Peste 130.000 de joburi și 5,1 milioane de aplicări au fost înregistrate în prima jumătate a anului

Peste 130.000 de joburi și 5,1 milioane de aplicări au fost înregistrate în prima jumătate a anului

Prima jumătate a anului a adus 130.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro, număr care, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, marchează o scădere de 10%. „Vorbim despre o primă jumătate de an care a venit cu multe incertitudini, contexte atipice, dar și măsuri, precum Ordonanța Trenuleț, care i-au determinat pe angajatori să pună pe pauză o parte dintre planurile de recrutare. Toate acestea au avut un ecou imediat pe piața muncii, iar candidații au avut la dispoziție un număr mai mic de joburi decât anul trecut. Cea de-a doua jumătate de an începe cu premise mai bune, ceea ce poate duce la rezultate anuale comparabile cu cele din 2024”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Domeniile care au păstrat un ritm alert de angajări au fost retailul, serviciile, call center / BPO, iar ultimele două luni au ridicat în clasament sectoare precum industria alimentară, turism și transport – logistică. IT-ul și construcțiile se află pe locurile al nouălea și al zecelea în topul celor mai activi angajatori, unul dintre motivele pentru care au limitat planurile de recrutare fiind eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din aceste domenii.

Candidații entry-level, respectiv cei care au maximum doi ani de experiență au fost cei mai căutați, mai mult de jumătate dintre joburile postate în această perioadă fiind adresate lor. „Chiar și candidații fără experiență au avut la dispoziție mai multe opțiuni decât seniorii cu vechime mai mare de 5 ani sau decât managerii, iar asta se întâmplă și pentru că, pentru aceștia din urmă, vedem o rată de fluctuație semnificativ mai mică decât anul trecut. De altfel, este un lucru bine-cunoscut în piață: atunci când există perioade mai tulburi din punct de vedere economic, cei mai stabili rămân specialiștii și managerii. Ei fac mult mai greu schimbări de carieră, prin urmare, rata de fluctuație este mică, iar nevoia de înlocuire scade sau devine aproape inexistentă, în unele cazuri”, adaugă Bogdan Badea.

Cele mai multe oferte de locuri de muncă au venit din partea angajatorilor din București, urmați de cei din Cluj-Napoca, Iași, Ilfov, Timișoara, Brașov și Craiova. Arad, Slobozia, Târgu Mureș, Pitești și Piatra Neamț au fost, pe de altă parte, orașele cu cele mai puține poziții noi. Asta înseamnă între 8.500 și 10.000 de joburi noi pentru fiecare dintre acestea.

„O altă tendință pe care o observăm este legată de numărul de joburi remote, care continuă să rămână la un nivel scăzut. Astfel, în primul semestru al anului, doar 4,2% din numărul total de joburi noi au fost remote. 6,2% au fost pentru străinătate, iar restul de 89,5% pentru România, cu prezența la birou sau în regim hibrid”, completează Bogdan Badea.

În zona aplicărilor, situația rămâne la același nivel al anului trecut, în condițiile în care, din ianuarie și până acum, au fost înregistrate 5,1 milioane de aplicări. Similară pentru cele două intervale (S1 2025 vs S1 2024) este și apetitul în continuare crescut pentru joburile remote. 14,1% dintre aplicări merg în această direcție, în timp ce joburile din afara țării trec timid de pragul de 1%. 84,8% dintre aplicări au fost făcute pentru joburile din România care cer prezență la birou. Interesul candidaților a continuat să se îndrepte către joburile din retail, servicii, call-center / BPO, financiar – bancar, IT / telecom și turism.

Aproape 2 milioane de aplicări au venit de la candidații care au între 25 și 35 de ani, in timp ce 1,4 milioane de aplicări au fost ale candidaților cu vârsta între 18 și 24 de ani. Puțin peste 1 milion de aplicări sunt din segmentul 36-45 de ani, în timp ce candidații care au peste 45 de ani și cei sub 18 ani au aplicat cel mai puțin.

Profilul aplicanților este similar cu cel al joburilor postate, din punctul de vedere al nivelului de carieră. Cu alte cuvinte, cel mai mult aplică segmentul entry-level, urmat de mid – level (2 – 5 ani de experiență) și cei fără experiență, în timp ce specialiștii cu senioritate și managerii au cele mai mici volume de aplicări.

Cele mai căutate sunt joburile full time, care generează 90% din aplicări. Joburile part time, cele sezoniere și internship-urile se află la distanță considerabilă, cu procente marginale comparativ cu cele full time.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 22.000 de locuri de muncă. Alte 7.000 de joburi sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs.ro și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut, joi, la 7,09% pe an

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut, joi, la 7,09% pe an

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, joi, la 7,09% pe an, de la 7,10% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,17% pe an, de la 7,18%, în ședința de miercuri, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 7,29%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.

Euro s-a oprit la 5,05 lei

Euro s-a oprit la 5,05 lei

Leul a rămas decuplat de la evoluția celorlalte monede din regiune, în contextul în care nivelul aversiunii față de risc a scăzut în ultimele zile, iar de la un prag de 5,03 lei, cursul euro a urcat la 5,05 lei.

La jumătatea acestei săptămâni, tranzacțiile din piața valutară se realizau în culoarul 5,047 – 5,056 lei, iar cursul euro a crescut de la 5,0522 la 5,0538 lei, față de 5,0325 lei, miercurea trecută.

În privința evoluției monedei naționale, un raport al UniCredit Bank estimează pentru sfârșitul anului un nivel al cursului de 5,07 lei/euro, dar nu anticipează o scădere a ratei de politică monetară în cursul acestui an.

Nivelul redus al lichidității din piața monetară, chiar dacă BNR a împrumutat băncile comerciale, de la sfârșitul lunii trecute, după ce evoluțiile politice locale s-au clarificat. Ultima operațiune de tip repo a fost realizată lunea aceasta când banca centrală a injectat în piață aproape 21,6 miliarde lei.

Principala cauză a menținerii indicilor ROBOR peste pragul de 7%, valori comparabile cu cele din primele luni din 2023, este reprezentată de menținerea inflației la unul dintre nivelurile cele mai ridicate din Uniunea Europeană, cauzată de majorarea de către noul Executiv a numeroase taxe și impozite.

La jumătatea acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,09 la 7,10%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,17 la 7,18% iar cel la 12 luni a stagnat la 7,29%.

Creșterea indicelui climatului de afaceri din Germania măsurat de institutul Ifo, de la 87,5 puncte în mai la 88,4 puncte în iunie, a plasat euro în jurul pragului de 1,16 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3501 la 4,3571 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute, atunci când Rezerva Federală americană a menținut dobânda de politică monetară în culoarul 4,25 – 4,50%.

De altfel, marți, președintele Fed, Jerome Powell, a afirmat că nu va fi operată luna viitoare o tăiere a dobânzii. „Nu cred că trebuie să ne grăbim, având în vedere soliditatea pieţei muncii şi incertitudinile legate de tarifele comerciale”, a declarat Jerome Powell.

Incertitudinile privind evoluția conflictului Israel – Iran, în care s-a implicat și Statele Unite, au majorat cererea de monedă elvețiană, în ciuda faptului că rata de referință din această țară a fost coborâtă la 0%. Astfel, cursul francului elvețian a crescut de la 5,3713 la 5,3999 lei, față de 5,35 lei, miercurea trecută.

Cursul lirei sterline a crescut marginal de la 5,9225 la 5,9296 lei, în creștere față de jumătatea săptămânii trecute când media a fost stabilită la 5,8898 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 464,3232 lei la 465,6019 lei, mai jos cu circa 10 lei față de jumătatea săptămânii trecute. În piețele specializate, metalul galben a urcat de la minimele ultimelor trei săptămâni, atinse marți, la 3.319 – 3.336 dolari/uncie.

Monedele din regiune s-au apreciat miercurea aceasta la 4,2479 zloți/euro, respectiv 400,89 forinți/euro.

Bitcoin a crescut miercurea aceasta la 105.881 – 107.934 dolari, după ce a coborât la sfârșitul săptămânii trecute aproape de 98.500 dolari. Ethereum s-a apreciat la 2.412 – 2.468 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro a revenit la 5,05 lei

Euro a revenit la 5,05 lei

Dealerii bancari sunt sceptici în privința modului în care va evolua inflația, după valul de majorări de taxe și accize care vor fi impuse de noua coaliție de guvernare, astfel că leul nu a profitat de reducerea aversiunii față de risc.

O opinie asemănătoare există și în rândul mediului de afaceri, care se va confrunta cu scăderea consumului, principalul motor al dezvoltării economiei românești, dar și a investitorilor, care așteaptă acțiuni clare din partea guvernului în privința tăierii costurilor la nivelul administrației centrale și locale.

În aceste condiții, cursul euro a crescut de la 5,0453 la 5,0522 lei, chiar dacă în această perioadă, una în care oferta comercială este mai mare, companiile pregătindu-se să achite taxele și impozitele la bugetul de stat, ar fi trebuit să vedem o scădere a euro. Astfel, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,046 – 5,053 lei.

Pe de altă parte, este posibil ca banca centrală să nu fie de acord cu revenirea euro sub pragul de 5 lei, pentru a asigura intrări mai mari la buget, dar și să înceapă cumpărările de valută din piață, pentru a reface rezerva, după ce a vândut în luna mai peste 6 miliarde de euro, pentru a încetini deprecierea leului. Reamintim că după primul tur al alegerilor prezidențiale, când euro a depășit pragul de 5 lei, au apărut prognoze care indicau o depreciere a cursului la peste 5,5 lei și se indica posibilitatea atingerii pentru scurt timp a pragului de 6 lei.

Chiar dacă BNR a injectat lunea aceasta în piața monetară aproape 21,6 miliarde lei, indicii ROBOR nu au cunoscut scăderi, așa cum s-a întâmplat la precedentele operațiuni de tip repo, realizate de la sfârșitul lunii lunii trecute.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,17% iar cel la 12 luni la 7,29%.

Riposta moderată a Iranului la atacarea de către Statele Unite a locațiilor unde se dezvoltă programul său nuclear, a redus cererea de monedă americană iar euro s-a apreciat la 1,1572 – 1,1623 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3983 la 4,3501 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 5,3713 lei. În schimb, lira sterlină s-a apreciat la 5,9225 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,0454 lei, maximul ultimei săptămâni, la 464,3232 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 3.303 – 3.371 dolari/uncie.

Chiar dacă inflația din Ungaria a crescut luna trecută la 4,4%, moneda maghiară s-a apreciat la 401,82 forinți/euro, consecință a menținerii ratei de referință la 6,5%/an. Cursul monedei poloneze s-a întărit la 4,2604 zloți/euro.

Bitcoin, care a scăzut duminică la circa 98.500 dolari, s-a apreciat la 104.721 – 105.894 dolari. Ethereum a crescut la 2.378 – 2.440 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Opinie | BNR a împrumutat băncile cu 21,6 miliarde lei

Opinie | BNR a împrumutat băncile cu 21,6 miliarde lei

Evoluția monedelor de la marginea zonei euro a fost afectată de reducerea cererii de active considerate riscante.

Apropierea datei când companiile își achită taxele și impozitele la bugetul de stat a majorat oferta de valută din piață, care a acoperit ridicarea nivelului de aversiune față de risc.

Cursul euro a scăzut de la 5,0472 lei la 5,0453 lei, în timp ce tranzacțiile din piață se realizau între 5,034 lei, la deschidere, și 5,047 lei, la jumătatea ședinței.

BNR forțează scăderea indicilor ROBOR cu scopul de a aduce dobânzile la niveluri sustenabile care să permită creșterea creditării companiilor. Ea a realizat lunea aceasta a cincea operațiune de tip repo și a împrumutat băncile cu aproape 21,6 miliarde lei, față de circa 7,3 miliarde lei în urmă o săptămână. Instituțiile financiare au atras sumele oferite la o dobândă de 6,5%/an, egală cu cea de politică monetară.

Băncile comerciale au nevoie de lei înainte de data de 25 ale lunii, atunci când companiile își achită taxele și impozitele la bugetul stat.

Injecția de lichiditate nu a avut un efect imediat asupra indicilor ROBOR. La început de săptămână, cel ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,17% iar cel la 12 luni la 7,29%.

Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în iulie 2030. Statul s-a împrumutat cu 554,4 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, și a acceptat să plătească o dobândă medie de 7,45%/an.

Evoluția euro a fost influențată de decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de a menține dobânda într-un interval cuprins între 4,25% şi 4,50%, în ciuda poziției președintelui Trump care solicită constant o reducere a ratei de referință, a mulțumit investitorii iar moneda americană s-a stabilizat față de cea europeană.

La parcursul celor două monede a contribuit și majorarea cererii pentru cea americană, care rămâne un „refugiu” în perioade complicate din punct de vedere politic, economic sau militar. Euro a scăzut lunea aceasta până la 1,1454 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3797 la 4,3983 lei.

Decizia Băncii Naționale a Elveției de a aduce dobânda de politică monetară la 0%, a afectat performanța monedei helvete, un alt plasament important în perioadele încordate la nivel mondial iar media francului a urcat de la 5,3628 la 5,3779 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9083 la 5,8892 lei.

Prețul gramului de aur a urcat lunea aceasta de la 472,4081 lei, minimul săptămânii trecute, la 476,0454 lei, evoluție la care a contribuit majorarea cursului monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.362 și 3.364 dolari/uncie, cotații în creștere pe fondul intensificării conflictului Israel – Iran, odată cu atacarea de către Statele Unite a siturilor nucleare iraniene.

Creșterea aversiunii față de risc, a depreciat media monedei poloneze la 4,2727 zloți/euro, respectiv 403,66 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut în noaptea de duminică sub pragul de 100.000 dolari, și se tranzacționa luni în culoarul 100.576 – 102.124 dolari. După ce s-a apropiat de 2.100 dolari, ethereum fluctua între 2.223 și 2.273 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme