Creșterea ofertei de valută a asigurat monedei naționale un parcurs apreciativ. De la 5,078 lei, față de un maxim de 5,082 lei al precedentelor două ședințe, cotațiile au coborât până la 5,072 lei, astfel că media euro a scăzut de la 5,0798 lei la 5,0722 lei, față de 5,0774 lei, miercurea trecută.

Pentru sfârșitul anului, economiștii anticipează o valoare a cursului cuprinsă între 5,05 și 5,10 lei.

În opinia analiștilor de la ING Bank și BCR inflația de la sfârșitul anului ar urma să urce la 7,5%. Evoluția este cauzată de eliminarea din această lună a plafoanelor de preț la energia electrică, care se vor reflecta în august, și a creșterilor TVA și accizelor, măsuri ce vor intra în vigoare de luna viitoare.

Evoluția nu va permite BNR să înceapă un proces de normalizare a ratei de referință, care se menține din august trecut la 6,5%, față de 6,75%, în iulie trecut. Un nivel identic al dobânzii de politică monetară este practicat în Ungaria. O primă tăiere este anticipată pentru februarie 2026, în cazul în care nu vor apare noi măsuri ce vor determina menținerea inflației la valori ridicate.

Indicii ROBOR au revenit pe scădere, după două ședințe de stabilitate, și au atins noi minime ale ultimelor două luni. Indicele la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 6,75 la 6,72%, față de 6,77%, miercurea trecută. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,89 la 6,85%, față de 6,90%, la jumătatea săptămânii trecute, iar cel la 12 luni s-a oprit de la 7,01 la 6,99%, după ce miercurea trecută acesta se afla la 7,06%.

Euro a scăzut după trei săptămâni sub pragul de 1,16 dolari și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,1593 – 1,1629 dolari, față de 1,1702 – 1,1730 dolari, în urmă cu o săptămână. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3475 la 4,3658 lei, față de 4,3345 lei, miercurea trecută.

Aprecierea dolarului s-a datorat anunțului referitor la faptul că indicele prețurilor de consum (IPC) din Statele Unite a crescut în iunie cu 0,3% față de luna precedentă, astfel că rata anuală a urcat la 2,7%. Evoluția va permite Rezervei Federale să mențină dobânzile la 4,25 – 4,50%, în timp ce președintele Trump solicită constant o reducere a acestora și pregătește numirea unui nou șef al băncii centrale americane.

Cursul francului elvețian a coborât de la 5,4619 la 5,4475 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute. Media lirei sterline a fost stabilită la 5,8473 lei, față de 5,8926 lei, în urmă cu o săptămână, evoluție datorată faptului că economia Regatului Unit a înregistrat a doua lună consecutivă de scădere.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 469,8706 lei la 468,9817 lei, față de 462,6381 lei, miercurea trecută. Metalul galben se tranzacționa între 3.322 și 3.343 dolari/uncie.

Dorința președintelui Trump de a transforma America în „capitala mondială a criptomonedelor”, a impulsionat achizițiile de criptomonede, în contextul în care Camera Reprezentanților din Statele Unite discută un pachet de trei legi care ar urma să ofere reguli mai clare și coerente în privința tranzacțiilor cu active digitale, inclusiv interzicerea posibilităţii ca Rezerva Federală să emită propria sa monedă digitală.

Luni, bitcoin a atins un record de 123.117 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta în culoarul 117.051 – 119.300 dolari. Ethereum fluctua între 3.102 și 3.187 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a avut marți o ședință stabilă, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,078 – 5,082 lei, astfel că media a crescut marginal de la 5,0795 la 5,0798 lei.

După câteva săptămâni consecutive de scădere a indicilor ROBOR la minime ale ultimelor două luni, valori comparabile cu cele primele luni din 2023, de la sfârșitul săptămânii trecute tendința s-a temperat, semn că nivelul lichidității din piață și-a găsit echilibrul.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,75%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,88 la 6,89%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 7,01%.

Statul s-a împrumutat luni cu 870 milioane lei, prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat cu scadența la sfârșitul lui iulie 2033, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,29%. Trezoreria a mai organizat o licitație de obligațiuni de stat și a mai atras alte 400 milioane lei, cu scadența în octombrie 2028 la un randament mediu anual de 7,31%.

Euro se tranzacționa între 1,1660 și 1,1692 dolari, valori apropiate de cele de luni, în timp ce indicele prețurilor de consum (IPC) din Statele Unite a crescut în iunie cu 0,3% față de luna precedentă, astfel că rata anuală a urcat la 2,7%. Evoluția va permite Rezervei Federale să mențină dobânzile la 4,25 – 4,50%, în timp ce președintele Trump solicită constant o reducere a acestora.

În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 5,3468 la 5,3475 lei.

Moneda elvețiană se menține și jurul pragului de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a crescut de la 5,4530 la 5,4619 lei. Datele economice negative din Marea Britanie pun presiune pe lira sterlină al cărei curs a scăzut de la 5,8584 la 5,8503 lei.

Metalul galben se tranzacționa marți în culoarul 3.340 – 3.367 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a scăzut de la 470,5238 lei la 469,8706 lei. Reamintim că uncia a atins în 22 aprilie un maxim istoric de 3.499,70 dolari, iar gramul a înregistrat un record de 487,0692 lei în 8 mai.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2538 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat marginal la 400,29 forinți/euro.

Marcările de profit au provocat deprecierea bitcoin la 116.354 – 119.956 dolari, după ce luni a fost atins un record de 123.117 dolari. Ethereum fluctua între 2.934 și 3.028 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a reușit o apreciere minimă la începutul acestei săptămâni, în contrast cu celelalte monede de la marginea zonei euro, evoluție cauzată de declarația lui Donald Trump, conform căreia va impune taxe vamale de 30% la importurile făcute din Uniunea Europeană.

Cursul euro a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 5,0810 la 5,0795 lei, față de o medie de 5,0645 lei, la începutul celei precedente, în timp ce tranzacțiile se realizau între 5,075 și 5,082 lei.

În opinia lui Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, „cursul leului nu este fundamental supraapreciat”, afirmație în contrast cu deficitul cronic al contului curent al balanței de plăți care arată că importurile de bunuri și servicii se mențin net mai ridicate decât exporturile.

Declarația lui Eugen Rădulescu a venit în contextul în care BNR a publicat luni datele privind contului curent al balanţei de plăţi. Acesta a înregistrat un deficit de 12,632 miliarde de euro în primele cinci luni din acest an, în creştere cu 46,7% faţă de perioada similară din 2024, când soldul negativ al contului curent a fost de 8,61 miliarde de euro

Consilierul guvernatorului BNR a mai precizat în analiza sa, „dacă Banca Națională ar forța deprecierea leului pentru a reechilibra balanța de plăți externe, efectul imediat ar fi de creștere suplimentară a presiunilor inflaționiste, pe canalul costului importurilor, ca și de majorare a costului în lei al plăților pentru împrumuturile în valută, atât ale guvernului (ceea ce, de fapt, ar majora deficitul bugetar), cât și ale actorilor neguvernamentali (care ar fi resimțit deopotrivă de populație și de întreprinderi, cu efect recesionist suplimentar).”

Ultima operațiune de tip repo realizată de BNR a avut loc la sfârșitul lunii trecute. Atunci banca centrală le-a împrumutat pe cele comerciale cu 1,5 miliarde lei la o dobândă de 6,5%, egală cu cea de politică monetară. De atunci, indicii ROBOR au intrat pe o pantă descendentă care i-a adus la minime ale ultimilor două luni.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,75%, față de 6,88%, la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,89 la 6,88%, față de 7%, în urmă cu o săptămână, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,02 la 7,01%, față de 7,12%, lunea trecută.

Războiul comercial declanșat de administrația de la Casa Albă, a provocat scăderea euro la 1,1654 – 1,1698 dolari, față de circa 1,18 dolari, în urmă cu o săptămână. În piața locală, cursul monedei americane a urcat la 4,3468 lei, față de 4,3179 lei, în urmă cu o săptămână.

Media francului elvețian a coborât la 5,4530 lei. Cursul lirei sterline a cunoscut cea mai importantă scădere, de la 5,8849 lei la 5,8584 lei, efect al faptului că economia britanică se află la limita intrării în recesiune.

Prețul gramului de aur a crescut de la 466,3616 lei la 470,5238 lei, efect al aprecierii metalului galben la 3.352 – 3.376 dolari/uncie.

Monedele din regiune s-au depreciat la 4,2614 zloți/euro, respectiv 400,15 forinți/euro.

Bitcoin a depășit recordul de 118.872 dolari, atins vineri, și a urcat până la 123,117 dolari. La rândul său, ethereum s-a apreciat la 2.965 – 3.081 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În luna mai 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9187 lei, cu 228 lei (-2,4%) mai mic decât cel înregistrat în luna aprilie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5508 lei, în scădere cu 139 lei (-2,5%) față de luna aprilie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (11696 lei) și în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11558 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3346 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3440 lei).

Mai 2025 comparativ cu mai 2024

Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 7,6%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 102,0% în luna mai 2025 față de luna mai 2024.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 97,1% în luna mai 2025 față de luna aprilie 2025.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 254,6%, cu 7,6 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna aprilie 2025.

Mai 2025 comparativ cu Aprilie 2025

În luna mai 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 27,6% ȋn activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 27,1% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;

• între 9,0% și 15,0% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe);

• între 4,0% și 8,5% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea băuturilor, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din tutun, extracţia minereurilor metalifere.

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2025 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale sau anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizările de producție ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 4,1% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, respectiv transporturi pe apă;

• între 1,0% și 3,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), colectarea şi epurarea apelor uzate, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de editare, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

În sectorul bugetar, în luna mai 2025, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+3,0%), ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice, respectiv în administraţia publică (+0,6%). Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor în sănătate şi asistență socială (-0,4%).

Sursa www.insse.ro