După șase săptămâni consecutive în care BNR a injectat lichiditate în piața monetară prin operațiuni de tip repo, lunea aceasta procesul a fost întrerupt, cu o zi înainte de ședința de politică monetară, semn că băncile au acum la dispoziție mai mulți lei.

Chiar dacă inflația de sfârșitul acestui an ar putea crește la 8 – 10%, conform analiștilor, cu un vârf de circa 11% în august, efect al măsurilor de austeritate luate de guvern și a renunțării la plafonarea de preț a energiei electrice, nu va permite modificarea dobânzii de politică monetară. Ea ar urma să stagneze la 6,5%/an, nivel stabilit în august 2024.

Creșterea prețurilor ar urma să coboare la 4 – 4,5% în ultima parte din 2026, ceea ce va permite BNR să rediscute nivelul ratei de referință.

Piața a răspuns pozitiv la planul de reducere bugetară, iar indicii ROBOR au scăzut la cea mai mică valoare a ultimelor două luni.

La debutul unei noi săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,99 la 6,88%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,09 la 7,0% iar cel la 12 luni de la 7,19 la 7,12%.

Scăderea dobânzilor ar putea permite Ministerului de Finanțe să se împrumute mai ieftin din piața locală, în condițiile în care România plătește anul acesta dobânzi de 42 de miliarde de lei pentru împrumuturile deja contractate. Luna aceasta urmează să fie achitate 12 miliarde lei, în octombrie alte 10 miliarde lei iar în noiembrie 16 miliarde lei.

Lunea aceasta, cei care au făcut oferte de cumpărare pentru titluri de stat cu scadența peste patru ani au solicitat o dobândă mai ridicată. Motiv pentru Trezorerie să se împrumute cu 561 milioane lei, dintr-o cerere totală de 836 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,34%.

Creșterea cererii de monedă americană a avut ca efect deprecierea valutelor de la marginea zonei euro, inclusiv a leului.

Cursul euro a crescut de la 5,06 lei la 5,0645 lei, mai jos cu circa 1,3 bani față de începutul săptămânii trecute, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,058 – 5,066 lei, față de 5,055 – 5,064 lei, vinerea trecută.

Revenirea în piață a investitorilor americani, după minivacanța prilejuită de Ziua Independenței Statelor Unite, a avut darul de a crește cererea de dolari.

Dacă în urmă cu o săptămână, euro a urcat la 1,1830 dolari, maximul ultimilor aproape patru ani, lunea aceasta tranzacțiile se realizau în culoarul 1,1718 – 1,1791 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2961 la 4,3179 lei.

Evoluția pozitivă a dolarului vine în contextul în care piața muncii americane a în iunie 147.000 de noi slujbe, iar şomajul a scăzut uşor la 4,1%, ceea ce va permite Fed să mențină dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50%.

Situația s-ar putea modifica în următoarele două zile, în funcție de acordurile tarifare care vor fi încheiate de SUA cu alte țări, în acest caz specific, cu Uniunea Europeană.

Media francului elvețian a fost stabilită lunea aceasta la 5,4146 lei, sub cea de la începutul săptămânii trecute de 5,4517 lei. Cursul lirei sterline a fost calculat la 5,8692 lei, față de 5,9329 lei, lunea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 460,7924 lei la 459,5007 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea metalului galben la 3.295 – 3.344 dolari/uncie, pierderea din ultima lună fiind de circa 5%.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, luni, la 6,88% pe an, de la 6,99% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,00% pe an, de la 7,09%, în ședința de vineri, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,12%, de la 7,19%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.

Sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, vineri, la 6,99% pe an, de la 7,04% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,09% pe an, de la 7,13%, în ședința de joi, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,19%, de la 7,25%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.

Sursa www.agerpres.ro

Dealerii bancari s-au arătat mulțumiți de propunerile guvernului privind „repararea” deficitului bugetar, care se speră că va mulțumi marile agenții de rating și că nu vom vedea o trecere la categoria gunoi (junk) a titlurilor de stat românești.

Motiv pentru scăderea indicilor ROBOR, care rămân însă peste pragul de 7%, atâta vreme cât BNR nu va putea tăia rata de politică monetară, în condițiile în care inflația, în loc să scadă, va crește.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,09 la 7,04%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,17 la 7,13% iar cel la 12 luni de la 7,29 la 7,25%.

Evoluția din piață a permis Trezoreriei să atragă peste 1,38 miliarde lei prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența la sfârșitul lui 2034, care a avut o valoare programată de 300 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,34%.

Finanțele s-au mai împrumutat cu încă 1,615 miliarde lei, cu scadența în mai 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,24%.

Moneda națională a avut o evoluție pozitivă față de euro, în contrast cu cea a altor valute din regiune. Cotațiile au scăzut de la 5,063 lei, la deschiderea pieței, la 5,06 lei, iar cursul a scăzut de la 5,0665 la 5,0603 lei, față de 5,0780 lei la finalul săptămânii trecute.

Înainte de publicarea raportului referitor la piața muncii americane în iunie și a votului din Congres a proiectului de lege al bugetului promovat de președintele Trump, euro se tranzacționa în culoarul 1,1787 – 1,1810 dolari, valori comparabile cu cele din septembrie 2021. În piața locală, media monedei americane a alunecat de la 4,3035 la 4,2917 lei

Depășirea de către euro a pragului de 1,18 dolari, cel mai ridicat nivel de după jumătatea lui septembrie 2021, ar putea impune Băncii Centrale Europene impunerea unei cote de toleranţă pentru cursul față de moneda americană.

OficialiI BCE consideră că aprecierea euro și impunerea tarifului de 10% aplicat de Statele Unite produselor importate din zona euro, va afecta atât exporturile cât și economia regiunii.

Actuala apreciere a euro se datorează ieșirilor din piața americană și migrarea fondurilor către Europa, unde investitorii găsesc mai multă predictibilitate dar și plasamente avantajoase în industria de apărare.

Lira sterlină și-a atenuat scăderea față de euro, provocată de îngrijorările privind bugetul Regatului Britanic, iar media ei a coborât de la 5,8933 la 5,8612 lei, cea mai mică valoare începând cu data de 5 mai. Cursul francului elvețian s-a depreciat de la 5,4295 la 5,4141 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 462,2175 lei la 461,6576 lei, iar metalul galben fluctua în piețele specializate între 3.341 și 3.366 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2634 zloți/euro iar a celei maghiare de la 399,83 forinți/euro.

Bitcoin a urcat la 108.605 – 110.284 dolari și se apropie de maximul de 111.862 dolari, atins în data de 22 mai. Ethereum a crescut la 2.558 – 2.615 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu