Piața valutară continuă să fie monitorizată atent de către banca centrală iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat de mai multe săptămâni în culoarul 4,976 – 4,978 lei. Înainte de minivacanța de Paște, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9775 la 4,9773 lei.

Însă, minuta ședinței BNR din 7 aprilie, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, valoare stabilită în august trecute, asupra faptului că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.”

Recordul atins de uncie de 3.317,80 dolari nu a rezistat decât o zi, aceasta urcând joi la 3.359,90 dolari. Evoluția din piețele specializate a provocat creșterea prețului gramului de aur de la 465,3330 lei la 467,2986 lei, nou maxim istoric.

Uncia de aur s-a apreciat de la începutul anului la 26%, pe fondul lipsei de predictibilitate a politicilor din domeniul tarifelor a administrației de la Casa Albă, motiv pentru investitori să caute active considerate drept refugii, precum metalul galben, francul elvețian sau yenul japonez. Reamintim că până de curând dolarul și obligațiunile emise de Trezoreria SUA erau considerate cele mai sigure plasamente.

Investitorilor privați li se adaugă băncile centrale, care sunt cei mai importanți cumpărători de aur, sau fondurile de tip ETF ale căror acțiuni sunt garantate cu aur în format fizic. În aceste condiții, analiștii de la Goldman Sachs Group Inc prognozează atingerea pragului de 4.000 de dolari/uncie până la mijlocul lui 2026.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, la 12 luni la 6,07%.

Creșterea dobânzilor solicitate de către băncile sau clienții lor la licitațiile pentru titlurile de stat, cu scadența scurtă, a redus sumele atrase de Trezorerie. Finanțele au atras joi 662,3 milioane lei, față de o valoare programată a emisiunii de 800 milioane lei. Scadența titlurilor este în martie 2026 iar randamentul mediu a fost de 6,26%/an.

Euro a crescut joi la 1,1344 – 1,1410 dolari iar media dolarului a scăzut de la 4,3806 la 4,3756 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,3554 lei iar cel al lirei sterline la 5,7940 lei.

Media monedelor din regiune s-a întărit la 4,2879 zloți/euro, după deprecierea de miercuri la 4,3033, respectiv la 407,65 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 83.832 – 85.007 dolari, valori apropiate de cele de miercuri iar ethereum fluctua între 1.575 și 1.610 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

La începutul lui aprilie, gramul de aur a crescut la 463,3913 lei. Recordul nu a rezistat decât până miercurea aceasta când prețul a urcat la un nou maxim de 465,3330 lei.

Creșterea s-a datorat aprecierii metalului galben la noul record de 3.317,80 dolari/uncie, efect al politicii izolaționiste a Casei Albe, care include și deprecierea dolarului, care și-a pierdut rolul de „refugiu” sigur, și a lipsei de încredere în instituțiile și activele americane din partea investitorilor. Acestea au condus la o creștere exponențială a cererii de aur, care este văzut ca un principal instrument de protejare a investițiilor.

În ultimii ani, cererea de aur venită din partea băncilor centrale s-a majorat constant. La aceasta s-a adăugat cumpărările făcute de fondurile ETF, ale căror acțiuni sunt garantate cu aur în format fizic. Astfel, în prima lună a acestui an, când a început noul mandat prezidențial al lui Donald Trump, s-au cumpărat 117 tone de aur, față de o medie istorică lunară de 17 tone, în ciuda costurilor de stocare și a lichidității reduse a metalului galben.

O altă cauză, este trecerea la de-dolarizarea comerțului mondial, proces prin care băncile centrale reduc cantitatea de dolari din rezervele lor. În acest moment, euro reprezintă peste 25% din rezerve la nivel global, iar yuanul chinez vine cu putere din urmă, ceea ce a făcut din Banca Populară a Chinei principalul cumpărător de aur, măsură luată pentru a preîntâmpina eventualele presiune inflaționiste și asupra monedei.

Ne mai despart câteva săptămâni de momentul în care vom afla noul președinte al României. Pentru a nu crea factori suplimentari ce pot perturba procesul electoral, BNR supraveghează constant piața valutară.

Miercurea aceasta cursul a „urcat” de la 4,9774 la 4,9775 lei, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute, iar tranzacțiile se realizau între 4,9775 și 4,978 lei.

După alegeri, BNR va trebui să lase cursul mai liber, pentru a elimina o parte din presiuni. Iar bugetul de stat a fost construit pe o medie anuală a euro de 5,05 lei.

Lichiditatea din piața monetară este una care acoperă necesitățile băncilor. Astfel, miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 5,90 la 5,89%, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, în ușoară creștere față de acum o săptămână, semn al menținerii unei presiuni inflaționiste, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,07%.

Marcările de profit efectuate după creșterea euro de vinerea trecută la 1,1475 dolari, maximul a mai mult de trei ani, au coborât cotațiile la jumătatea acestei săptămâni la 1,1281 – 1,1393 dolari. Se manifestă un sentiment de neîncredere în dolar, la care contribuie și majorarea cererii de euro din partea celor care își repatriază fondurile utilizate la plasamente în active americane. În piața locală, cursul dolarului a fost stabilit la 4,3806 lei, față de 4,5115 lei acum o săptămână.

Media francului elvețian a scăzut miercuri de la 5,3816 la 5,3588 lei, valoare aproape egală cu cea de acum o săptămână. Lira sterlină a urcat de la 5,7573 lei, la începutul săptămânii, la 5,8128 lei.

Bitcoin fluctua miercuri în culoarul 83.120 – 84.148 dolari iar ethereum se tranzacționa între 1.558 și 1.603 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a avut o evoluție depreciativă față de principalele valute, cu excepția monedei unice.

Cursul euro a revenit de la 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, la 4,9774 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a menținut la 4,977 – 4,978 lei.

Menținerea de către BNR, la începutul săptămânii trecute, a ratei de referință la valoarea stabilită în august 2024 la 6,5%, s-a reflectat în stabilizarea dobânzilor interbancare, evoluție la care contribuie și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%, valoare stabilită la finalul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.

Sondajul lunar publicat luni de Banca Federală din New York privind aşteptările consumatorilor arată că aceştia anticipează o inflaţie de 3,6% în următorul an, dar și o înrăutățire a pieței muncii și a celei bursiere. Aceasta atestă creșterea sentimentelor negative în rândul populației după lansarea de către administrației Trump a războiului tarifelor vamale, care se continuă treptat în unul al valutelor, dorința Casei Albe fiind de a deprecia dolarul, instrument necesar pentru reducerea datoriei publice dar și pentru a ieftini exporturile.

Aceste date nu au influențat evoluția perechii euro/dolar, care a rămas stabilă. Euro se tranzacționa în culoarul 1,1316 – 1,1379 dolari, aproape de maximul ultimilor trei ani de 1,1475 dolari, atins vineri, în condițiile în care piața încearcă să se acomodeze cu schimbările constante ale tarifelor americane. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,3683 la 4,3816 lei.

Moneda elvețiană a revenit aproape de pragul de 0,92 franci/euro, iar media ei a urcat de la 5,3438 la 5,3816 lei. Lira sterlină s-a apreciat la rândul ei de la 5,7573 la 5,8120 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 452,6946 lei la 454,7122 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 3.208 și 3.233 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia marginal la 4,2767 zloți/euro, respectiv 409,96 forinti/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 84.359 – 85.978 dolari, cotații apropiate de cele de luni. Ethereum se mișca între 1.1616 și 1.650 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Înrăutățirea situației economice a României, în condițiile în care economia a încetinit în primul trimestru al acestui an iar deficitul comercial a crescut în primele două luni cu 35% faţă de perioada similară din 2024, poate provoca o scădere a ratingului de țară, care va fi însoțită de scumpirea împrumuturilor guvernamentale, deprecierea leului și o eventuală intrare în recesiune.

În opinia analiștilor CFA România, în 2025 există un risc de uşoară recesiune, cu o scădere a PIB de 1 – 1,5%, atât pe fondul noilor tarife vamale, a războiului de la graniţă cât şi a situaţiei politice din România, înainte de a afla cine este viitorul președinte.

Lunea aceasta, cursul euro a urcat de la 4,9774 la 4,9775 lei, maximul primelor patru luni, în condițiile în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,9774 – 4,9780 lei.

BNR a semnalizat la începutul săptămânii, când a decis să mențină dobânda de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut, că inflația se va menține în jurul pragului de 5% până la jumătatea anului. Conform INS, inflația din martie a fost de 4,86%, după o creștere de 5,02% în februarie.

În aceste condiții, indicii ROBOR au cunoscut o creștere marginală. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.

Dealerii bancari și clienții lor nu puteau să rămână indiferenți la perspectivele negative cu care se confruntă România dar și de „foamea” de lei cu care se confruntă Finanţele. Motiv pentru ca să solicite o dobândă mai ridicată la licitațiile de titluri de stat. Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 440,2 milioane de lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2033, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,48%.

Războiul tarifelor vamale declanșat de administrația de la Casa Albă se prelungește treptat într-un conflict între moneda americană și celelalte valute majore, în condițiile în care faptul că dolarul este cel mai utilizat în comerțul mondial și este cel mai utilizat drept cea mai importantă monedă de rezervă internațională, este considerat sursa problemelor economice ale SUA.

Pe de altă parte, după anunțarea noilor tarife de import american, un important oficial al conducerii BCE a declarat „Mulțumesc lui Dumnezeu, Europa a creat moneda euro în urmă cu 25 de ani”. Iar investitorii din Uniunea Europeană au răspuns prin vânzarea de active americane, acțiuni sau obligațiuni, și repatrierea sumelor obținute, ceea ce a majorat cererea de monedă unică.

Marcarea profiturilor a coborât euro de la un vârf de 1,1475 dolari, maxim a mai mult de trei ani, atins vineri, la 1,1318 – 1,1429 dolari. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3617 la 4,3683 lei.

Media francului elvețian a scăzut la începutul acestei săptămâni la 5,3438 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la un minim al ultimelor 17 luni de 5,7330 lei la 5,7573 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal de la 452,6023 la 452,6946 lei, după ce la sfârșitul săptămânii trecute a fost atins maximul istoric de 3.246,80 dolari/uncie, și fluctua luni în culoarul 3.205 – 3.245 dolari/uncie.

Metalul galben este alături de francul elvețian sau yenul japonez, unul dintre „refugiile” la care apelează investitorii în perioadele tulburi, căutat atât de băncile centrale sau populație, pentru a se proteja în faţa impredictibilităţii şi şocurilor geopolitice generate de războiul tarifelor vamale și cel al valutelor.

Analiștii Goldman Sachs prognozează atingerea pragului de 3.700 dolari/uncie până la sfârșitul acestui an, pentru ca la jumătatea celui viitor să urce la 4.000 dolari/uncie,

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu