Câştigul salarial mediu brut a fost 6.358 lei în mai, cu 85 lei (-1,3%) mai mic decât în luna aprilie, iar câştigul salarial mediu net a fost 3.928 lei, în scădere cu 39 lei (-1%), potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (9.178 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.120 lei). Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,5%.

În raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost 98,3% în luna mai 2022 faţă de luna mai 2021. Indicele câştigului salarial real a fost 97,8% în luna mai 2022 faţă de luna aprilie 2022. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 222,6%, cu 4,9 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna aprilie 2022.

Potrivit datelor INS, în luna mai 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri.

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 19,2% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 17,8% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 15,3% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului.

Totodată, scăderi între 6,5% şi 11% s-au înregistrat în telecomunicaţii, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii.

Scăderi între 3% şi 6% s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, transporturi pe apă, industria metalurgică, alte activităţi extractive, fabricarea băuturilor, activităţi de poştă şi de curier, tranzacţii imobiliare, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2022 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 26,6% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 15,4% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 2% şi 5% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., transporturi aeriene.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă, în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă), în învăţământ (+11,6%), respectiv în administraţia publică (+3,1%). În sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-1%).

Sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 7,05% pe an, de la 6,99% pe an în ziua precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 28 iulie 2010, respectiv 7,07%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,24%, de la 7,18% anterior, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 7,39%, de la 7,33%, miercuri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Leul a avut joi aceeași evoluție stabilă față de euro, chiar dacă în primele cinci luni ale acestui an, conform datelor publicate de BNR, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 10,238 miliarde euro, aproape dublu față de perioada similară a anului trecut, când deficitul a fost de 5,698 miliarde euro.

Dimineață, înainte de deschiderea pieței românești, cotația euro a atins un minim de 4,937 lei. Pe plan local, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,94 – 4,944 lei iar media a urcat ușor la 4,9418 lei.

Piața monetară este mult mai agitată, după creșterea inflației an/an în iunie la 15,1% și a dobânzii de politică monetară la 4,75%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut joi de la 6,99 la 7,05%, maxim al ultimilor 12 ani.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,18 la 7,24%, nivel comparabil cu cel de la începutul lui august 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,33 la 7,39%.

Creșterea inflației din Statele Unite în iunie la 9,1% față de luna similară din 2021, un nou record începând cu noiembrie 1981, a menținut moneda unică aproape de paritatea cu cea americană, cotațiile fluctuând între 1,0006 și 1,0062 dolari.

Piețele au înmulțit pariurile pe continuarea înăspririi de către Rezerva Federală a politicii sale monetare la ședința din această lună, în timp ce se anticipează intrarea în recesiune a zonei euro în cazul în care Rusia va decide să întrerupă livrarea de gaze.

Moneda elvețiană se menținea sub pragul de 1 franc/euro iar media ei a scăzut de la maximul istoric de 5,0307 la 5,0082 lei.

Cursul lirei sterline a coborât de la 5,8561 la 5,8417 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 271,7948 lei, după ce metalul galben a scăzut de la 1.732 la 1.712 dolari/uncie.

Monedele din regiune s-au apreciat, la 409,82 forinți/euro cea maghiară, respectiv 4,8371 zloți/euro cea poloneză.

Problemele tot mai multe cu care se confruntă platformele de tranzacționare a criptomonedelor s-a reflectat în scăderea cotațiilor. După o creștere pasageră la 20.393 dolari, bitcoin scădea la 19.647 dolari. Ether fluctua între 1.074 și 1.125 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Decizia Rusiei de a ataca Ucraina a provocat o scurtcircuitare a economiei mondiale, care se confruntă deja cu o creștere a inflației după doi ani de pandemie.

Țările europene sunt cele mai afectate de condițiile economie. Decizia generală de a impune restricții economice Rusiei ar putea provoca revolte populare în următoarele luni, într-o perioadă care va coincide cu cel de al șaselea val al pandemiei.

Investitorii din zona euro și-au pierdut încrederea în economia zonei euro, ceea ce a făcut ca indicele care măsoară acest sentiment a scăzut în iulie la -53,8 puncte, minim ce nu a mai fost atins din decembrie 2011.

Intrarea în recesiune a zonei euro, în ciuda eforturilor BCE de a permite creditarea economiei la costuri cât mai reduse prin menținerea aproape de zero a dobânzii de referință, va avea efecte nefavorabile asupra economiei românești, în a doua jumătate a anului curent. Aceasta va limita efectele benefice ale creșterii PIB în primul trimestru din acest an cu 5,1%.

Moneda națională a fost ocrotită și miercuri de politica BNR de folosire a cursului drept ancoră antiinflaționistă. Cursul euro a crescut marginal, de la 4,9411 la 4,9414 lei, într-o ședință în care transferurile se rezumau la culoarul 4,941 – 4,944 lei.

În așteptarea publicării datelor privind inflația din Statele Unite, euro se tranzacționa la marginea pragului de 1 dolar, în culoarul 1,0006 – 1,0051 dolari, față de 1,1374 dolari la începutul acestui an, respectiv 1,2249 dolari la debutul lui 2021.

Cursul monedei americane a scăzut de la maximul istoric de 4,9391 la 4,9222 lei.

Moneda elvețiană continua să se aprecieze față de cea unică, astfel că media ei a atins miercuri un nou record de 5,0307 lei.

Media lirei sterline a crescut de la 5,8385 la 5,8561 lei.

La jumătatea săptămânii, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,93 la 6,99%, maxim al ultimilor 12 ani.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,12 la 7,18%, nivel comparabil cu cel de la finalul lui octombrie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,28 la 7,33%.

Scăderea metalului galben la 1.723 – 1.732 dolari/uncie a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 273,5752 lei.

Decizia de marți a Băncii Naționale a Ungariei, venită la două săptămâni de la precedenta creştere, de a majora dobânda de politică monetară de la 7,75 la 9,75%, a permis monedei maghiare să se aprecieze de la minimul istoric de 413,78 la 410,43 forinți/euro. În schimb, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,8399 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut până la 19.252 dolari dar revenea apoi pe platformele specializate la 19.894 dolari. La rândul său, ether după o alunecare la 1.035 urca la 1.078 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu