Posibilitatea creșterii impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, parte a planului de reducere a deficitului bugetar, va afecta direct buzunarele celor care au credite. La aceasta se adaugă majorarea Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) de la 5,55%, în prezent, la circa 6%, în ultimul trimestru al acestui an.

În privința celor care au luat credite înainte de mai 2019, indicii ROBOR se mențin peste pragul de 7%, față de circa 5,90 – 5,99% în data de 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Imediat după anunțarea celor doi candidați pentru al doilea tur, indicii au crescut la circa 7,30% și s-au menținut în jurul acestor valori până la câștigarea fotoliului de la Cotroceni.

La jumătatea acestei săptămâni, indicii ROBOR erau asemănători cu cei de miercurea trecută. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,17% iar cel la 12 luni a revenit de la 7,28 la 7,29%.

Cursul euro a scăzut de la 5,0772 la 5,0665 lei. Moneda națională a fost susținută de majorarea ofertei comerciale, astfel că de la o deschidere la 5,072 lei, cotațiile euro au coborât până la 5,064 lei.

Ultimul sondaj realizat în luna mai în rândul membrilor CFA România, a anticipat o depreciere a cursului până la începutul toamnei la 5,1046 lei/euro, și o valoare medie pentru mai 2026 de 5,1723 lei/euro.

Marcările de profit care au urmat atingerii de către euro a unui maxim de 1,1830 dolari, începând cu mijlocul lui septembrie 2021, au coborât miercuri cotațiile la 1,1762 – 1,1810 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2958 la 4,3035 lei.

Pe termen mediu și lung, analiștii anticipează continuarea procesului de depreciere a dolarului datorată îngrijorărilor legate de datoria publică a Statelor Unite, a politicilor tarifare și întârzierii procesului de reducere a ratelor dobânzilor.

În privința reducerii dobânzilor, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat marți la un eveniment desfășurat în Portugalia, că politica monetară ar fi fost deja relaxată, dacă președintele Trump nu ar fi declanșat „razboiul” tarifelor. El a precizat că, „ tot ce îşi doreşte oricine din Fed – este să oferim o economie cu stabilitate a preţurilor, ocupare maximă şi stabilitate financiară”.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4517 la 5,4295 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9171 la 5,8933 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal de la 462,1098 lei la 462,2175 lei, în ton cu evoluția metalului galben care fluctua între 3.326 și 3.348 dolari.

În regiune, media monedei maghiare a stagnat la 399,07 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat marginal la 4,25 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut în noaptea de marți până la 105.197 dolari, după care a urcat la 107.879 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 2.380 – 2.459 dolari.

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

39% dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs spun că nu sunt mulțumiți de salariul pe care îl câștigă în prezent. 52,8% se declară mulțumiți doar într-o oarecare măsură, în timp ce doar 8,2% nu au motive de nemulțumire din acest punct de vedere. Din acest motiv, aproape 70% spun că au ajuns să resimtă des sau foarte des presiune financiară în viața de zi cu zi. Din categoria celor care nu se simt împovărați de nivelul cheltuielilor lunare fac parte mai puțin de 6% dintre respondenți.

„Principalele motive responsabile pentru această presiune financiare sunt costurile lunare prea mari pe care le au cu utilitățile, datoriile (credite, carduri de credit, împrumuturi) sau faptul că nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, în condițiile în care consumă aceleași produse sau servicii ca în trecut. 18% dintre respondenți spun că și-ar dori să își poată permite și alte produse sau servicii decât cele de bază, iar acest lucru le generează un puternic sentiment de frustrare”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Deși datele studiului arată că angajații sunt mai degrabă nemulțumiți decât mulțumiți de salariile lor, aproape 63% spun că au primit o mărire salariu în ultimul an și jumătate. Astfel, 29,1% au avut parte de o majorare salarială în 2025, iar 33,7% în 2024. Pentru 15,1% cea mai recentă creștere a avut loc în 2023, 6% au același salariu din 2022, iar 3% din 2020 sau 2021. 7,7% nu își amintesc când le-a crescut ultima dată salariul, iar pentru 5,5% salariul de acum este același ca în momentul angajării.

Întrebați care este venitul net lunar de care ar avea nevoie pentru a nu resimți presiune financiară și a avea un trai decent, 24,6% indică un plafon cuprins între 6.001 și 8.000 de lei. 22% ar avea nevoie de un salariu între 8.001 și 10.000 de lei, 15,5% între 10.001 și 12.000 de lei, iar 13,3% peste 15.000 de lei. Un sfert dintre respondenți s-ar descurca și cu mai puțin de 6.000 de lei pe lună.

„Chiar dacă vorbim despre un procent consistent de respondenți care au avut recent o majorare salarială, încă vedem o discrepanță destul de mare între nivelul salarial la care se află acum și creșterea de care ar mai avea nevoie pentru a atinge un punct de confort financiar. Răspunsurile lor ne arată că, în cea mai mare parte a cazurilor, ar mai avea nevoie de cel puțin 20% în plus față de cât câștigă acum”, explică Ana Călugăru. Tocmai de aceea, dacă ar fi puși în fața posibilității de a-și schimba jobul cu unul de la care ar putea câștiga salariul de care au nevoie pentru a se întreține fără mari renunțări, 84% ar face acest lucru fără nicio ezitare.

Există, însă, și elemente care, pe lângă salariu, ar putea contribui la reducerea presiunii financiare și la îmbunătățirea calității vieții profesionale. Pe primul loc se află flexibilitatea programului de lucru, menționată de o treime dintre angajați. Apoi, urmează beneficiile extrasalariale, oportunitățile de dezvoltare profesională și de avansare în carieră, dar și un mediu de lucru plăcut și o cultură organizațională sănătoasă.

Sondajul a fost realizat în luna iunie, pe un eșantion de 2.452 de respondenți angajați full time, part time sau freelanceri. Plafoanele salariale în care se încadrează participanții la studiu sunt următoarele: 17,2% aveau un salariu cuprins între 2.500 și 3.500 de lei, 29,3% între 3.501 și 5.000 de lei, 31,2% între 5.001 și 8.000 de lei, 13,5% între 8.001 și 12.000 de lei și 5,4% peste 12.001 lei. 3,5% nu au dorit să răspundă.

După ce a vândut peste 6 miliarde euro pentru a stopa deprecierea monedei naționale, imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale, când se prognoza depășirea pragului de 5,5 lei/euro sau chiar atingerea celui de 6 lei, BNR a început să cumpere valută, pentru a readuce rezerva în jurul pragului de 60 miliarde lei.

Astfel, la sfârșitul lunii trecute, rezerva valutară a crescut la 58,281 miliarde euro, față de 55,661 miliarde euro, la finalul lui mai, astfel că rezervele internaţionale (valute plus aur) au urcat la 67,627 miliarde euro.

Cursul euro a scăzut de la 5,0777 la 5,0772 lei, evoluția asemănătoare cu cea a altor monede de la marginea zonei euro. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,076 – 5,079 lei.

Indicii ROBOR se mențin peste pragul de 7%, în condițiile în care inflația se află și va rămâne la cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană. De altfel, majoritatea analiștilor nu anticipează o modificare a acestei direcții, ceea ce nu va permite BNR să opereze, în cursul acestui an, tăieri ale dobânzii de politică monetară. Această evoluție va ridica nivelul Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) de la 5,55%, în prezent, la circa 6%, în ultimul trimestru al acestui an.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,17% iar cel la 12 luni la 7,28%.

Temerile investitorilor legate de proiectul președintelui Trump privind reducerea masivă de impozite și majorarea cheltuielilor guvernamentale, ce ar putea afecta nivelul deficitului bugetar al SUA care se află la cote alarmante, au provocat deprecierea monedei americane față de un coș al principalelor valute, scăderea de la începutul anului fiind de aproape 11%, cea mai slabă performanță începând cu 1973.

Astfel, euro a atins un nou maxim de la mijlocul lui septembrie 2021 de 1,1830 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3329 la 4,2958 lei.

Situația încordată din jurul dolarului a majorat cererea de monedă elvețiană, care a revenit aproape de pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media a urcat de la 5,4345 la 5,4517 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9329 la 5,9171 lei.

Majorarea cererii de metal galben, stimulată de pierderile pe care la suferă moneda americană, au ridicat cotațiile la 3.301 – 3.350 dolari/uncie. Pe acest fond, prețul gramului de aur a crescut de la 457,9246 lei la 462,1098 lei.

Media monedelor din regiune se aprecia marginal la 4,2415 zloți/euro, respectiv 399,09 forinți/euro.

Criptomonedele se depreciau ușor față de începutul săptămânii. Bitcoin se tranzacționa între 106.376 și 107.565 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 2.440 – 2.500 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Dobânzile medii ale creditelor ipotecare noi, atât cele fixe, care reprezintă peste 99% din volumul de credite ipotecare noi acordate în prezent, cât și cele variabile, vor crește în a doua parte a anului, potrivit unei analize realizate de către brokerul online Ipotecare.ro și compania de consultanță financiară și creditare ipotecară SVN Romania | Credit & Financial Solutions.

Astfel, IRCC, indicele folosit ca referință pentru calcularea dobânzilor variabile, va avea o valoare de aproximativ 6% în ultimul trimestru al anului, conform cotațiilor zilnice actuale, în creștere de la 5,55% în prezent.

https://agerpres.ro/economic/2025/07/01/dobanzile-creditelor-ipotecare-vor-creste-in-a-doua-jumatate-a-anului-analiza--1464433