Miercurea aceasta, a fost publicat sondajul CFA România realizat luna, care arată o creștere a indicatorului de Încredere Macroeconomică de la 38,1 puncte la 40,4 puncte.

Afirmația recentă a guvernatorului BNR, conform căreia nu ştie ce se va întâmpla cu cursul valutar în perioada următoare, dar a precizat că, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează şi lucrurile încep să intre în normal, atunci va fi dată mai multă flexibilitate cursului valutar, a ridicat așteptările analiștilor în ceea ce privește nivelul euro în următorul an. Mugur Isărescu nu a uitat să precizeze că bugetul pe acest an este realizat pe o valoare medie a cursului euro de 5,01 lei și de 4,70 lei în cazul dolarului, valoare calculată de Comisia de Prognoză

Dacă la precedentul sondaj din decembrie valoarea medie a anticipațiilor cursului euro pentru orizontul de șase luni a fost de 5,0404 lei, respectiv de 5,0886 lei pentru orizontul ianuarie 2026, la actualul sondaj cursul monedei unice ar urma să crească cu circa 3,6%.

Astfel, pentru orizontul de șase luni valoarea medie a anticipațiilor este de 5,0759 lei, iar pentru februarie 2026 valoarea medie a cursului anticipat este 5,1595 lei.

Totodată, în minuta ședinței de politică monetară care s-a desfășurat în 14 februarie, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, se arată că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari, precum și situația politică internă, de natură să provoace îngrijorări legate de consolidarea fiscală în perspectivă apropiată. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice și la măsurile de politică comercială ale administrației SUA, cu potențiale implicații asupra deciziilor de politică monetară ale Fed/băncilor centrale majore și asupra volatilității de pe piața financiară internațională”.

Miercurea aceasta, cursul a crescut de la 4,9773 la 4,9774 lei, maxim al ultimului an, în timp ce tranzacțiile au continuat să se realizeze în culoarul 4,9770 – 4,9775 lei.

În piața monetară se observă o ușoară tendință de scădere a indicilor ROBOR, care rămân totuși în jurul pragului de 6%, în condițiile în care sondajul CFA România anticipează menținerea inflației din acest an în apropiere pragului de 5%.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,0 la 5,99% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,08 la 6,07%.

Înainte de publicarea unor date economice fundamentale din Statele Unite, euro creștea la 1,0487 – 1,0525 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,7536 la 4,7417 lei, minim al ultimelor două luni.

Aceeași tendință de apreciere o avea euro și față de alte monede majore. Astfel, media francului elvețian a scăzut la 5,2954 lei iar a lirei sterline la 5,9965 lei, față de 6,0152 lei, maximul ultimelor două luni atins vinerea trecută.

Prețul gramului de aur, care a atins joia trecută maximul istoric de 452,3179 lei, a coborât la 443,9424 lei, rezultat al deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.904 – 2.930 dolari/uncie.

După un raliu ascendent din ultimele două luni, declanșat de revenirea lui Donald Trump la Casa albă, piața cripto se află acum în plin proces de marcare a profiturilor, care împinge cotațiile în jos. La jumătatea săptămânii, bitcoin a coborât la 87.319 – 89.309 dolari iar ethereum la 2.416 – 2.503 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

55% dintre angajații care au participat la cel mai recent sondaj realizat de eJobs România spun că se așteaptă la o creștere salarială anul acesta, la actualul loc de muncă, asta în condițiile în care, majoritatea celor care au participat la finalul anului trecut la un sondaj pe tema planurilor profesionale pentru 2025 au răspuns că un salariu mai mare reprezintă unul dintre principalele lor obiective pentru anul care urmează. 28% dintre respondenți nu cred că vor avea parte de un salariu mai mare în 2025, iar 17% încă nu știu care sunt planurile angajatorului, din acest punct de vedere.

Așteptările angajaților vin pe un fond în care doar 23% dintre aceștia sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de salariul pe care îl câștigă, în timp ce 38% sunt mulțumiți și foarte nemulțumiți la acest capitol. 39% au o atitudine neutră în legătură cu salariul lor și, prin urmare, nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți.

Întrebați care sunt motivele care îi determină să creadă că vor avea un salariu mai mare în 2025, 34% spun că, în compania pentru care lucrează, sunt acordate creșteri salariale în fiecare an. 18% au încredere în faptul că sunt angajați cheie pe care angajatorii vor să-i păstreze cu orice preț și spun că, dacă nu vor primi mai mulți bani, vor pleca în altă parte. La fel de mulți mizează pe rezultatele pe care le-au avut anul trecut, respectiv și-au depășit indicatorii de performanță, ceea ce sigur îi califică pentru un plus la salariu. 15% intenționează să aibă o discuție cu managerul direct în acest sens și sunt încrezători că vor primi mărirea dorită. Doar 10%, însă, au fost informați concret că salariul pe care îl au va fi majorat.

„Faptul că jumătate dintre respondenți mizează pe un salariu mai mare în 2025, dar doar 10% au și fost anunțați de manageri în acest sens lasă loc unor posibile abateri de la planurile inițiale ale angajaților. Companiile rămân prudente în ceea ce privește politicile de majorări salariale pentru acest an, în special dacă ne uităm la domenii precum construcții, IT, agricultură sau industria alimentară, domenii care au rămas fără facilitățile fiscale pe care le aveau și pentru care costurile cu salariile au crescut brusc”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Contextul economic general îi determină, totuși, pe angajați să aibă așteptări moderate în privința creșterilor pe care le-ar putea primi. Astfel, 35% estimează un plus de 5%-10% la salariul actual, 24% - între 15% și 20%, 13% - între 15% și 20% și 11% de maximum 5%. 5% cred că salariul lor va crește cu cel puțin 20 de procente, 4% cu peste 30% și la fel de mulți estimează o actualizare la rata inflației. 6% nu pot face încă nicio preconizare. „Există, însă, o diferență între sunt pragurile de majorare pe care le întrevăd și procentele minime pe care le-ar considera mulțumitoare pentru nivelul profesional la care se află și pentru cheltuielile lor lunare. În acest sens, 32% pragul acceptabil ar fi cuprins între 10% și 15%, 21% - între 5% și 10%, 20% cel puțin 20%, iar 16% - între 15% și 20%”, mai spune Ana Călugăru.

În absența unei creșteri salariale, 18% dintre angajați spun că un pachet consistent de beneficii extrasalariale ar putea să fie suficient pentru a crea o compensare. 7% susțin aceeași idee, însă ar accepta această variantă doar pentru un an. 28% afirmă că depinde de beneficii, în timp ce 45% spun un nu hotărât, menționând că evoluția prețurilor din ultima perioadă impune și o creștere a salariilor.

Referitor la frecvența cu care sunt acordate majorările salariale, 55% dintre participanții la sondaj spun că salariul le-a crescut anul trecut. 17% nu au mai primit o mărire de acum doi ani, 8% de mai mult de doi ani și tot 8% declară că nu au avut nicio creștere salarială în ultimii 5 ani. Pentru 9% dintre respondenți salariul a crescut chiar anul acesta, în timp ce 4% nu-și amintesc când au avut ultima creștere salarială. De altfel, majoritatea respondenților (65%) cred că evaluările salariale ar trebui făcute anual, o dată pe an, și, în funcție de rezultate, să fie ajustată politica salarială.

Sondajul a fost realizat în luna februarie, pe un eșantion de 1.725 de respondenți care, la momentul completării chestionarului, erau angajați.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 22.000 de locuri de muncă.

Piața cripto a intrat pe o pantă descendentă, după ce platforma de tranzacționare Bybit a suferit săptămâna trecută o pierdere de 1,5 miliarde de dolari, urmare a unei operațiuni de piratare. Aceasta a determinat o scădere a încrederii investitorilor, care s-a adăugat la lipsa unor măsuri concrete de susținere a pieței de către administrația Trump, care a ales să majoreze tarifele la importuri dar și a rezultatelor mai slabe ale companiilor de tehnologie, în special Nvidia.

Evoluția a determinat investitorii să se pregătească pentru marcarea profiturilor obținute prin ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) care urmăresc evoluția bitcoin, sume care s-ar ridica la circa 644 de milioane de dolari, cea mai mare ieșire de la lansarea ETF-urilor în ianuarie 2024.

Bitcoin, cea mai mare criptomonedă din lume după valoarea de piață, a cunoscut marți o pierdere de până la 7,5%, cea mai mare scădere zilnică de la începutul lunii august. Moneda digitală a atins un minim de 86.984 dolari, cel mai scăzut nivel din noiembrie, înainte de anunțarea victoriei lui Donald Trump la președenția Statelor Unite.

Ethereum, a doua cea mai mare criptomonedă după capitalizarea bursieră, a atins un minim de 2.338 dolari, cel mai scăzut nivel începând cu octombrie trecut, pierderea față de începutul săptămânii fiind de peste 9,5%.

Tranzacțiile din piața valutară s-au îngustat la culoarul 4,9770 – 4,9775 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 4,9770 la 4,9773 lei, valoare identică cu cea de joia și vinerea trecută.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 5,99 la 6,0% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,08%.

În așteptarea publicării unor date economice din Statele Unite, euro se tranzacționa între 1,0457 și 1,0501 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,7511 la 4,7536 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,2851 la 5,3029 lei iar cel al lirei sterline a coborât de la 6,0054 la 6,0007 lei.

Recordul de 2.945,50 dolari atins joia trecută de metalul galben a fost doborât marțea aceasta, cotația unciei atingând un nou maxim istoric de 2.954,60 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 448,4343 lei la 449,0238 lei. Menținerea sub maximul istoric de 452,3179 lei, atins joia trecută se datorează momentului în care a fost stabilit prețul cât și deprecierii monedei americane.

Monedele din regiune se apreciau la 4,1339 zloți/euro, respectiv 400,65 forinți/euro, după ce Banca Națională a Ungariei a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%/an.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În ultimele săptămâni, se manifestă o tendință de creștere a cursului euro, care se lovește însă de atenția acordată acestuia de către banca centrală, la circa un an și jumătate de când a fost atins maximul istoric de 4,9783 lei.

Lunea trecută, când BNR a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației, guvernatorul Mugur Isărescu considera că „în momentul actual, chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul, că avem o grămadă de tensiuni şi o facem fără a dezechilibra prea mult lucrurile. (...) Nu ştiu nici eu ce se va întâmpla cu cursul, piaţa va determina, dar uşor, uşor vom da mai multă flexibilitate pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal şi se restabileşte încrederea ca să lăsăm mai multă flexibilitate a cursului, daca intră multe capitaluri”. Acesta a precizat, de asemenea, „că am intervenit în piaţă? Am intervenit, dar aşa cum am mai spus, am intervenit, noi fiind la rândul nostru intermediari între Ministerul de Finanţe şi piaţă”.

Pentru a detensiona posibilele atacuri asupra cursului de schimb, în condițiile politice incerte, BNR a prelungit acordul încheiat cu BCE pe baza căruia poate împrumuta până la 4,5 miliarde euro, prin intermediul unei linii de finanțare repo.

Lunea aceasta, cursul euro a scăzut de la 4,9773 lei, valoare înregistrată în precedentele două ședințe, la 4,9770 lei. Atrage atenția creșterea cotațiilor la 4,9765 – 4,9780 lei, semn că există tendințe de depreciere a leului.

De la începutul acestui an, lichiditatea din piața monetară s-a reglat iar deciziile luate de BNR de a menține dobânda de referință la 6,5%/an a temperat creșterea indicilor ROBOR, care s-au oprit în jurul pragului de 6%.

La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,0 la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Pentru a acoperi necesarul de finanțare, Trezoreria a continuat să se împrumute din piața locală. Prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența în iulie 2026, Finanțele au atras 1,6 miliarde lei, față de o valoare programată de 600 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,92%. Statul a atras, de asemenea, alte 978 milioane lei, cu scadența în iulie 2031, la o dobândă anuală de 7,40%, iar valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei.

Interesul băncilor și al clienților acestora a fost foarte mare, cererea totală de cumpărare ridicându-se la circa 4,48 miliarde lei.

Victoria conservatorilor la alegerile parlamentare din Germania a avut un efect pozitiv asupra evoluției euro, care s-a apreciat la 1,0462 – 1,0528 dolari. Cursul monedei americane a scăzut la 4,7511 lei, față de 4,7764 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

Media francului elvețian a coborât de la 5,2911 lei, la sfârșitul săptămânii trecute, la 5,2851 lei. Evoluția pozitivă a euro, a afectat și poziția lirei sterline, iar cursul acesteia a scăzut de la 6,0152 lei, maxim al ultimelor două luni, la 6,0054 lei.

Joia trecută, prețul gramului de aur a atins maximul istoric de 452,3179 lei, iar uncia pe cel de 2.945,50 dolari. La începutul acestei săptămâni, prețul a fost stabilit la 448,4343 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.921,80 și 2.953 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune s-au apreciat la 4,1609 zloți/euro, respectiv 402,65 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa la începutul săptămânii între 95.111 și 96.499 dolari, iar ethereum scădea cu circa 5% până la 2.666 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu