Culoarul de tranzacționare al euro s-a îngustat marțea aceasta la 5,068 – 5,071 lei, în ton cu evoluția altor monede dn regiune, astfel că media monedei unice a crescut marginal de la 5,073 lei, minimul ultimelor două săptămâni, la 5,0705 lei.

Indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 6,70 la 6,69%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,82%, iar cel la 12 luni la 6,95%.

Dobânzile interbancare au scăzut sub pragul de 7% și se află la minime ale ultimelor două luni și jumătate, în condițiile în care BNR a menținut, la începutul lunii, rata de referință la 6,5%, chiar dacă inflația se află pe o pantă ascendentă, urmând să atingă în septembrie un vârf de cel puțin 8%, consecință a majorării de către guvern a TVA și a accizelor.

Pe de altă parte, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei a declarat recent că a fost atinsă ţinta pentru acest an de emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe, în valoare de 13 miliarde euro. Nu sunt excluse emisiuni suplimentare, precum lansarea în Japonia de obligațiuni samurai, care să acopere scadența de anul viitor a trei euroobligaţiuni care însumează 4,25 miliarde euro.

Cu o săptămână înainte de ședința politică monetară a Rezervei Federale și cea a BCE, care se va desfășura joi aceasta, euro s-a apreciat la 1,1682 – 1,17 dolari, față de 1,1614 dolari în ședința de luni, iar media monedei americane a alunecat de la 4,3542 la 4,3334 lei.

Metalul galben a crescut la 3.382 – 3.403 dolari/uncie și se apropie astfel de maximul istoric de maximul istoric de 3.499,70 dolari/uncie, atins în 22 aprilie. În piața locală, a urcat de la 470,9651 lei la 471,7572 lei.

Chiar dacă banca centrală a Ungariei a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%/an, media monedei maghiare s-a depreciat marginal la 399,28 forinți/euro. Cursul monedei poloneze a avut o evoluție identică și a ajuns la 4,2531 zloți/euro.

Revenirea aversiunii față de risc a menținut marțea aceasta bitcoin sub maximul istoric de 123.117 dolari, atins în 14 iulie, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 116.235 – 119.244 dolari.

Ethereum, al cărui volum de tranzacționare îl depășește pe cel al bitcoin, în ultimele zile, fluctua între 3.263 și 3.798 dolari, față de 2.934 – 3.028 dolari, în urmă cu o săptămână. Maximul istoric atins de ethereum a fost de 4.093 dolari, în 11 martie 2024.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Reducerea aversiunii față de risc din piețele financiare a asigurat un parcurs liniștit monedelor de la marginea zonei euro.

Cursul monedei unice a scăzut de la 5,0736 la 5,0703 lei, mai jos cu circa un ban față de începutul săptămânii trecute. Tranzacțiile de lunea aceasta se realizau în culoarul 5,069 – 5,072 lei.

Riscurile induse de deficitul de cont curent şi cel bugetar vor afecta evoluția cursului euro, care ar putea închide anul la 5,1 lei, în opinia economiștilor.

În ultimele săptămâni, BNR nu a mai împrumutat băncile comerciale, ultima operațiune de tip repo fiind realizată în 30 iunie. Revenirea lichidității din piață la valori sustenabile a avut ca efect scăderea constantă a indicilor ROBOR, la valori minime ale ultimelor circa două luni și jumătate, ceea ce reduce presiunea pe cei care au luat credite.

În minuta ședinței de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat în 8 iulie, se arată că tensiunile din piață „au tins să se normalizare după încheierea calendarului electoral, pe fondul detensionării mediului politic intern și al progresului discuțiilor vizând formarea noii coaliții de guvernare și configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare.”

Astfel, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,70%, față de 6,75% la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,83 la 6,82%, comparativ cu valoarea de 6,88% de lunea trecută, iar cel la 12 luni de la 6,96 la 6,95%, față de 7,01%, în prima ședință a săptămânii trecute.

Trezoreria a redeschis lunea aceasta o emisiune de obligaţiuni de stat cu scadența în februarie 2032. Valoarea programată a fost de 400 milioane lei, dar Finanțele au profitat de oferta ridicată și s-a împrumutat cu 800 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă medie de 7,31%.

Cu circa o săptămână înainte de ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, euro s-a apreciat ușor la 1,1614 – 1,1664 dolari. Scăderea monedei americane este provocată de îngrijorările arătate de investitori în privința viitorului Fed, în condițiile în care administrația de la Casa Albă și-a intensificat criticile la adresa lui Jerome Powell, președintele instituției, și încearcă să forțeze o schimbare mai rapidă a acestuia, ceea ce pune sub semnul întrebării independența băncii centrale americane.

În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,3612 la 4,3542 lei, față de 4,3752 lei, la jumătatea ei, și 4,3468 lei, la începutul ei.

Media francului elvețian a crescut lunea aceasta de la 5,4336 la 5,4394 lei, față de 5,4619 lei, vârf atins marțea trecută, iar cea a lirei sterline a scăzut de la 5,8607 la 5,8582 lei, valoare identică cu cea de la începutul săptămânii trecute.

Aprecierea metalului galben la 3.343 – 3.373 dolari/uncie a ridicat prețul gramului de aur de la 470,1608 la 470,9651 lei, maxim al ultimelor cinci ședințe.

Chiar dacă Donald Trump a semnat Genius Act, care recunoaște legalitatea și garantarea integrală a stablecoin-urilor în dolari digitali, bitcoin se tranzacționa lunea aceasta între 116.612 și 119.673 dolari, față de recordul de 123.117 dolari, atins la începutul săptămânii trecute. Ethereum fluctua între 3.704 și 3.835 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Reducerea aversiunii față de risc a permis monedelor de la marginea zonei să se aprecieze față de euro.

Cotațiile euro au scăzut joi la 5,071 – 5,074 lei, iar media a crescut marginal de la 5,0722 la 5,0724 lei.

Indicii ROBOR și-au menținut tendința descendentă care a apărut miercuri în piață, după mai multe ședințe de stagnare, și au atins noi minime ale ultimelor două luni și o săptămână.

Indicele la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,72 la 6,71%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,85 la 6,84%, iar cel la 12 luni de la 6,99 la 6,97%, după ce miercurea trecută acesta se afla la 7,06%.

Ca în fiecare joi, Trezoreria s-a împrumutat din piața locală, cu scopul de a acoperi o parte din necesarul de finanțare pentru buget. Finanțele au redeschis o emisiune de titluri de stat de tipul obligaţiuni benchmark, cu o valoare programată de 400 milioane lei și cu scadența în iulie 2031. Statul a atras 424 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,33%.

Dorința lui Donald Trump de a-l înlocui pe Jerome Powell de la conducerea Rezervei Federale datorită reticenței acestuia de a accepta reducere dobânzii de politică monetară din Statele Unite, care se menține de la sfârșitul anului trecut la 4,25 – 4,50%, a impulsionat cererea de monedă americană.

După o creștere la 1,1643 dolari, în seara de miercuri pe piața americană, euro a coborât la 1,1571 dolari, pe fondul marcărilor de profit. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,3658 la 4,3752 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 4,8475 lei la 5,8607 lei, consecință a majorării în iunie a inflației din Regatul Unit la 3,6%, evoluție care nu oferă Băncii Angliei posibilitatea de a reduce dobânda de referință, care se situează din luna mai la 4,25%. Media francului elvețian a scăzut marginal la 5,4419 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 468,9817 lei la 467,9189 lei, scăderea datorată deprecierii metalului galben la 3.321 – 3.353 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune s-a apreciat marginal la 4,2559 zloți/euro, respectiv 399,43 forinți/euro.

Bitcoin s-a stabilizat la 117.552 – 119.229 dolari. În schimb, ethereum se aprecia la 3.316 – 3.479 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Peste 130.000 de joburi și 5,1 milioane de aplicări au fost înregistrate în prima jumătate a anului pe eJobs.ro. Din numărul total de joburi, o treime a avut și salariul afișat în anunțul de angajare. Dacă în ceea ce privește domeniile, IT-ul, ingineria, petrol / gaze și construcțiile au ridicat piața salariilor și au venit cu cele mai mari medii nete la nivel național, din punct de vedere geografic, Capitala și județele din Vestul țării continuă să domine clasamentul.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, cel mai bine câștigă angajații din Capitală, cu o medie salarială netă de 5.665 de lei pe lună. Pentru Cluj, al doilea cel mai bine plasat județ, media este de 5.000 de lei. Aceeași medie a fost înregistrată, în primul semestru al anului, și pentru Timiș și Sibiu, acestea fiind, de altfel și singurele județe în care anul acesta media netă salarială a fost mai mare sau egală cu 5.000 de lei.

Pentru angajații din Iași, Brașov și Constanța, salariul mediu din primele șase luni ale anului a fost de 4.700 de lei, în timp ce în Argeș, Prahova și Dolj media a fost de 4.500 de lei. Alte județe unde salariul mediu net încasat de cei care lucrează a fost de cel puțin 4.000 de lei pe lună au fost Bihor, Arad, Galați, Alba, Olt sau Tulcea.

Cele mai mici salarii, pe de altă parte, sunt raportate de angajații din Mehedinți, Giurgiu și Teleorman, toate trei cu o medie de 3.800 de lei pe lună și Caraș Severin și Maramureș, cu 3.900 de lei pe lună. Domeniile cu cele mai multe poziții deschide în aceste județe sunt retailul, serviciile, turismul sau industria alimentară. „Evident că aceste medii sunt corelate în primul rând cu nivelul investițiilor din aceste zone, dar și cu profilul angajatorilor prezenți în județele respective. Cu alte cuvinte, cu cât sunt mai multe companii care au un număr mai mare de poziții de specialiști sau pentru candidați cu studii superioare, cu atât media salarială din județul respectiv va fi mai mare. În județele unde majoritatea job-urilor vizează candidați din segmentul entry-level sau fără studii superioare, nivelul salarial va fi mai scăzut”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În aproape toate județele, însă, așteptările candidaților sunt cu aproximativ 30% mai mari decât salariile pe care le și încasează. Pentru București, spre exemplu, candidații se așteaptă la salarii cu 32% mai mari decât media înregistrată (7.500 de lei versus 5.665 lei). Cele mai mari diferențe sunt în Brăila, unde așteptările sunt cu 50% mai mari decât media reală (6.000 de lei vs 4.000 de lei), Harghita (5.850 de lei vs. 4.000 de lei), Vrancea (5.800 de lei vs, 4.000 de lei) și Hunedoara (6.000 de lei vs. 4.200 de lei). Chiar și pentru Cluj sau Timiș, două dintre județele fruntașe, există o diferență de 40% între așteptări și realitate – 7.000 de lei vs. 5.000 de lei.

Județele în care salariile reale sunt mai apropiate de așteptările candidaților sunt Argeș, cu o diferență de 25%, de la 4.500 la 5.6250de lei, Bacău și Suceava, de la 4.000 la 5.000 de lei, dar și Constanța și Brașov, cu o diferență de 28%, de la 4.700 de lei la 6.000 de lei

În acest moment, peste 23.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro. Dintre acestea, 8.100 au salariul afișat. Alte 10.000 de joburi sunt disponibile pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs.ro și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV. Pentru iajob.ro, procentul joburilor cu salariul afișat în anunțul de angajare este de peste 60%.