Anunțul făcut miercuri de preşedintele Donald Trump privind o suspendare de 90 de zile a suprataxelor vamale „reciproce”, cu excepţia Chinei, în cazul căreia le-a majorat la 125%, , a relaxat piețele financiare și a determinat creșterea apetitului pentru risc.

Leul nu a putut profita de sentimentul din piață, de care au beneficiat celelalte monede de la marginea zonei euro, în condițiile în care presiunile de depreciere sunt ridicate.

La aceasta contribuie și încetinirea ritmului de creștere a economiei românești. Conform estimărilor INS, PIB-ul anului trecut a fost de 1.760,11 miliarde de lei, mai mult cu doar 0,8% faţă 2023, în timp majorarea din ultimul trimestru din 2024 a fost de doar 0,5% comparativ cu perioada similară din 2023.

Pe acest fond, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9775 la 4,9772 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a restrâns la 4,977 – 4,978 lei.

Piața monetară a rămas calmă, dar se observă o ușoară tendință de creștere a indicilor ROBOR, după decizia BNR de a menține dobânda de referință la 6,5%. Banca centrală a semnalizat, de asemenea, o tendință de creștere a inflației până la jumătatea anului.

Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,98 la 5,99%, iar cel la 12 luni a stagnat la valoarea stabilită miercuri de 6,07%.

Creșterea apetitului pentru risc a apreciat euro de la un minim de 1,0943 la 1,1088 dolari, aproape de maximul atins vinerea trecută de 1,1109 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,5115 la 4,5061 lei, o valoare similară fiind înregistrată la începutul lui octombrie trecut.

Cererea de monedă elvețiană se menține ridicată, dar aceasta nu a mai coborât sub pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a scăzut de la 5,3594 la 5,3426 lei. Lira sterlină a recuperat o parte din pierderile suferite zilele trecute iar cursul ei a crescut de la 5,7821 la 5,7999 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 441,8413 lei la 450,7054 lei, evoluție determinată de aprecierea metalului galben la 3.068,30 – 3.135,60 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune s-a apreciat la 4,2644 zloți/euro, respectiv 405,97 forinți/euro.

Criptomonedele au profitat de aprecierea companiilor din domeniul tehnologiei listate la New York. Bitcoin a crescut la 81.324 – 82.704 dolari, față de minimul de 74.617 atins miercuri. Ethereum, care a coborât în ziua precedentă până la 1.390 dolari a urcat la 1.582 – 1.671 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Furtuna declanșată de administrația de la Casa Albă în comerțul mondial, a afectat marile burse ale lumii, inclusiv cele americane, și a ridicat nivelul aversiunii față de risc.

Piața valutară locală este monitorizată cu atenție de BNR, care este nevoită uneori să vândă euro pentru a stopa tendințele de depreciere. O creștere a cursului înainte de alegerile prezidențiale din mai ar pune în pericol procesul electoral.

Tranzacțiile de miercuri se realizau în culoarul 4,9771 – 4,9777 lei, iar media euro a urcat de la 4,9772 – 4,9775 lei, față de 4,9774 lei la jumătatea săptămânii trecute.

Economia românească s-ar putea confrunta cu riscul intrării în recesiune, în condițiile în care bugetul de stat pentru acest an a fost calculat pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR se arată că, „cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.”

O scădere a economiei poate fi însoțită de înrăutățirea notelor de țară de către marile agenții de rating, ceea ce ar ridica dobânzile și ar deprecia leul.

Miercuri, modificările marginale ale indicilor ROBOR s-au menținut, la două zile de la decizia BNR de a nu modifica rata de referință, care stagnează din august trecut la 6,50%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,06 la 6,07%.

Euro a profitat de reacția piețelor la decizia administrației americane de a impune tarife vamale de 104% la importurile din China, și s-a apreciat până la 1,1090 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La această evoluție au contribuit scăderea puternică a acțiunilor pe Wall Street și vânzările pe termen lung de obligațiuni americane, în piață existând temeri de intrare în stagflație a economiei SUA, care au majorat cererea de „monede refugiu”, în special yenul și francul elvețian.

În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,5556 la 4,5115 lei.

Moneda elvețiană s-a întărit sub pragul de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,3084 la 5,3594 lei, maxim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui noiembrie trecut. În schimb, s-a menținut tendința de depreciere a lirei sterline, iar media ei a scăzut de la 5,8053 la 5,7821 lei, minim al ultimelor opt luni, în condițiile în care obligațiunile britanice la 30 de ani au atins un maxim al ultimilor 27 de ani.

Prețul gramului de aur a crescut de la 440,1817 lei la 441,8413 lei, față de recordul de 463,3913 lei, atins miercurea trecută. Metalul galben s-a menținut sub recordul de 3.169,60 dolari/uncie, înregistrat în 3 aprilie, și se tranzacționa în culoarul 2.968,40 – 3.072,90 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2818 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 408,63 forinți/euro.

Căderea prețul companiilor tehnologice americane a provocat deprecierea bitcoin la 74.617 – 77.892 dolari și a ethereum la 1.390 – 1.494 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În comunicatul de presă care a fost publicat după ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,50%, se arată că „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată.”

Evoluția are în vedere incertitudinile și riscurile crescute ce „decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale, (...) în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional. (...) Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.”

Perspectiva evoluției negative a inflației și posibilitatea ca o primă tăiere a ratei de referință să întârzie, a ridicat marginal nivelului indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.

Leul a profitat de o ușoară revenire a apetitului pentru risc iar cursul euro a scăzut de la 4,9774 la 4,9772 lei. Atrage atenția încercarea de forțare o depreciere a monedei naționale, cotația afișată înainte de deschiderea pieței locale fiind de 4,989 lei.

Finanțele s-au împrumutat luni cu 500 milioane lei, sumă egală cu cea programată, prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,22%. Trezoreria a redeschis la începutul săptămânii și o emisiune de obligaţiuni scadentă în aprilie 2028. Valoarea programată a licitației a fost de 600 milioane lei, însă statul a atras doar 397 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,10%.

Tendința de depreciere a monedei americane s-a temperat, iar euro, care a urcat vineri la 1,1109 dolari, se tranzacționa marțea aceasta în culoarul 1,0878 – 1,0987 dolari. Această evoluție a ridicat cursul monedei americane de la 4,5431 la 4,5556 lei.

Moneda elvețiană a revenit în jurul pragului de 0,94 franci/euro, ceea ce a coborât media ei de la 5,3277 la 5,3084 lei. Lira sterlină și-a continuat procesul de scădere față de euro iar cursul ei a alunecat de la 5,8379 la 5,8053 lei, minim al ultimelor șapte luni.

Miercurea trecută, prețul gramului de aur a atins maximul istoric de 463,3913 lei. Următoarele ședințe au adus o scădere a prețului, la care au contribuit deprecierea monedei americane și a cotațiilor metalului galben în piețele specializate. Astfel, marțea aceasta prețul gramului a coborât de la 442,3381 lei la 440,1817 lei, în timp ce uncia se mișca între 2.976,80 și 3.021,70 dolari.

Media monedelor din regiune se aprecia marginal, la 4,2946 zloți/euro, respectiv 407,95 forinți/euro.

Bitcoin recupera o parte din pierderile din zilele precedente și fluctua între 78.819 și 80.817 dolari. Ethereum se mișca în culoarul 1.542 – 1.615 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna ianuarie 2025 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna ianuarie 2025 cu 20,6% faţă de luna precedentă şi menţinerea la acelaşi nivel comparativ cu luna ianuarie 2024;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 7,5% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 6,1% comparativ cu luna ianuarie 2024;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 2025 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi respectiv cu 0,8 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2024;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 2,6 puncte procentuale şi scăderea cu 6,4 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2024;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 1 comparativ cu luna precedentă şi creşterea cu 5 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului deceselor generale, scăderea numărului născuţilor-vii şi al divorţurilor şi menţinerea numărului deceselor sub 1 an la acelaşi nivel, comparativ cu luna precedentǎ.

Comparativ cu luna ianuarie 2024 a scăzut numărul născuţilor-vii şi numărul deceselor generale în timp ce numărul divorţurilor şi numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Producţia industrială realizată în luna ianuarie 2025 a înregistrat o scădere de 20,6% comparativ cu luna precedentă.

În luna ianuarie 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna ianuarie 2025 a rămas la nivelul producţiei industriale realizate în luna ianuarie 2024.

În perioada 1.I.-31.01.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent producţia industrială s-a menţinut acelaşi nivel.Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: fabricarea băuturilor; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal; fabricarea echipamentelor electrice şi fabricarea de mobilă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna ianuarie 2025, a fost de 7323 lei, mai mic cu 5,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 9,5% comparativ cu luna ianuarie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6477 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6635 lei în industrie şi construcţii şi de 8105 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna ianuarie 2025, a fost de 4368 lei, mai mic cu 7,5% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 6,1% comparativ cu luna ianuarie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3857 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3988 lei în industrie şi construcţii şi de 4817 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna ianuarie 2025 a fost de 8910 lei, iar cel net de 5328 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 5,6%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 93,5% pentru luna ianuarie 2025 faţă de luna precedentă, de 250,4% faţă de octombrie 1990 şi de 104,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii ianuarie 2025, a fost de 49679 persoane, mai mare cu 412 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 621 persoane faţă de luna ianuarie 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,9 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,8 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii ianuarie 2025, era de 4744 persoane, în creştere cu 204 persoane faţă de luna precedentă (+4,5%).  

Comparativ cu luna ianuarie 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 641 persoane (+15,6%).

La sfârşitul lunii ianuarie 2025, femeile reprezentau 48,2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 471 persoane (9,9% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 80 persoane (1,7% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii ianuarie 2025 era de 4193 persoane, reprezentând 88,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (52,1%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,2%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (6,0% în luna decembrie 2024 şi 5,4% în luna ianuarie 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna ianuarie 2025 a fost de 6,5% (6,2% în luna decembrie 2024 şi 5,6% în luna ianuarie 2024).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna ianuarie 2025 a fost de 6,0% (5,7% în luna decembrie 2024 şi 5,2% în luna ianuarie 2024).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii ianuarie 2025 existau 150 de locuri de muncǎ vacante, din care 145 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 120 erau pentru muncitori (80,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna ianuarie 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului deceselor generale, de scăderea numărului născuţilor-vii şi al divorţurilor şi de menţinerea la acelaşi nivel a numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă..

Comparativ cu luna ianuarie 2024, a scăzut numărul născuţilor-vii şi al deceselor generale,în timp ce divorţurile şi decesele sub 1 an s-au menţinut la acelaşi nivel.

Natalitatea. În luna ianuarie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 170, mai mic cu 21 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 24 comparativ cu luna ianuarie 2024.

Mortalitatea generală. În luna ianuarie 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 383, mai mare cu 21 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 59 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna ianuarie 2025 nu s-au înregistrat decese sub 1 an, acestea s-au menţinut la acelaşi nivel faţă luna precedentă şi faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -213 persoane în luna ianuarie 2025 (-171 persoane în luna decembrie 2024 şi -248 persoane în luna ianuarie 2024).

Divorţialitatea. În luna ianuarie 2025 s-a înregistrat 1divorţ,mai puţin cu 1 faţǎ de luna precedentǎ , menţinându-se la acelaşi nivel cu luna ianuarie 2024.

În luna noiembrie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 37,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 25,1 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +12,8 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+18,1%) şi o scădere de (-27,8%) faţă de luna noiembrie 2023. Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-43,7%) , respectiv de (-13,4%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.XI.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (14,5%), metale comune şi articole din acestea (43,1%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,5%), materii textile şi articole din acestea (3,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,7%), mijloace de transport (1,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,0%).

În perioada 1.I-31.XI.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (2,8%), metale comune şi articole din acestea (39,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,1%), materii textile şi articole din acestea (2,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,9%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,4%), mijloace de transport (5,1%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (15,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,6%).

În luna ianuarie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică faţă de luna precedentă şi faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune au crescut faţă de luna precedentă şi au scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna ianuarie 2025, a fost de 1372, mai mic cu 11,7% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 20,5% comparativ cu luna ianuarie 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 98,4% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna ianuarie 2025, a fost de 2418, mai mare cu 16,8% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 4,2% comparativ cu luna ianuarie 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna ianuarie 2025, a fost de 18,1% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 2,6 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv mai mic cu 6,4 puncte procentuale comparativ cu luna ianuarie 2024.

În luna ianuarie 2025, s-au eliberat 26 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 1 mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 5 mai multe comparativ cu luna ianuarie 2024.

Rata inflaţiei, a fost în luna ianuarie 2025 de 0,92% faţă de luna precedentă şi de 4,95% faţă de luna ianuarie 2024.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.01.2025 a fost de 0,9%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,1%).

            În luna ianuarie 2025 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,80%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,95%) şi tarifele serviciilor (+1,02%).