Călărași | Câştigul salarial  mediu nominal brut a fost, în luna aprilie 2025, de 7.410 lei

Călărași | Câştigul salarial mediu nominal brut a fost, în luna aprilie 2025, de 7.410 lei

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna aprilie 2025 a fost de 7410 lei, cu 1,4% mai mic decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 4430 lei, mai mic cu 1,4% comparativ cu luna precedentă (4493 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (3904 lei), în industrie şi construcţii (4156 lei), iar cele mai mari în servicii (4820 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna aprilie 2025, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului de salariaţi (-59). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii aprilie 2025 a fost de 49982 persoane, înregistrând o scădere de 0,1% faţă de luna precedentă şi o creştere cu 1,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Euro testează depășirea pragului de 5,08 lei

Euro testează depășirea pragului de 5,08 lei

Leul este afectat de performanța guvernului, care este prins între cererile Comisiei Europene care solicită reducere deficitului bugetar, care a fost în 2024 de 9,2%, și protestele aparatului bugetar împotriva reducerii diverselor sporuri salariale.

Media euro a fost de 5,0453 lei, la începutul săptămânii trecute, după care aceasta a intrat pe o pantă ascendentă, tatonând depășirea pragului de 5,08 lei. Reamintim că euro a atins în 8 mai un record de 5,1222 lei.

Lunea aceasta, cursul a scăzut marginal de la 5,0780 la 5,0777 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 5,021 lei, la deschidere, și 5,08 lei.

BNR a realizat la începutul acestei săptămâni o nouă operațiune de tip repo, la o dobândă de 6,5%/an, egală cu cea de politică monetară. Băncile comerciale s-au împrumutat cu peste 6,5 miliarde lei, față de aproape 21,6 miliarde lei, lunea trecută.

Injecția de lichiditate nu a indus în piața monetară o scădere semnificativă a dobânzilor interbancare, semn că sterilizarea realizată luna trecută de BNR, una dintre măsurile luate imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale pentru a stopa deprecierea monedei naționale, când au apărut prognoze că euro ar putea atinge un maxim de 6 lei, pe fondul ieșirilor din piața românească.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,17% iar cel la 12 luni a alunecat marginal de la 7,29 la 7,28%.

Statul a continuat să se împrumute din piața locală. Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2028 şi a împrumutat 640 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,32%.

Vineri, euro a atins un maxim al ultimilor patru ani de 1,1755 dolari și se tranzacționa la începutul acestei săptămâni în culoarul 1,1712 – 1,1751 dolari, astfel că media monedei americane a alunecat de la 4,3370 la 4,3329 lei, față de 4,3983 lei, lunea trecută.

Deprecierea dolarului este cauzată de retragerea investitorilor din fondurile de obligaţiuni americane pe termen lung, pe fondul creșterii îngrijorătoare a datoriei publice a SUA dar și a perspectivei ca Rezerva Federală să opereze mai rapid tăierea dobânzii de referință, în condițiile în care piața este optimistă cu privire la acordurile comerciale ale Statelor Unite.

Francul elvețian a avut săptămâna trecută o evoluție ascendentă, de la 5,3713 la 5,4322 lei, pentru ca lunea aceasta media să fie stabilită la 5,4345 lei. Cursul lirei sterline a fost stabilit la începutul acestei săptămâni la 5,9329 lei, față de 5,8892 lei, lunea trecută.

Prețul gramului de aur a coborât de la 458,2643 lei la 457,9246 lei, față de 465,6019 lei, la începutul săptămânii trecute. Scăderea se datorează deprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua lunea aceasta între 3.246 și 3.297 dolari/uncie.

În ultima săptămână, bitcoin a avut o evoluție stabilă în jurul pragului de 108.000 dolari, testând astfel depășirea recordului de 111.862 dolari, atins în 22 mai. Lunea aceasta, principala criptomonedă se tranzacționa în culoarul 107.448 – 108.810 dolari. Ethereum fluctua luna aceasta între 2.447 și 2.522 dolari.

Analiza cuprinde perioada 23 – 30 iunie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna aprilie 2025

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna aprilie 2025

Evolutia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna aprilie 2025 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna aprilie 2025 cu 8,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 7,3% comparativ cu luna aprilie 2024;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 1,4% faţă de luna precedentă şi creşterea         cu 1,3% comparativ cu luna aprilie 2024;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2025 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi creşterea cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2024;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale, respectiv cu 6,3 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2024;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 7 comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 14 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii şi al căsătoriilor şi scăderea numǎrului deceselor generale şi al deceselor sub 1 an comparativ cu luna precedentǎ. Numărul divorţurilor s-a menţinut la nivelul lunii martie 2025.

Comparativ cu luna aprilie 2024 a crescut numărul deceselor generale, al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an şi a scăzut   numărul născuţilor-vii şi al divorţurilor.

Producţia industrială realizată în luna aprilie 2025 a înregistrat o scădere de 8,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna aprilie 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna aprilie 2025 a scăzut cu 7,3% faţă de valoarea producţiei industriale realizate în luna aprilie 2024.

În perioada 01.01.-30.04.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 2,6%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria metalurgică şi fabricarea de mobilă.

Câstigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna aprilie 2025, a fost de 7410 lei, mai mic cu 1,4% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 4,4% comparativ cu luna aprilie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6523 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6918 lei în industrie şi construcţii şi de 8090 lei în servicii.

Câstigul salarial mediu nominal net în luna aprilie 2025, a fost de 4430 lei, mai mic cu 1,4% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 1,3% comparativ cu luna aprilie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3904 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4156 lei în industrie şi construcţii şi de 4820 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna aprilie 2025 a fost de 9415 lei, iar cel net de 5647 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 0,8%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 99,1% pentru luna aprilie 2025 faţă de luna precedentă, de 262,2 % faţă de octombrie 1990 şi de 103,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii aprilie 2025, a fost de 49982 persoane, mai mic cu 59 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 642 persoane faţă de luna aprilie 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 17,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,9 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii aprilie 2025, era de 4412 persoane, în scădere cu 153 persoane faţă de luna precedentă (-3,4%).  

 Comparativ cu luna aprilie 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 309 persoane (+7,5%).

La sfârşitul lunii aprilie 2025, femeile reprezentau 49,3% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 429 persoane (9,7% din total someri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 7 persoane (0,2% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numarul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii aprilie 2025 era de 3976 persoane, reprezentând 90,1% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (93,1%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,8%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (6,0% în luna martie 2025 şi 5,4% în luna aprilie 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna aprilie 2025 a fost de 6,1% (6,3% în luna martie 2025 şi 5,4% în luna aprilie 2024).

Pentru bărbaţi, rata  şomajului în luna aprilie 2025 a fost de 5,5% (5,7% în luna martie 2025 şi 5,3% în luna aprilie 2024).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii aprilie 2025 existau 149 de locuri de muncǎ vacante, din care 140 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 120 erau pentru muncitori (80,5%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna aprilie 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii şi al căsătoriilor şi de scăderea numărului deceselor generale şi al deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Numărul divorțurilor s-a menţinut la nivelul lunii martie 2025.

Comparativ cu luna aprilie 2024, a crescut numărul deceselor generale , al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul născuţilor-vii şi al divorţurilor.

Natalitatea. În luna aprilie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 149, mai mare cu 4 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 33 comparativ cu luna aprilie 2024.

Mortalitatea generală. În luna aprilie 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 336, mai mic cu 5 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 26 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna aprilie 2025 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an, mai puţin cu 2 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 2 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -187 persoane în luna aprilie 2025 (-196 persoane în luna martie 2025 şi -128 persoane în luna aprilie 2024).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna aprilie 2025, s-au înregistrat 58 căsătorii, mai mult cu 1 faţă de luna aprilie 2024.

Divorţialitatea. În luna aprilie 2025 s-au înregistrat 16 divorţuri, la fel ca şi luna precedentă şi mai puţin cu 14 comparativ cu luna aprilie 2024.

În luna martie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 37,6 milioane euro şi al importurilor CIF de 35,0 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 2,6 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de           (+22,1%) şi o creştere de (+21,1%) faţă de luna martie 2024. Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-7,0%) şi respectiv de (-20,2%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În luna martie 2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (10,5%), metale comune şi articole din acestea (41,9%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (24,7%), materii textile şi articole din acestea (1,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,2%), mijloace de transport (1,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,9%).

În luna martie 2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,1%), metale comune şi articole din acestea (36,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (16,2%), materii textile şi articole din acestea (2,4%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,2%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,2%), mijloace de transport (2,3%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (17,1%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,1%).

În luna aprilie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numǎrului de înnoptări şi a indicelui de cazare în structurile de primire turistică faţă de luna precedentă.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul de sosiri, de înnoptǎri şi indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în funcţiune au crescut.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna aprilie 2025, a fost de 2012, mai mare cu 19,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv       cu 43,6% comparativ cu luna aprilie 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 92,9% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna aprilie 2025, a fost de 2988, mai mare cu 5,6% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 55,0% comparativ cu luna aprilie 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,8% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna aprilie 2025, a fost de 21,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 6,3 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie 2024.

 În luna aprilie 2025, s-au eliberat 38 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 7 mai puţine faţă de luna precedentă, respectiv cu 14 comparativ cu luna aprilie 2024.

Rata inflaţiei, a fost în luna aprilie 2025 de 0,07% faţă de luna precedentă şi de 4,85% faţă de luna aprilie 2024.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.04.2025 a fost de 0,5%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%). 

În luna aprilie 2025 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,83%), tarifele serviciilor (+0,48%) şi au scăzut preţurile mărfurilor nealimentare (-0,65%).

Deficit bugetar de 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025

Deficit bugetar de 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025

Deficitul bugetar s-a situat la 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025, comparativ cu 3,41% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor.

'Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 64,23 miliarde lei, respectiv 3,39% din PIB față de deficitul de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024', se menționează în documentul publicat de MF.

După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, respectiv 55,97 miliarde de lei.

Sursa www.agerpres.ro

Euro a crescut cu 2,6 bani în ultimele trei ședințe

Euro a crescut cu 2,6 bani în ultimele trei ședințe

Tendința depreciativă a monedei naționale care s-a manifestat în precedentele două ședințe, s-a manifestat joia aceasta, în condițiile în care a crescut nivelul aversiunii față de risc față de monedele de la marginea zonei euro.

Tranzacțiile se realizau joi în culoarul 5,061 – 5,075 lei, iar cursul monedei unice a urcat de la 5,0538 la 5,0717 lei, maximul ultimei luni și jumătate. Față de începutul săptămânii, media a urcat cu peste 2,6 bani. Reamintim că euro a atins în data de 8 mai, la scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, un maxim istoric de 5,1222 lei.

Reducerea cererii de lei din piața monetară a adus joi o ușoară scădere a indicilor ROBOR, care se mențin la valori comparabile cu cele din primele luni din 2023.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 7,10 la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a întors de la 7,18 la 7,17% iar cel la 12 luni a stagnat la 7,29%.

Trezoreria s-a împrumutat joi cu 753 milioane lei, prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența în aprilie 2035, care a avut o valoare programată de 400 milioane lei. Dobânda medie acceptată de Finanțe a fost de 7,37%/an.

Zvonurile referitoare la intenția președintelui Donald Trump de a nominaliza anticipat următorul preşedinte al Rezervei Federale, forțând astfel o schimbare a politicilor monetare a actualului șef al Fed, Jerome Powell, înainte de mai 2026, când expiră mandatului acestuia, au provocat o scădere a monedei americane la valori comparabile cu cele de la începutul anului 2022.

Reamintim că președintele Trump a solicitat constant reducerea dobânzilor din SUA, soluție considerată nesustenabilă de conducerea Fed, care nu știe cum va fi influențată inflația de politica tarifară la importuri a Administrației de la Casa Albă.

Euro a atins un vârf de 1,1745 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,3571 la 4,3254 lei.

Media francului elvețian a urcat de la 5,3999 la 5,4055 lei, iar a lirei sterline de la 5,9296 la 5,9461 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 465,6019 lei la 464,6380 lei. Evoluția a fost cauzată de deprecierea monedei americane în timp ce metalul galben a urcat la 3.328 – 3.351 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 400,10 forinți/euro. Cursul celei poloneze a stagnat la 4,2479 zloți/euro.

Bitcoin s-a stabilizat în culoarul 107.127 – 108.313 dolari, iar ethereum fluctua între 2.419 și 2.517 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme