Euro a pierdut în trei zile aproape 4 cenți americani, ceea ce a ridicat cursul dolarului la sfârșitul lui iulie de la 4,3974 la 4,4386 lei, față de 4,2958 lei, la începutul lunii.

Deprecierea monedei unice s-a datorat unor factori economici fundamentali. În primul rând, decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de a menține dobânda de politică monetară în intervalul 4,25 – 4,50%/an, culoar stabilit în decembrie trecut, ignorând astfel dorința Casei Albe de scădere a ratei. Comunicatul de presă al Fed a avertizat asupra faptului că „incertitudinile privind perspectivele economice rămân ridicate”, în condițiile în care nu se cunosc efectele majorării taxelor vamale asupra economiei şi inflaţiei în acest an.

Pe de altă parte, scăderea de joi a euro la 1,1403 – 1,1460 dolari se datorează creșterii economiei americane cu 3% în trimestrul al doilea, fa de o scădere de 0,5% în primele trei luni, în timp cea a zonei euro a avut un avans de doar 0,1%.

Dacă dolarul a avut în iulie un avans consistent, în schimb cursul euro a avut o creștere lunară de 0,08 bani, în condițiile în care fondurile care s-au retras la începutul lunii mai din piața locală au revenit, pentru a beneficia de dobânzile ridicate. Conform analiștilor, banca centrală se confruntă acum cu riscul unei aprecieri consistente a leului, motiv pentru aceasta de a-și reconstitui rezerva valutară, după ce a vândut în luna mai circa 8 miliarde euro, pentru a stopa deprecierea cursului.

Cursul euro a încheiat iulie cu o scădere de la 5,0770 la 5,0764 lei, față de 5,0772 lei, la începutul lunii. Tranzacțiile de joi se realizau între 5,073 și 5,078 lei, valori identice cu cele din ședința precedentă.

Indicii ROBOR au încheiat luna pe scădere. Cel la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,67 la 6,65%, față de 7,09%, la începutul lui iulie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,81 la 6,79%, după ce a început iulie la 7,17% iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,94 la 6,93%, față de 7,28%, în prima ședință din iulie.

Trezoreria s-a împrumutat cu 400 milioane lei cu scadența mai 2027, la un randament mediu anual de 7,20%, și cu alte 400 milioane lei scadente în septembrie 2032 la o dobândă medie anuală de 7,33%.

Stabilizarea monedei elvețiene în jurul pragului de 0,93 franci/euro, s-a reflectat în faptul că media ei a fluctuat între 5,4517 lei, la începutul lunii, și 5,4564 lei, la finalul ei.

Volatilitea lirei sterline a fost una ridicată. Media ei a scăzut de la 5,9329 lei, la începutul lui iulie, la 5,8741 lei, joia aceasta.

Prețul gramului de aur a urcat de la 470,99 lei la 472,1813 lei, maximul ultimei săptămâni, față de 462,1098 lei, la începutul lunii iulie. Această creștere a prețului se datorează aprecierii monedei americane dar și a metalului galben, care fluctua joi între 3.272 și 3.316 dolari/uncie.

Bitcoin fluctua joi între 117.827 și 118.926 dolari, iar ethereum se mișca în culoarul 3.802 – 3.868 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evolutia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna mai 2025 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna mai 2025 cu 14,7% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 24,1% comparativ cu luna mai 2024;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,4% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1,4% comparativ cu luna mai 2024;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2025 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi creşterea cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna mai 2024;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 5,1 puncte procentuale, respectiv cu 7,1 puncte procentuale faţă de luna mai 2024;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 2 comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 6 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi scăderea numǎrului deceselor generale şi menţinerea la acelaşi nivel al deceselor sub 1 an comparativ cu luna precedentǎ.

Comparativ cu luna mai 2024 a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna mai 2025 a înregistrat o creştere de 14,7% comparativ cu luna precedentă.

În luna mai 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna mai 2025 a crescut cu 24,1% faţă de valoarea producţiei industriale realizate în luna mai 2024.

În perioada 01.01.-31.05.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 2,2%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: fabricarea băuturilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini , utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice.                                  

Câstigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna mai 2025, a fost de 7599 lei, mai mare cu 2,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 5,5% comparativ cu luna mai 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6380 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7371 lei în industrie şi construcţii şi de 8216 lei în servicii.

Câstigul salarial mediu nominal net în luna mai 2025, a fost de 4537 lei, mai mare cu 2,4% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1,4% comparativ cu luna mai 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3821 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4405 lei în industrie şi construcţii şi de 4898 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna mai 2025 a fost de 9187 lei, iar cel net de 5508 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 2,5%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 97,1% pentru luna mai 2025 faţă de luna precedentă, de 254,6 % faţă de octombrie 1990 şi de 102,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii mai 2025, a fost de 49975 persoane, mai mic cu 7 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 680 persoane faţă de luna mai 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 17,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,9 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii mai 2025, era de 4295 persoane, în scădere cu 117 persoane faţă de luna precedentă (-2,7%).  

Comparativ cu luna mai 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 168 persoane (+4,1%).

La sfârşitul lunii mai 2025, femeile reprezentau 48,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 385 persoane (8,9% din total someri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 3 persoane (0,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numarul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii mai 2025 era de 3907 persoane, reprezentând 91,0% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (92,8%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,6%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,8% în luna aprilie 2025 şi 5,4% în luna mai 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna mai 2025 a fost de 5,9% (6,1% în luna aprilie 2025 şi 5,5% în luna mai 2024).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna mai 2025 a fost de 5,4% (5,5% în luna aprilie 2025 şi 5,3% în luna mai 2024).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii mai 2025 existau 144 de locuri de muncǎ vacante, din care 138 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 121 erau pentru muncitori (84,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna mai 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi de scăderea numărului deceselor generale şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna mai 2024, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna mai 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 154, mai mare cu 5 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 20 comparativ cu luna mai 2024.

Mortalitatea generală. În luna mai 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 292, mai mic cu 44 faţă de luna precedentă,   respectiv cu 52 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna mai 2025 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an, menţinându-se la acelaşi nivel cu luna anterioară, mai puţin cu 1 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -138 persoane în luna mai 2025 (-187 persoane în luna aprilie 2025 şi -170 persoane în luna mai 2024).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna mai 2025, s-au înregistrat 129 căsătorii, mai mult cu 71 faţă de luna precedentă şi cu 3 mai puţine faţă de luna mai 2024.

Divorţialitatea. În luna mai 2025 s-au înregistrat 19 divorţuri, mai mult cu 3 faţă de luna anterioară şi cu 13 mai puţine faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent.

În luna aprilie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 30,0 milioane euro şi al importurilor CIF de 29,3 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +0,7 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de(-20,1%), respectiv de (-29,0%) faţă de luna aprilie 2024.

Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-16,0%), respectiv de (-31,8%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.IV.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (15,9%), metale comune şi articole din acestea (38,6%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (27,0%), materii textile şi articole din acestea (2,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,3%), mijloace de transport (1,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,9%).

În perioada 1.I-30.IV.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (6,7%), metale comune şi articole din acestea (44,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (9,1%), materii textile şi articole din acestea (1,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,1%), mijloace de transport (2,8%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (14,8%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,2%).

În luna mai 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numǎrului de înnoptări şi a indicelui de cazare în structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cât şi faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna mai 2025, a fost de 2157, mai mare cu 7,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 76,1% comparativ cu luna mai 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 96,4% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna mai 2025, a fost de 3525, mai mare cu 18,0% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 37,4% comparativ cu luna mai 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna mai 2025, a fost de 26,3% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 5,1 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 7,1 puncte procentuale comparativ cu luna mai 2024.

În luna mai 2025, s-au eliberat 40 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 2 mai multe faţă de luna precedentă, respectiv cu 6 comparativ cu luna mai 2024.

Rata inflaţiei, a fost în luna mai 2025 de 0,46% faţă de luna precedentă şi de 5,45% faţă de luna mai 2024.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.05.2025 a fost de 0,5%, menţinându-se la acelaşi nivel faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,5%).

În luna mai 2025 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,89%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,08%) şi tarifele serviciilor (+0,62%).

De la începutul acestei săptămâni se manifestă o tendință de depreciere a leului, în condițiile creșterii cererii comerciale din partea importatorilor, dar și a cumpărărilor făcute de BNR, cu scopul de a reface rezerva sa valutară.

În luna mai, după rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și până la câștigarea fotoliului de la Cotroceni de către N. Dan, banca centrală a vândut circa 8 miliarde euro, pentru a stopa deprecierea monedei naționale, în condițiile în care analiștii estimau o posibilă creștere a cursului euro la 5,5 lei și chiar 6 lei.

Joia trecută, media euro a coborât la 5,0692 lei, minimul ultimelor două săptămâni, pentru ca miercurea aceasta, când piața s-a deschis la 5,078 lei iar în partea a doua a zilei cotațiile au coborât la 5,078 lei, cursul a urcat de la 5,0751 la 5,0770, evoluție diferită de cea a altor monede din regiune.

Ultimul sondaj realizat în rândul membrilor CFA România, anticipează deprecierea leului față de euro, însă la valori mai scăzute decât cele estimate în mai.

Astfel, pentru orizontul de 6 luni valoarea medie a anticipaţiilor pentru cursul monedei unice este de 5,0691 lei, față de 5,1046 lei în mai, iar pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului este anticipată la 5,1453 lei, de la 5,1723 lei în mai.

Volatilitatea din piața monetară a fost minimă, dar se manifestă o tendință de apropiere de valoarea dobânzii de politică monetară, care se situează la 6,5%, din august trecut.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,68 la 6,67%, față de 6,70%, în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,82 la 6,81%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,94%.

Joia trecută, euro a atins un maxim de 1,1780 dolari, însă anunțul privind încheierea unui acord comercial între SUA și UE, care oferă în opinia analiștilor un avantaj economiei americane, a scurtcircuitat moneda unică, care a scăzut la jumătatea acestei săptămâni la 1,1522 – 1,1572 dolari, ceea ce a ridicat cursul bancnotei verzi, miercurea aceasta, la 4,3974 lei, față de 4,3149 lei, în urmă cu o săptămână.

La aprecierea dolarului au contribuit și pariurile puse de investitori pe o decizie a Rezervei Federale de a menține rata de referință la 4,25 – 4,50%, la ședința sa de politică monetară, care s-a desfășurat marți și miercuri, în ciuda cererilor constante ale Casei Albe de scădere a acesteia spre 3,5%.

Miercurea aceasta, media francului elvețian a urcat de la 5,4448 la 5,4594 lei, față de 5,4512 lei, în urmă cu o săptămână. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8533 la 5,8792 lei, de la 5,8168 lei, la sfârșitul săptămânii trecute.

Prețul gramului de aur a urcat de la 468,8607 lei la 470,99 lei, maximul ultimei săptămâni. Evoluția s-a datorat aprecierii monedei americane și a metalului galben la 3.321 – 3.335 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia marginal, la 4,2732 zloți/euro, respectiv 398,93 forinți/euro.

Vinerea trecută, bitcoin a alunecat sub pragul de 115.000 dolari, dar săptămâna aceasta s-a menținut în jurul pragului de 118.000 dolari, și fluctua miercuri în culoarul 117.368 – 118.478 dolari. În ultimele săptămâni, ethereum înregistrează cele mai ridicate volume de tranzacționare, și se mișca între 3.745 și 3.833 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, miercuri, la 6,67% pe an, de la 6,68% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Sursa www.agerpres.ro