Cu peste 3.500 de joburi postate în fiecare lună pe eJobs.ro, telecomul se situează pe locul 7 în topul celor mai mari angajatori din România și pe locul 4 în preferințele candidaților, în condițiile în care aproximativ 90.000 dintre aplicările lunare merg către joburile din acest domeniu.

”Este unul dintre puținele domenii în care vedem o distribuire cât se poate de echilibrată a categoriilor de candidați. Aplică aproape în mod egal atât cei din segmentul entry-level și fără experiență, cât și cei cu senioritate, specialiștii sau managerii. Candidații sunt atrași nu doar de numărul mare de locuri de muncă disponibile, ci și de oportunitățile de dezvoltare pe care le oferă acest sector, de faptul că pot lucra în companii foarte mari, multinaționale, dar și de posibilitatea de a se specializa la job, în cazul aplicanților care nu au experiență”, spune Bogdan Badea (foto), CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 30% dintre cei care lucrează în telecom au un salariu lunar cuprins între 4.000 și 7.000 de lei. 25% câștigă între 2.000 și 3.000 de lei, 19,5% între 3.000 și 4.000 de lei și 12,2% între 7.000 și 10.000 de lei. 8,7% au salarii mai mici de 2.000 de lei și 4,7% de peste 10.000 de lei.

Cele mai mari salarii înregistrate sunt asociate pozițiilor de director general (30.000 de lei), inginer software (30.000 de lei), manager IT (29.150 de lei), director tehnic (26.500) sau arhitect IT (25.000). ”Sunt poziții cu un nivel ridicat de specializare, căutate la nivel general pe piața muncii și care permit o migrare ușoară de la o industrie la alta. În plus, acest tip de specialiști sunt foarte căutați și foarte bine plătiți și în afara țării. În special dacă vorbim despre angajații marilor multinaționale din telecom, vedem frecvent cazuri de relocare pe alte piețe”, detaliază Bogdan Badea.

Telecomul este unul dintre acele domenii cu o prezență extinsă la nivel national, motiv pentru care diferențele salariale între Capitală și celelalte mari orașe au devenit aproape insesizabile. Este, totodată, și domeniul care oferă cele mai multe joburi remote, raportat la numărul total de poziții scoase în piață. Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu sau Brașov continua lista orașelor cu cele mai multe locuri de muncă libere în telecom.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din telecom, sunt pentru joburile:

• Tehnician - 3.000 lei
• Dispecer – 2.500 lei
• Operator call-center - 2.450 lei
• Operator introducere date - 2.300 lei
• Casier - 2.200 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din telecom sunt:

• Balș: 1.600 lei
• Târgu Jiu: 1.763 lei
• Mediaș: 2.000 lei
• Miercurea Ciuc: 2.100 lei
• Bacău: 2.300 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din telecom sunt:

• București : 6.000 lei
• Cluj-Napoca: 5.000 lei
• Timișoara: 4.500 lei
• Constanța: 3.800 lei
• Brașov: 3.500 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

• Director General: salariul mediu net la nivel național - 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 30.000 lei
• Inginer software: salariul mediu net la nivel național - 7.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 30.000 lei
• Director tehnic: salariul mediu net la nivel național - 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 26.500 lei
• IT Architect: salariul mediu net la nivel național - 13.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 25.000 lei
• Manager de proiect: salariul mediu net la nivel național - 5.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 35.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Persoană de contact:

Ana Călugăru

PR Manager, eJobs România

T: 0729 699 437

M: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 10,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 este 15,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 - iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 - iunie 2021) este 9,3%", se arată în comunicatul INS.

Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, este 100,78% în iunie comparativ cu mai.

Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 - iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 - iunie 2021) determinată pe baza IAPC este 7,9%.

INS precizează, în context, că s-au luat în considerare prevederile O.U.G. nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023.

Gazele s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în condiţiile în care tarifele au fost mai mari cu 89,5% în luna iunie a acestui an faţă de iunie 2021, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 41,32% în iunie 2022 faţă de iunie 2021, şi energia electrică - plus 17,05%.

Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost uleiul comestibil, cu creşteri de preţ de 49,71%, cartofii - 42,18% şi făina - 33,16%.

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian - 29,13%, apă, canal salubritate - 19,44% şi serviciile poştale - 15,94%.

De la lună la lună, în iunie cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la ulei - 7,33%, servicii de transport aerian - 6,24% şi combustibili - 3,22%.

Luna trecută au fost produse alimentare care s-au ieftinit, cartofii cel mai mult, cu 10,32%, şi fructele proaspete, cu 2,5%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la energie electrică au fost mai mici cu 1,19% iar la servicii de poştă şi telecomunicaţii cu 0,01%.

BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor.

Sursa www.agerpres.ro

Perioada analizată a fost marcată de decizia surpriză a BNR de a majora dobânda de politică monetară de la 3,75 la 4,75%, care rămâne cel mai scăzut din regiune.

În Ungaria rata de referință a fost majorată recent la 7,75%, după ce forintul a scăzut la minime istorice. În Cehia nivelul dobânzii cheie este de 7% iar în Polonia de 6%.

Miercurea trecută, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că „mergem treptat, ţinem strâns lichiditatea, lucrăm cu toate instrumentele, vedem ce se întâmplă şi în stânga şi în dreapta, şi înainte şi înapoi, să vedem dacă am procedat bine, şi aşteptăm ca pe măsură ce inflaţia vine în jos şi noi ne ducem cu dobânda de politică monetară în sus, să ne întâlnim undeva. De aceea am sugerat 5%, probabil că am fost optimist”.

La sfârșitul perioadei, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,79 la 6,87%, valoare care a mai fost atinsă la sfârșitul lui iulie 2010. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7 la 7,06%, nivel comparabil cu cel de la jumătatea lui noiembrie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat la 7,24%.

Creșterea inflației la nivel mondial, datorită majorării prețurilor la materiile prime, a energiei dar și războiului din Ucraina, ar putea provoca intrarea economiei globale în recesiune, cu riscul major al apariției stagflației.

În aceste condiții piețele sunt mult mai prudente iar aversiunea față de risc a înmulțit plasamentele în monedele considerate drept refugii, precum dolarul american, francul elvețian sau yenul japonez.

Cursul dolarului american a atins aproape zilnic un nou record. Lunea aceasta media a urcat la 4,8926 lei. La rândul său, francului elvețian s-a apropiat de pragul de 5 lei, cu o medie de 4,9986 lei, atinsă vinerea trecută, pentru ca la începutul acestei săptămâni să scadă la 4,9831 lei. La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,8435 lei.

Cursul euro, utilizat de BNR drept ancoră antiinflaționistă, a încheiat intervalul la 4,9430 lei, când tranzacțiile au fost realizate într-un culoar îngust, 4,941 – 4,945 lei, după ce în cursul pe piețele asiatice, cotațiile au scăzut la 4,918 lei/euro, semn că estimările provizorii ale INS referitoare la creșterea economiei românești au fost primite pozitiv. PIB a crescut în primul trimestru cu 5,1% iar în dinamică an/an el s-a majorat cu 6,4%

Euro s-a depreciat vineri până la 1,0072 dolari, pentru prima dată după sfârșitul lui 2002, după care a urcat la 1,0192 dolari, pe fondul marcărilor rapide de profit. La începutul acestei săptămâni, euro a scăzut sub 1,01 dolari, evoluție provocată de decizia Gazprom de a închide gazoductul Nord Stream 1 pentru mentenanță, timp de 10 zile. Măsura a înmulțit temerile că economia zonei euro ar putea intra în recesiune. Pe de altă parte, faptul că în Statele Unite au fost create în iunie 372.000 noi locuri de muncă iar rata șomajului se situează la 3,6% sunt argumente puternice că Rezerva Federală va majora la următoarea sa întâlnire dobânda de referință încă o dată cu 0,75%.

La sfârșitul perioadei, prețul gramului de aur a crescut ușor la 272,9899 lei, urmare a aprecierii monedei americane.

Piața criptomonedelor continuă să fie zdruncinată de pierderile suferite de diferite entități financiare, care se ridică la nivelul miliardelor de dolari. Lunea aceasta, bitcoin a scăzut la 20.364 – 20.846 dolari iar ether a alunecat la 1.137 – 1.69 dolari.

Analiza cuprinde perioada 4 – 11 iulie

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 6,79% pe an, de la 6,76% pe an cât era joi, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 31 august 2010, respectiv 6,80%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7% pe an, de la 6,90% pe an, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 7,17% pe an, de la 6,07%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro