Deși anul 2025 a început cu anunțarea unor viitoare concedieri în aparatul de stat, luna ianuarie a venit cu aproape 900 de locuri de muncă disponibile pentru cei care vor să se angajeze în sectorul public. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, numărul de joburi pentru bugetari este cu 33% mai mare.

Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învățământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață, potrivit datelor Jobradar24.ro, site-ul cu cele mai multe și mai diverse locuri din România, care face parte din portofoliul eJobs.ro. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante.

„2025 a început cu un sentiment de îngrijorare venit din zona bugetară, în special după reducerile de cheltuieli cu personalul, precum și concedierile anunțate pentru sectorul energetic, Senat sau Camera Deputaților. Asta în timp ce sectoare precum sănătatea, educația, Ministerul de Interne și Apărarea vor face excepție de la aceste măsuri. De altfel, anvelopa salarială bugetată pentru 2025 în sectorul de stat este ușor crescută față de anul trecut, respectiv cu 1% mai mare”, spune Bogdan Badea, CEO în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Datele mai arată că Bucureștiul domină clasamentul național al angajărilor la stat, cu 160 de joburi deschise pentru candidați. Clujul ocupă locul al doilea, cu 59 de joburi postate de instituțiile publice, urmat de Iași, Constanța și Prahova. Cel mai puțin s-a angajat în județele Ialomița, Covasna, Bihor, Arad sau Mureș. În fiecare dintre acestea, instituțiile de stat au avut deschise mai puțin de 10 poziții pe tot parcursul lunii ianuarie.

„Mai mult de jumătate dintre joburile disponibile s-au adresat candidaților din segmentul white collar, adică acei candidați care au studii superioare. 175 de joburi au fost pentru candidații blue collar (fără studii superioare) și 130 pentru grey collar. Acestea din urmă se referă la ocupații care combină atât aspecte ale muncii de birou (specifice segmentului white collar), cât și ale muncii fizice (specifice segmentului blue collar)”, mai spune Bogdan Badea.

Una dintre specificitățile aparatului de stat este legată de tipul contractelor încheiate cu angajații, respectiv aproape 90% dintre contracte sunt permanente. Numărul celor temporare este de aproximativ 110.

„Statul a fost dintotdeauna unul dintre cei mai atrăgători angajatori pentru candidați, nu doar pentru că avea multe locuri disponibile, ci și pentru că era considerat un loc stabil, cu salarii care creșteau anual și fără o presiune la fel de mare precum în mediul privat. Cu toate acestea, observăm o tranziție de atenție către sectorul privat, în special în rândul candidaților foarte tineri”, subliniază Bogdan Badea. Dacă instituțiile publice au avut aproape 900 de poziții deschise în luna ianuarie, angajatorii din mediul privat au postat 23.000 de joburi pe eJobs.ro. Domeniile cu cea mai mare nevoie de candidați au fost retail, servicii, industria alimentară, call center / BPO, turism și transport / logistică.

În prezent, circa 1,3 milioane de români lucrează în instituțiile de stat. În Administrația Publică Centrală sunt angajați 64% din totalul bugetarilor, iar în administrația locală restul de 36%. Spre comparație, aproape 4,2 milioane de oameni sunt angajați în sectorul privat, ceea ce înseamnă că 23% din totalul angajaților din România sunt în sectorul public și 77% lucrează pentru companii private.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 23.000 de locuri de muncă.

Amânarea intrării în vigoare a deciziei de majorare a taxelor vamale de către Statele Unite, a avut darul de a aduce un sentiment de optimism pe piețele financiare.

Moneda națională și-a menținut stabilitatea față de euro al cărei curs a urcat marginal de la 4,9766 la 4,9769 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei.

Pe termen mediu este de așteptat ca media euro să depășească pragul psihologic de 5 lei, având în vedere că bugetul de stat a fost construit pe o valoare medie anuală de 5,01 lei, care a fost anticipat de Comisia Națională de prognoză încă din septembrie trecut.

Reamintim că oficialii BNR, inclusiv guvernatorul său, au declarat în ultima parte a anului trecut că leul este supraapreciat cu 4 – 5%, ceea ce ar însemna că în acest moment cursul euro ar trebui să fie de circa 5,2 lei.

Piața monetară a fost calmă, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,01% iar cel la 12 luni la 6,11%.

Amânarea „războiului comercial” a impulsionat cererea de euro, care s-a apreciat la 1,0272 – 1,0351 dolari, după scăderea de luni la 1,0211 dolari. Media monedei americane a coborât de la 4,8595 la 4,8170 lei.

Chiar dacă metalul galben a atins un nou maxim istoric de 2.828,60 dolari/uncie, după ce în 1 februarie a fost înregistrat cel de 2.826,10 dolari/uncie, prețul gramului de aur a scăzut de la recordul de 437,1590 lei la 435,8564 lei, mai mul cu circa 9% față de începutul lui 2025. La nivelul anului trecut, prețul a crescut cu circa 34%

Raliul ascendent al aurului se datorează perspectivelor majorării inflației la nivel mondial, în urma scumpirii prețurilor la materiile prime, în special la petrol și gaze naturale, după ce administrația de la Casa Albă a anunțat dorința sa de a creștere taxele vamale la importurile din Mexic, Canada, China și Uniunea Europeană.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,3005 iar cel al lirei sterline la 5,9829 lei.

Media monedelor din regiune se aprecia la 4,2249 zloți/euro, respectiv 408,06 forinți/euro.

Deprecierea monedei americane a impulsionat cererea din piața cripto. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 97.947 – 101.773 dolari, iar ethereum urca la 2.670 – 2.889 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Războiul comercial declanșat de administrația Trump, la sfârșitul săptămânii trecute, când a impus taxe vamale de 25% la importurile din Mexic și Canada și de 10% pentru cele din China și a promis că va impune taxe și pentru bunurile provenind din Europa, va afecta întreaga economie mondială.

Atenția arătată de BNR leului, principalul său instrument în lupta cu inflația, a asigurat un parcurs calm pentru cursul euro. Tranzacțiile de luni se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar media monedei unice a fost stabilită la 4,9766 lei, față de 4,9748 lei, marțea trecută.

Mult mai agitată a fost evoluția monedei americane al cărei curs a urcat la începutul acestei săptămâni la 4,8595 lei, față de 4,7306 lei, la începutul celei precedente.

Spectrul creșterii taxelor vamale la bunurile europene exportate în SUA a afectat piața acțiunilor, în special a celor din domeniul auto.

Euro s-a depreciat lunea aceasta la 1,0211 – 1,0271 dolari, față de 1,0362 dolari, la închiderea pieței americane de vinerea trecută, și 1,0519 dolari, la începutul săptămânii trecute.

Aprecierea monedei americane a provocat creșterea prețului gramului de aur de la maximul de 430,9044 lei, atins în prima ședință din februarie la noul record de 437,1590 lei. Metalul galben se tranzacționa sub maximul istoric de 2.823,10 dolari/dolari, atins vineri, și se tranzacționa între 2.766,10 și 2.817,90 dolari/uncie.

Piața monetară a fost calmă, în condițiile în care aceasta s-a obișnuit cu nivelul mai scăzut al lichidității.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6 la 6,01% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,11%.

Ministerul Finanţelor și-a propus să se împrumute luna aceasta cu cel puțin 8,4 miliarde lei, cu 2,27 de miliarde de lei mai mare decât cea care a fost programată în ianuarie.

Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat 799 milioane lei, valoare aproape identică cu cea programată inițial, cu scadența în august 2025 pentru care a acceptat o dobândă anuală de 6,47%, apropiată de cea referință a BNR, care este de 6,5%. Finanțele au mai atras încă 590,1 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2029, la un randament mediu anual de 6,30%.

Trezoreria se va împrumuta în perioada următoare din piețele internaționale, prin emisiuni de obligațiuni cu scadența la 5 ani, în 2030 și 9 ani, în 2034, denominate în euro și cu o emisiune la 12 ani, scadentă în 2037, denominată în dolari. Costurile pentru aceste împrumuturi vor fi însă mult mai mari decât la precedentele emisiuni, în condițiile în care marile agenții de rating au semnalizat creșterea riscurilor pentru România.

Deprecierea monedei unice față de cea elvețiană a ridicat cursul francului la 5,2985 lei, față de 5,2655 lei, la începutul săptămânii trecute. La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,9826 lei, lunea trecută.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2305 zloți/euro, respectiv 409,30 forinți/euro.

Aprecierea monedei americane a afectat piața cripto. După o săptămână în apropierea recordului de 109.024 dolari, atins în 20 ianuarie, bitcoin a scăzut lunea aceasta la 91.252 – 97.696 dolari. Ethereum s-a prăbușit față de sfârșitul săptămânii trecute de la 3.420 dolari la 2.176 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut vineri la 5,94% pe an, de la 5,95% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6% pe an, de la 6,01% pe an în data de 16 ianuarie, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la nivelul de 6,11%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.

Sursa www.agerpres.ro