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/01/17/indicele-robor-la-trei-luni-a-urcat-la-5-94-pe-an--1413626