Depunerea jurământului față de țară a președintelui Dan a asigurat o evoluție pozitivă pieței financiare locale. Lunea aceasta, indicii Bursei de Valori au crescut, indicii ROBOR au scăzut iar cursul euro a cunoscut o creștere marginală.

Moneda unică a crescut lunea aceasta de la 5,0550 la 5,0612 lei, față de minimul de 5,0315 lei, atins în prima zi după câștigarea prezidențialelor de Nicușor Dan. În ultima săptămână, tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 5,019 – 5,0865 lei.

Luni a fost publicat sondajul CFA România realizat în luna aprilie. Majoritatea analiștilor anticipează deprecierea leului. Astfel, pentru orizontul de șase luni media anticipată a euro este de 5,0494 lei, iar pentru cel de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 5,1112 lei.

După primul tur al alegerilor parlamentare s-a înregistrat o majorare a ieșirilor de capitaluri străine, ceea ce a pus o mare presiune pe curs. Pentru a stopa deprecierea leului, BNR a sterilizat lichiditatea pentru a scumpi moneda națională. Astfel, indicii ROBOR au crescut treptat la valori comparabile cu cele din ianuarie – februarie 2023,

La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,29 la 7,10%, față de 5,90% în data de 2 mai. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,39 la 7,23%, comparativ cu 5,99% la începutul acestei luni, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,44 la 7,31%.

Scăderea indicilor s-a datorat unei operațiuni repo, prin intermediul căreia băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR cu 13,5 miliarde lei, cu scadența la o săptămână, la o dobândă de 6,5%. Ultima operațiune de acest tip a fost efectuată de banca centrală în noiembrie 2018.

Reducerea dobânzilor interbancare a permis Trezoreriei să se împrumute mai ieftin. Statul a atras lunea aceasta 846 milioane lei, peste valoarea programată a emisiunii de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,23% cu scadența la sfârșitul lui aprilie 2027.

Războiul tarifelor la importurile făcute de SUA declanșat de președintele Trump a modificat rolul avut de dolarul american în comerțul mondial și rolul de monedă de rezervă a acestuia.

Moneda europeană a reușit în schimb să-și consolideze importanța în rezervele valutare ale băncilor centrale, în condițiile în care mulți investitori instituționali s-au mutat din piața americană în Europa și au majorat cererea de euro.

Față de începutul anului, când euro a testat pragul de 1 dolar, cotațiile au crescut lunea aceasta la 1,1383 – 1,1419 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut la 4,4478 lei, față de 4,5188 lei, la începutul săptămânii trecute.

Lira sterlină a avut o evoluție ascendentă și a urcat luni la 6,0313 lei, față de 5,9760 lei, în urmă cu o săptămână. Francul elvețian a urcat de la 5,3926 la 5,4142 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,7388 lei la 475,9868 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea monedei americane și a metalului galben la 3.324 – 3.357 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat marginal la 403,91 forinți/euro iar a celei poloneze s-a întărit la 4,2514 zloți/euro.

Joia trecută, bitcoin a atins un nou record de 111.862 dolari, iar lunea aceasta fluctua între 108.743 și 110.248 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.544 – 2.600 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 7,29%, de la 7,28% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 7,39%, de la 7,38% în ședința de joi, iar ROBOR la 12 luni s-a menținut la nivelul de 7,44%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.

Sursa www.agerpres.ro

Pe măsură ce piața muncii se apropie de momentul transparentizării salariilor, tot mai mulți candidați vor să afle salariul pe care ar putea să-l încaseze înainte de a aplica pentru un job. Astfel, datele pentru perioada ianuarie-mai 2025 arată că 3 din 10 aplicări înregistrate anul acesta pe eJobs.ro au mers către joburile care aveau salariul afișat în anunțul de angajare. „Procentul are legătură, pe de o parte, cu faptul că deja angajații și candidații știu că, în curând, informațiile despre salarii vor deveni publice și, pe de altă parte, pentru că resimt foarte puternic nevoia de stabilitate inclusiv în ceea ce privește salariile. Atunci când caută un loc de muncă, vor să știe încă din primă fază dacă un anumit job ar putea să le întrunească toate criteriile pentru a rămâne cât mai mult timp angajați pe poziția respectivă”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cei mai interesați de acest aspect sunt candidații din segmentul de vârstă 18 – 24 de ani și 60+. Dacă, la nivel general, 30% din aplicări merg către joburile cu salariul publicat, în cazul acestor două categorii de vârstă procentul depășește 35%. Pe de altă parte, pentru candidații din palierele 35 - 44 de ani și 45 – 54 de ani, procentul scade până la 25%, respectiv 26%.

În timp ce un job care are salariul confidențial primește, în medie, 22 de aplicări de la candidați, un job pentru care salariul afișează anunțul atrage, în medie, 35 de aplicări. Cu toate acestea, de la începutul anului și până acum, din cele peste 100.000 de joburi postate, doar 39.000 au avut salariul publicat. Acest procent, de 39% din total, nu marchează însă o creștere față de media ultimilor ani, când ponderea anunțurilor cu salariul menționat a variat între 35% și 40%. „În continuare, vorbim despre anunțuri pentru joburi preponderent entry level sau blue collar, în timp ce pozițiile destinate specialiștilor, seniorilor sau managerilor rămân într-o zonă de confidențialitate pe care angajatorii încă nu sunt pregătiți să o abandoneze”, mai spune Roxana Drăghici.

Domeniile cu cel mai ridicat nivel de transparență sunt retail, servicii, transport / logistică, call-center / BPO, turism, industria alimentară și construcții. Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale nete, la nivel național, pentru aceste domenii sunt următoarele: 3.500 de lei pentru retail, 3.800 de lei pentru servicii, 5.000 de lei pentru transport / logistică, 4.000 de lei pentru call center / BPO, 4.000 de lei pentru turism, 4.000 de lei pentru industria alimentară și 5.500 de lei pentru construcții.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 22.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, 8.300 au salariul afișat.

Validarea de către CCR a mandatului de președinte a candidatului independent Nicușor Dan a indus un sentiment de optimism în piața valutară iar leul s-a apreciat în linie față de principalele valute.

Cursul euro a scăzut de 5,0730 la 5,0564 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,056 – 5,074 lei.

Atenția pe care o arată BNR cursului euro/leu a menținut un nivel scăzut al lichidității din piața monetară, ceea ce a adus o ușoară creștere a indicilor ROBOR. Până la primul tur al alegerilor prezidențiale excedentul de monedă națională se ridica zilnic la circa 30 miliarde lei, pentru ca în perioada 5 – 16 mai el să se restrângă la circa 10 miliarde lei.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut joi de la 7,27 la 7,28%, față de 5,90 – 5,94%, înainte de alegeri. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,37 la 7,39% iar cel la 12 luni de la 7,42 la 7,44%.

Nivelul mai redus de lichiditate s-a reflectat și în cazul emisiunii de titluri de stat cu scadența în august 2025 care a fost redeschisă joi de Trezoreria. Statul s-a împrumutat cu 323 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane, și a acceptat să achite până la scadență o dobândă de 7,33%/an.

Euro a continuat să câștige teren și se tranzacționa în culoarul 1,1290 – 1,1345 dolari. În piața locală cursul monedei americane a alunecat de la 4,4781 la 4,4749 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,4280 la 5,4163 lei iar cea a lirei sterline la 6,0028 la 5,9985 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal de la 476,6088 lei la 476,1060 lei, iar metalul galben fluctua între 3.280,20 și 3.345,80 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat marginal la 4,2447 zloți/euro iar a celei maghiare la 403,20 forinți/euro.

În 20 ianuarie, imediat după preluarea funcției de președinte de către Donald Trump, care se declarase un partizan al pieței cripto, bitcoin a atins un record de 109.024 dolari. Acesta a rezistat până joia aceasta, când principala monedă digitală a urcat la 111.862 dolari, câștigul din ultimele 30 de zile fiind de peste 33%.

Evoluția se datorează faptului că investitorii așteaptă aprobarea proiectului legislativ Genius Act, care va deveni prima reglementare federală a activelor digitale (stablecoin) în Statele Unite.

La rândul său, ethereum s-a apreciat la 2.547 – 2.692 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu