28.000 de joburi au fost postate, de la începutul anului și până acum, de companiile mici și foarte mici care au maximum 10 angajați. Numărul este cu 10% mai mare decât în primele 4 luni ale anului trecut. „Este foarte interesant faptul că, dacă la nivelul general al pieței, vedem o plafonare în ceea ce privește numărul de poziții nou apărute, în ceea ce privește companiile foarte mici, cu cel mult 10 angajați, există o creștere de 2 cifre, respectiv 10%. Aceste companii, în cele mai multe cazuri antreprenori locali cu start-up-uri, nu recrutează în volume mari, ci scot doar câteva poziții în piață, însă creșterea vine din numărul mare de companii care fac acest lucru. Mai exact, vorbim despre peste 4.000 de angajatori mici care și-au extins echipele anul acesta”, declară Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Din cele 28.000 de locuri de muncă postate, 2.100 au fost remote și 2.300 pentru străinătate. Luna martie a fost luna care a adus un vârf al angajărilor pe această categorie de companii, în condițiile în care au fost postate 8.000 de joburi.

Cei mai mulți dintre acești mici angajatori sunt din București – ei au generat 50% din numărul total de locuri de muncă urcate în platformă în primele 4 luni ale anului. Urmează companiile din Cluj, Iași, Oradea, Timiș și Bacău. „Schimbările fiscale de la finalul anului trecut, mai exact ordonanța trenuleț, au creat perspectivele unui an delicat pentru antreprenori și pentru companiile mici, în general. De aceea este o surpriză plăcută, la nivel de piață, să vedem avântul pe care l-au avut angajările pe acest segment de angajatori”, mai spune Bogdan Badea.

Domeniile care au avut cele mai multe poziții noi sunt serviciile, retailul, transport – logistică, turism, call – center / BPO, industria alimentară și construcții. „Categoria de companii emergente, cu cel mult 10 angajați, este și singura în care retailul nu este sectorul care angajează cel mai mult. Serviciile, în schimb, sunt un domeniu în care vedem tot mai multe firme mici, în curs de dezvoltare, care își cresc echipele și care au avut anul acesta 6.900 de poziții disponibile”, punctează Bogdan Badea.

Cei mai mulți dintre acești angajatori au nevoie de candidați din categoria entry level (0 – 2 ani de experiență) și fără experiență. Următorii cei mai căutați sunt cei care au un nivel mediu de experiență (2 – 5 ani) și semnificativ mai puține opțiuni există pentru seniori cu mai mult de 5 ani de experiență și pentru manageri. Sunt căutați, totodată, cu precădere muncitorii calificați, după care absolvenții de studii superioare, muncitorii necalificați și abia apoi studenții.

Departamentele pe care vor să le dezvolte sunt, în primul rând, cele de sales, specialiștii în vânzări fiind, de altfel, foarte căutați la nivelul întregii piețe. Alte departamente pentru care angajatorii foarte mici mai caută candidați sunt administrativ / logistică și client service. Tot specific acestui segment de companii este faptul că sunt deschiși într-o măsură mai mare decât jucătorii foarte mari către joburile part-time, chiar dacă acest tip de contracte nu mai oferă facilități fiscale pentru angajatori.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 21.000 de joburi.

La sfârșitul lunii martie 2025, rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,33%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,04 pp. Numărul total de șomeri la finele lunii martie 2025 a fost de 265.869 de persoane.

Din totalul șomerilor înregistrați, 56.766 au fost șomeri indemnizați și 209.103 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 1.653 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 871 de persoane față de luna precedentă.

Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii martie se prezintă astfel: 70.126 șomeri provin din mediul urban și 195.743 șomeri provin din mediul rural.
Numărul șomerilor femei la 31 martie 2025 era de 123.435 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 142.434 de persoane.

Cei mai mulți șomeri aveau între 40 - 49 de ani (67.955), urmați de cei cu vârsta peste 55 ani (61.773), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (15.463).

Structura șomajului pe grupe de vârstă la finele lunii martie 2025 se prezintă sugestiv astfel:

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii de raportare
Total, din care: 265.869
< 25 ani 21.014
între 25 și 29 ani 15.463
între 30 și 39 ani 48.850
între 40 și 49 ani 67.955
între 50 și 55 ani 50.814
peste 55 ani 61.773

Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii si cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (31,74%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 34,26% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,45 %.

Odată depășit momentul alegerilor prezidențiale vor reveni în prim plan problemele cu care se confruntă economia românească, care necesită măsuri drastice, pentru a evita intrarea în recesiune.

În opinia analiștilor, este de așteptat ca BNR să elibereze presiunile din piața valutară și să permită atingerea pragului psihologic de 5 lei/euro. Pentru a limita deprecierea, se anticipează că banca centrala va opera o singură tăiere a ratei de referință de la 6,50 la 6,25%, în condițiile în care inflația s-a menținut în martie în jurul valorii de 5% (5,1% conform Eurostat, 4,86% conform INS)

Din partea guvernului se solicită o majorare a TVA la 21%, începând cu a doua jumătate a anului, în condițiile în care deficitul bugetar din 2024 se ridică, conform Eurostat, la 9,28% din PIB mai mult cu circa un procent față de estimarea Executivului, ceea ce ar putea retrograda ratingul de țară la categoria „junk” (nerecomandabil investițiilor).

În minuta ședinței de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat în 7 aprilie, s-a precizat că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.”

Depășirea pragului de 5 lei va oferi Finanțelor o gură de oxigen prin majorarea încasărilor, în condițiile în care bugetul de stat a fost construit pe un curs mediu anual de 5,05 lei.

Până la jumătatea lui mai cursul nu va trece probabil de 4,9775 lei, maximul atins de la începutul anului, și care a fost stabilit miercurea aceasta, iar tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 4,977 – 4,9778 lei.

Atacul lui Donald Trump la adresa lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, cel care a avertizat recent asupra faptului că politicile tarifare vor ridica inflația, a alimentat temerile privind viitorul celei mai mari economii din lume, iar moneda americană a atins cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2023 de 1,1574 dolari/euro.

Marți, sub presiunea piețelor, Trump a bătut în retragere și a afirmat că „nu am nicio intenţie de a-l demite”, pe șeful Fed. Afirmația a înviorat investitorii, iar euro s-a retras la 1,1308 – 1,1440 dolari, în condițiile în care șeful de la Casa Albă s-a arătat optimist în ceea ce privește un acord comercial cu China ce ar putea reduce „substanţial” tarifele.

În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 5,3291 la 5,3576 lei.

De la începutul anului, aurul a crescut cu până la 33%, dar a făcut miercuri un pas înapoi la 3.291,90 – 3.387,70 dolari/uncie, la o zi după ce a atins recordul de 3.499,70 dolari/uncie. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la maximul istoric de 480,8399 lei la 465,6930 lei.

Reducerea aversiunii față de risc a coborât media francului elvețian de la 5,3406 la 5,2994 lei. În schimb, lira sterlină s-a apreciat la 5,8057 lei.

Criptomonedele au profitat de optimismul din piață. Bitcoin a urcat la 92.649 – 94.458 dolari iar ethereum la 1.746 – 1.814 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Redeschiderea pieței după minivacanța de Paște a fost de bun augur pentru leu, care s-a apreciat față de principalele valute. Tendința s-ar putea menține și în zilele următoare, în condițiile în care se așteaptă o creștere a ofertei companiilor care se pregătesc să își achite taxele și impozitele la bugetul de stat.

Vedeta ultimelor săptămâni rămâne aurul, în urma creșterii cererii din partea investitorilor, care doresc să se protejeze față de politicile comerciale ale administrației Trump, care schimbă regulile jocului de la o zi la alta.

Uncia de aur a crescut la începutul săptămânii la 3.431 dolari, iar marți a atins un nou maxim istoric de 3.499,70 dolari/uncie, nivel care era anticipat de către analiști pentru partea a doua a anului. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la un nou record de 480,8399 lei, mai mult cu peste 13,5 lei, față prețul stabilit înainte de minivacanța de Paște.

Evoluția a survenit în contextul intensificării ameninţărilor lansate de preşedintele Donald Trump la adresa independenţei Rezervei Federale şi al incertitudinilor generate de politicile comerciale agresive ale administraţiei sale

Jerome Powell, președintele Fed, a avertizat recent că politicile tarifare ale Casei Albe pot încetini creşterea economică şi chiar stimula inflaţia, și a afirmat în privința dobânzilor, „pentru moment, suntem bine poziţionaţi să aşteptăm mai multă claritate înainte de a ajusta politica monetară.”

Cursul leului a scăzut marginal marți de la 4,9775 la 4,9774 lei, însă culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,976 – 4,978 lei, față de 4,9775 – 4,978 lei, în precedentele ședințe. Înainte cu câteva săptămâni de alegerile prezidențiale, banca centrală continuă să monitorizeze cu atenția evoluțiile din piață, pentru a stopa eventualele mișcări speculative care ar putea să influențeze mediul social.

Creșterea cererii de lei, în contextul în care urmează plățile la bugetul de stat și cele salariale, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,89 la 5,90%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.

Moneda americană s-a depreciat, la începutul acestei săptămâni, la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani față de un coș al principalelor valute, iar euro a atins un maxim de 1,1574 dolari. Marți, cotațiile s-au retras ușor, la 1,1473 – 1,1548 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3756 la 4,3291 lei.

Dolarul este principala monedă de rezervă a băncilor centrale utilizată în tranzacțiile comerciale și de rezervă globală, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanţei superioare a activelor americane. Însă recentele dispute comerciale şi incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor şi obligaţiunilor americane, afectând negativ şi cursul dolarului.

Monedele elvețiană și britanică se depreciau la rândul lor față de cea europeană, iar cursul lor a scăzut la 5,3406 lei/franc, respectiv 5,7890 lei/liră sterlină.

Moneda poloneză se aprecia ușor la 4,2801 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 409,24 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa marți în culoarul 87.098 – 88.892 dolari, valori ușor mai ridicate față de cele de vinerea trecută. Ethereum se mișca între 1.546 – 1.638 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu