Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 7,51% pe an, de la 7,36% pe an, vineri, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 7 mai 2010, respectiv 7,81%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,66% pe an, de la 7,54%, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 7,73% pe an, de la 7,68%, în 22 iulie.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

66,5% dintre români declară că nu au nici un fel de economii. Dintre cei care eu reușit să pună bani de-o parte, cei mai mulți (77,6%) au economii de-o viață sub 10.000 de euro, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. La polul opus, economii de peste 20.000 de euro reușesc să aibă doar 9,8% dintre respondenți.

La întrebarea ce sumă de bani reușesc să economisească în fiecare lună, 52,8% dintre cei chestionați afirmă că nu reușesc să pună bani deoparte, 21,8% economisesc sub 300 lei, 13,6% între 300 de lei și 600 de lei, 5,8% între 600 de lei și 1.000 de lei. Doar 6% reușesc să economisească lunar sume peste 1.000 de lei.

Cash-ul este metoda preferată atunci când vine vorba de modul de păstrare a economiilor: 49,7% dintre respondenți economisesc în numerar, în lei. Urmează conturile curente, preferate de 20,3% dintre respondenți. 11,95% preferă economisirea cash în valută (euro/dolari), peste ponderea celor care oprează pentru depozite bancare - 11,25%. Doar 4,9% dintre respondenți își plasează fondurile în acțiuni și fonduri de investiții. Deși este un domeniu relativ nou, 1,9% dintre respondenți au investit în cryptomonede.

În cazul în care ar apărea cheltuieli urgente de genul reparațiilor la mașină sau a instalațiilor din casă, 55,4% dintre români declară că nu dispun de rezerve financiare. În ceea ce privește fondul pentru situații neprevăzute, recomandată să acopere cheltuielile și ratele pe 3 luni, 71,7% dintre respondenți susțin că nu dispun de astfel de resurse și doar 28,3% și-au constituit un astfel de fond.

La întrebarea dacă au obiceiul să își urmărească lunar bugetrul de venituri și cheltuieli, 63,6% spun că fac acest lucru în fiecare lună, 17,1% spun că fac acest lucru doar în unele luni, iar 19,3% își urmăresc bugetul rareori sau niciodată.

Pentru 50,4% dintre respondenți, banii din salariu nu ajung până la sfârșitul lunii, iar 41,9% din cei chestionați sunt nevoiți să renunțe la cheltuieli opționale cum ar fi ieșirile la restaurant și cumpărăturile la mall. 22,2% spun că fac cumpărături din impuls și de aceea nu reușesc să pună bani deoparte.

42% dintre respondenți spun că au deja credite în derulare, cei mai multi (peste două treimi) plătesc rate pentru credite de nevoi personale. Puțin peste 30% dintre îndatorați au contractat împrumuturi pentru locuințe. Gradul de îndatorare este sub 25% pentru cei mai mulți dintre respondenți (59,6%), iar la polul opus – 11,6% dintre cei cu credite sunt supraîndatorați, cu grade de îndatorare peste 50%.

Sondajul privind situația financiară a românilor a fost realizat de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de aproape 1.400 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 60,3% dintre respondenți sunt salariați, 44,2% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 de lei, iar aproape jumătate – 46,9% - sub 2.500 de lei lunar, 38,1% dintre cei chestionați au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, 36% au studii superioare și puțin peste 13% studii postuniversitare.

Sursa foto www.finzoom.ro

sursa www.cec.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 7,21% pe an, de la 7,18% pe an, miercuri, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 7 mai 2010, respectiv 7,25%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,38%, de la 7,34% anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 7,51%, de la 7,45%, miercuri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Dobânzile interbancare și-au mărit joi pasul de creștere, după câteva ședințe mai calme, și au atins noi maxime ale ultimilor 12 ani. Evoluția se datorează faptului că BNR controlează cu atenția lichiditatea din piață dar și a faptului că există bănci care au nevoie de rezerve mai mari înainte de data de 25 ale lunii, atunci când companiile își achită taxele și impozitele la bugetul de stat.

Această evoluție va eroda și mai mult veniturile celor care au luat credite înainte de mai 2019. Pentru aceștia se recomandă trecerea de la calculul ratei în baza valorii indicilor ROBOR la cel care are utilizează Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC).

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,18 la 7,21%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,34 la 7,38%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,45 la 7,51%.

Cursul euro s-a menținut la valori care se înregistrau în urmă cu zece luni și a scăzut de la 4,9399 la 4,9391 lei. În cursul nopții cotația a coborât până la 4,935 lei iar tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 4,937 – 4,941 lei.

Demisia premierului italian Mario Draghi cu câteva ore înainte de ședința de politică monetară a BCE a influențat evoluția euro, care a scăzut, față de cotațiile de miercuri, la 1,0166 – 1,0230 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să crească de la 4,8222 la 4,8513 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,9775 la 4,9928 lei.

Reducerea apetitului pentru risc a provocat scăderea lirei sterline față de euro și dolar, evoluție care a fost influențată și de creșterea în iunie a inflației anuale din Regat la 9,4%. În piața locală cursul a coborât a 5,7950 lei.

Înăsprirea politicilor monetare ale marilor bănci centrale a diminuat cererea de metal galben, care a scăzut la 1.683 – 1.693 dolari/uncie. Aprecierea monedei a limitat deprecierea prețului gramului de aur de la 265,5010 la 263,0197 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 401,59 forinți/euro iar a celei poloneze s-a apreciat la 4,7578 zloți/euro.

Criptomonedele au înregistrat în ultimele zile o evoluție apreciativă, investitorii mizând pe faptul că Rezerva Federală va limita majorarea ratei de referință la cel mult 0,75%, după ce mai multe analize indicau o creștere de 1%

Miercuri seară, bitcoin a depășit, după mai mult de o lună, pragul de 24.000 dolari, dar a scăzut în prima parte a zilei de joi la 22.662 – 23.412 dolari. Ether a crescut aproape de 1.620 dolari pentru a aluneca apoi la 1.467 – 1.555 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu