Vineri, agenția Fitch va publica rezultatul evaluării periodice a ratingului suveran al României. Rămâne de văzut cum va cataloga agenția evoluția actuală a economiei, după ce guvernatorul BNR a afirmat la prezentarea Raportului asupra inflației că „cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene”. În prezent, rating-ul României este BBB- cu perspectivă negativă.

Până la recesiune, România se confruntă cu creșterea inflației, conform datelor prezentate de INS. Rata anuală a urcat în iulie la 7,8%, după majorarea din iunie la 5,7%.

Evoluția prețurilor a pus BNR în situația de a revizui prognoza de inflaţie pentru acest an de la 4,6%, la precedentul raport, la 8,8%. Analiștii de la BCR Erste estimează pentru aceasta lună un vârf al majorării prețurilor de 9,2% și o inflație anuală de 8,8%.

Posibila intrare în recesiune și creșterea inflației crează premisele intrării în stagflație, cea mai „proastă” variantă pentru România. Acest fenomen economic combină stagnarea economică (creștere scăzută sau inexistentă) cu o inflație ridicată și o rată a șomajului crescută.

Piața nu a răspuns marți la aceste date economice fundamentale, iar cursul euro a crescut marginal de la 5,0676 lei, minimul ultimei luni, la 5,0683 lei, în ton cu evoluția și altor monede de la marginea zonei euro. Cotațiile au scăzut la 5,063 – 5,069 lei.

La rândul său, segmentul monetar a fost stabil. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,75%, iar cel la 12 luni la 6,90%.

Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o „scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeţi anul acesta, dar pe piaţă ROBOR a scăzut - de la 7% şi ceva, 7,5% în luna mai, acum s-a dus spre 6,5%.”

Euro a făcut un mic pas înapoi marți, la 1,1599 – 1,1629 dolari, față de un vârf de 1,1676 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 5,3529 la 5,3688 lei, după ce s-a anunțat creșterea indicelui prețurilor de consum în iulie cu 0,2%, după o majorare de 0,3% în iunie.

Media francului elvețian a urcat de la 5,3765 la 5,3875 lei iar cea a lirei sterline de la 5,8565 la 5,8777 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 469,8345 lei la 470,0966 lei, influențată de aprecierea dolarului în timp ce metalul galben fluctua între 3.337 și 3.358 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2626 zloți/euro, respectiv 395,96 forinți/euro.

După ce a testat luni depășirea maximul istoric de 123.153 dolari, atins în 14 iulie, bitcoin s-a retras la 118.227 – 119.292 dolari. În schimb, ether a crescut la 4.424 dolari, cel mai ridicat nivel din decembrie 2021.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflației a urcat la 7,84% în luna iulie 2025, de la 5,7% în iunie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

''Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 102,68%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 5,8%. Rata anuală a inflației în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 7,8%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 - iulie 2025) față de precedentele 12 luni (august 2023 - iulie 2024) a fost 5,3%'', se arată în comunicatul INS.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/08/12/rata-anuala-a-inflatiei-a-urcat-la-7-84-in-luna-iulie--1475221

Leul a avut o evoluție apreciativă, la începutul unei noi săptămâni. Evoluția se datorează menținerii apetitului pentru risc la nivel internațional și creșterea intrărilor la nivelul caselor de schimb valutar, tendință care apare din punct de vedere istoric în luna august, când românii care muncesc în străinătate revin în țară în perioada concediilor.

Cursul euro a scăzut lunea aceasta de la 5,0711 la 5,0676 lei, minimul ultimei luni, față de un vârf de 5,0749 lei, la începutul săptămânii trecute. Aprecierea leului s-a reflectat în scăderea cotațiilor din piață la 5,066 – 5,076 lei.

Presiunea pe leu se va menține, în condițiile în care deficitul balanţei comerciale se adâncește. Conform INS, acesta a urcat în primele șase luni la 16,712 miliarde euro, mai mare cu 1,617 miliarde euro (+10,7%) față de perioada similară a anului trecut.

Diferența dintre exporturi și importuri s-ar putea reduce în următoarele luni odată cu creșterea TVA și a accizelor, lăsând BNR un spațiu mai mare de mișcare.

Vineri, banca centrală a menținut rata de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, decizie care a fost anticipată de piață. Analiștii văd o primă tăiere a dobânzii în prima jumătate a anului viitor.

În ultimele ședințe, indicii ROBOR au avut o ușoară tendință descendentă, care s-a temperat atunci când ei au ajuns aproape de nivelul ratei de politică monetară, care se află la 6,50%. Volatilitatea indicelui la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a limitat la 6,60 – 6,61%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât s-a mișcat între 6,75 și 6,76%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,90%.

Finanțele au reușit luna trecută să se împrumute cu circa 4,9 miliarde euro din piețele externe, ceea ce a redus presiunea asupra bugetului.

Trezoreria a putut astfel să forțeze o reducere a costurilor pentru împrumuturile din piața locală. Lunea aceasta, ea a atras 366,5 milioane lei printre emisiune cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,27%, și încă 500 milioane scadente în iulie 2030 la un randament mediu anual de 7,35%.

Perechea euro/dolar a avut o evoluție stabilă lunea aceasta, investitorii așteptând încheierea unui acord comercial între Statele Unite și China, dar și publicarea unui raport cheie privind inflația CORE din SUA care ar putea influența decizia Rezervei Federale în privința unei reduceri în septembrie a dobânzii.

Euro fluctua între 1,1639 și 1,1676 dolari, după ce a urcat joia trecută la aproape 1,17 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut luni la 4,3569 lei, față de 4,3954 lei, marțea trecută.

Revenirea euro la pragul de 0,94 franci, a împins în jos cursul monedei elvețiene, de la 5,4254 lei, în prima parte a săptămânii trecute, la 5,3765 lei. Media lirei sterline a crescut la maximul ultimei săptămâni la 5,8585 lei, și a scăzut luni la 5,8565 lei.

Scăderea metalului galben de la 3.406 la 3.343 dolari/uncie și deprecierea monedei americane au împins în jos prețul gramului de aur de la 476,2885 lei la 469,8345 lei.

Semnarea de către Donald Trump a unui ordin executiv care a liberalizat deținerile de criptomonede în conturile de pensii din Statele Unite a ridicat cotațiile principalelor monede digitale. Bitcoin a urcat la 122.308 dolari, aproape de recordul atins în 14 iulie de 123.153 dolari, iar ether a crescut la 4.346 dolari, cel mai ridicat nivel din decembrie 2021.

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării cotelor de TVA și accizelor, de la 1 august, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, arată banca centrală printr-un comunicat.

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat, în ședința de politică monetară de vineri, și Raportul asupra inflației, ediția august 2025, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

'Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaționist direct al celor două șocuri pe partea ofertei, și va descrește apoi gradual, reintrând și coborând tot mai mult în interiorul intervalului țintei spre finele orizontului proiecției, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunțat decât în proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025', se arată în comunicatul BNR.

Mai multe detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/08/08/rata-anuala-a-inflatiei-va-consemna-un-amplu-salt-in-trimestrul-iii-2025-in-urmatoarele-3-trimestre---1474624