România se împrumută atât din piața locală cât și din cea externă, în condițiile în care trebuie să rostogolească datorii mai vechi dar și să acopere deficitul bugetar.

Costurile mari sunt consecința înrăutățirii notelor acordate de marile agenții de rating, care de la perspectivă „stabilă” ne-au retrogradat la perspectivă „negativă”, imediat după ce scena politică a fost zguduită de popularitatea izolaționiștilor-suveraniști.

Statul a continuat la începutul acestei săptămâni să se împrumute din piața locală. Luna aceasta necesarul de împrumut al Finanțelor este de minim 8,24 de miliarde lei și este destinat refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Trezoreria s-a împrumutat cu 1,083 miliarde lei, la un randament mediu anual de 7,38% prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența iulie 2030, care a avut o valoare programată de 800 milioane lei.

Finanțele au atras alte 882,9 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,64%, printr-o emisiune scadentă în februarie 2026 și cu o valoare programată de 1 miliard lei.

Piața monetară a fost stabilă la finalul săptămânii, modificările cunoscute de dobânzile interbancare fiind minime.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,93 la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.

Cotațiile din piața valutară au crescut la 4,976 – 4,977 lei iar media a urcat de la 4,9756 la 4,9766 lei.

În perioada următoare, leul se va confrunta cu presiuni în creștere. BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața, într-un context de creștere a incertitudinilor, atât pe plan local, cu alegerile prezidențiale în prim plan, dar și pe plan extern.

Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a afirmat la finalul săptămânii trecute că măsurile administrației Trump în domenii precum comerţul, imigraţia și politica fiscală, „incertitudinea” este una ridicată în ceea ce privește schimbările şi efectele lor probabile. Declarația a temperat tendința de depreciere a monedei americane și a limitat ieșirile investitorilor de pe dolar, după ce analiștii și-au redus proiecțiile privind numărul deciziilor Fed de reducere a dobânzii de referință.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0805 – 1,0875 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5791 la 4,5831 lei, după ce aceasta a pierdut săptămâna trecută 4,1% din valoarea sa.

Aprecierea euro de săptămâna trecută s-a datorat încetinirii ritmului de creștere a economiei americane, unde au fost create în februarie 151.000 de locuri de muncă, cifre aflate sub prognoze, iar rata șomajului a urcat la 4,1%.

Cursul francului elvețian și al lirei sterline au crescut la 5,2229 lei, respectiv 5,9245 lei, față de o depreciere cu 1,8% în prima săptămână din martie.

Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii de la 429,7070 lei la 427,6549 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 2.893,30 – 2.919,30 dolari/uncie.

Ușoara redresare a monedei americane de lunea aceasta a coborât bitcoin până la 80.133 dolari iar ethereum la 1.998 dolari, după aprecierea de la sfârșitul săptămânii trecute, când a fost anunțată crearea unei rezerve strategice de criptomonede care va fi compusă din activele confiscate de justiţia americană și nu implică cumpărări.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Așa cum se anticipa de către piață, Banca Centrală Europeană a redus principala sa dobândă directoare, cea pentru facilitatea de depozit, cu un sfert de punct procentual, la 2,5%, a fost primită pozitiv iar euro s-a apreciat 1,0781 – 1,0845 dolari, maxim al ultimelor patru luni, față de 1,0360 – 1,0421 dolari, vinerea trecută.

A fost cea de a șase reducere a dobânzii începând cu iunie 2024, iar evoluția se datorează scăderii inflației din zona euro la 2,4% în februarie, față de vârful de 10,6% în octombrie 2022. În opinia analiștilor, BCE ar putea să mai opereze încă două tăieri de câte un sfert de punct procentual până la sfârșitul acestui an.

Aprecierea euro se datorează și dorinței statelor din Uniunea Europeană de a-și majora cheltuielile în industria de armament. Astfel, Friedrich Merz, viitorul cancelar german, a afirmat că dorește să crească cheltuielile din domeniul apărării cu sute de miliarde de euro, ceea ce ar urma să crească PIB-ul Germaniei cu până la 2% în 2026.

În piața locală, cursul monedei americane s-a depreciat la 4,6098 lei, față de 4,7844 lei, la sfârșitul săptămânii trecute. Scăderea este pusă de economiști pe neîncrederea arătată de investitori față de politicile tarifare protecționiste ale administrației Trump, care ar putea confrunta economia Statelor Unite cu majorarea șomajului și a prețurilor și cu încetinirea ritmului de creștere a PIB. Aceasta ar face imposibilă atingerea țintei de inflație a Rezervei Federale de 2%, și nu ar permite reducerea dobânzilor.

Cursul euro a coborât de la 4,9770 la 4,9760 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,977 lei, identic cu cel de miercuri.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,0 la 5,99%, iar cel la 12 luni de la 6,08 la 6,07%.

Euro s-a apreciat și față de celelalte valute majore, ceea ce a coborât cursul francului elvețian la 5,1961 lei și pe cel al lirei sterline la 5,9344 lei, față de 6,0281 lei, vinerea trecută, care a fost maximul ultimelor două luni.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 436,1308 lei la 430,5086 lei, urmare a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.889,10 – 2.927,40 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,1766 zloți/euro, respectiv la 400,24 forinți/euro.

Bitcoin încerca să se stabilizeze în jurul pragului de 90.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 89.452 – 92.726 dolari. Ethereum fluctua între 2.235 și 2.318 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Scăderea încrederii în moneda americană, consecință a politicilor tarifare protecționiste de tip MAGA ale administrației de la Casa Albă, au provocat aprecierea consistentă a euro, care s-a răsfrânt și asupra monedelor de la marginea zonei.

Euro s-a apreciat la jumătatea acestei săptămâni la 1,0602 – 1,0722 dolari, valori care se mai înregistrau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care inflația din zona euro a scăzut mai repede, la 2,4% în februarie, iar BCE se pregătește, conform analiștilor, să reducă dobânda de referință (cea pentru facilitatea de depozit) cu un sfert de punct procentual la 2,5%.

Cursul monedei americane a scăzut brusc de la 4,7331 la 4,6544 lei, valoare care nu mai fost atinsă de sfârșitul primei decade din noiembrie trecut.

În opinia analiștilor, decizia lui Donald Trump a provocat scăderi consistente ale pieței bursiere de peste Ocean și înrăutățirea nivelului de încredere a consumatorilor şi companiilor, care poate reduce rezilienţa economiei americane la nivelul ridicat al dobânzilor, utilizate de Rezerva Federală pentru a aduce inflația în apropierea pragului țintă de 2%/an. În perioada următoare, economia SUA s-ar putea confrunta cu o majorare a șomajului și a prețurilor și cu încetinirea ritmului de creștere a PIB.

În piața locală, cursul euro a urcat marginal de la 4,9769 la 4,9770 lei, însă culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,975 – 4,977 lei.

După creșterea ușoară a indicilor ROBOR de la începutul anului, provocată de incertitudinile politice din societatea românească, demisia președintelui Iohannis a calmat spiritele a adus o ușoară scădere iar apoi o stabilizare a dobânzilor interbancare.

La jumătatea acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%, față de 5,91% la începutul anului. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 5,99 la 6,0%, față de 5,97% la începutul lui ianuarie, iar cel la 12 luni de la 6,07 la 6,08%, comparativ cu 6,02%, în prima lună a anului.

La rândul lor, celelalte monede majore au cunoscut scăderi consistente ale cursului. Cel al francului elvețian a coborât de la 5,3090 la 5,2472 lei iar cel al lirei sterline de la 6,0235 lei, maximul ultimelor două luni, la 5,9694 lei.

Deprecierea puternică a monedei americane nu a fost compensată de creșterea metalului galben la 2.901,30 – 2.923,70 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a scăzut de la 443,5114 lei, maximul ultimei săptămâni, la 436,1308 lei.

Bitcoin a recuperat o parte din pierderile suferite în zilele precedente. Principala criptomonedă s-a apreciat miercuri la 86.390 – 90.842 dolari, după scăderea de la sfârșitul săptămânii la circa 80.000 dolari. La rândul său, ethereum, care a atins un minim de aproximativ 2.100 dolari, se tranzacționa în culoarul 2.155 – 2.271 dolari.

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Peste 2 milioane de aplicări au fost înregistrate pe eJobs.ro de la începutul anului și până acum pentru cele aproape 50.000 de joburi postate pe platformă. Asta înseamnă o medie de 45,4 aplicări / job, procent cu 15% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. „Pe toți indicatorii măsurați, este evidentă că interesul candidaților pentru a-și găsi un loc de muncă este mai mare decât anul trecut. A crescut nu doar numărul de aplicări, dar și numărul de candidați nou intrați în platformă care se află în căutare activă de joburi. Prin urmare, a crescut, implicit, și numărul mediu de aplicări / job. De la începutul anului și până acum, au fost create aproape 46.000 de conturi noi de candidat, ceea ce înseamnă o evoluție de 19% față de 2024”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Domeniile spre care au mers cele mai multe aplicări au fost retailul, serviciile, call center / BPO, servicii financiare, IT / telecom și turism. Mai puțin aglomerate au fost sectoare precum sport / beauty / spa, educație / training, entertainment sau imobiliare. „În contexte precum cel pe care îl traversăm acum, în care cresc semnificativ și numărul de candidați noi, și numărul de aplicări, vedem că atenția se îndreaptă în primul rând către domeniile care oferă cele mai multe joburi. Pentru că vor să își crească șansele de a-și găsi un loc de muncă se duc către acei angajatori care au cele mai multe poziții deschise. În plus, au mai multă încredere în industriile care își continuă planurile de expansiune chiar și în momentele în care piața este dominată mai degrabă de prudență”, explică Bogdan Badea.

Din această perspectivă, domeniile care au cel mai mare număr de joburi postate de la începutul anului sunt retail, servicii, transport / logistică, industria alimentară, call center / BPO și turism. IT-ul, deși este un sector care se regăsește în topul preferințelor candidaților, nu mai ajunge decât pe locul al 9-lea în ceea ce privește noile locuri de muncă scoase în piață de angajatori.

Cele mai multe aplicări continuă să vină dinspre segmentul de vârstă 25-35 de ani, urmat de categoria 18-24 de ani și apoi 36-45 de ani, în timp ce grupele de vârstă 45+ și 18- aduc cele mai mici volume de aplicări. Filtrând rezultatele în funcție de nivelul de carieră al candidaților, cei mai mulți vin din zona entry-level (0 – 2 ani de experiență), iar clasamentul continuă cu mid – level (2 – 5 ani de experiență), fără experiență și, la distanță considerabilă față de primele două categorii, se află seniorii (peste 5 ani de experiență) și managerii. „O altă specificitate care apare cu recurență atunci când numărul de joburi disponibile în piață se plafonează, dar crește numărul de aplicări este că vedem o intenție mai mare de schimbare a jobului în rândul candidaților aflați la baza organigramei - fie angajați fără experiență, fie angajați pe poziții care nu au o specializare anume. Managerii, specialiștii, dar și candidații care au trecut de 45 de ani sunt, în astfel de perioade, mai stabili decât ceilalți și fac o schimbare de carieră doar dacă primesc o ofertă care să le întrunească toate criteriile profesionale, nu doar în ceea ce privește salariul, dar și în legătură cu oportunitățile de creștere, echilibrul dintre viața personală și cea profesională sau mediul în care ar urma să lucreze”, mai spune Bogdan Badea.

Creșterea generală a numărului total de aplicări și numărului mediu de aplicări / job se aplică joburilor din România și celor remote, dar nu este valabilă și pentru locurile de muncă postate de angajatorii din afara. Acestea mențin cel mai scăzut interes din partea candidaților, cumulând, până acum, doar 1% din numărul total de aplicări aferente anului 2025.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 23.000 de locuri de muncă.