În timpul pandemiei Covid-19 cele mai importante economii, în special cea americană, au aruncat „din elicopter” mari cantități de bani pentru a nu risca apariția recesiunii.
Acum a venit momentul „adevărului” iar costul plătit este inflația, care atinge maxime ale ultimilor decenii, iar politicile monetare ale marilor bănci centrale au devenit mai aspre. Prețurile au luat avânt în perioada post-pandemie, după majorarea costurilor cu materiile prime, tendință care s-a suprapus cu conflictul din Ucraina și folosirea livrărilor de gaz drept armă de război de către Rusia.
„Considerăm că este ridicată probabilitatea ca cele două șocuri exogene (criza pandemică Covid-19 și atacarea Ucrainei de către Rusia, n.red.) să fie urmate de șocuri endogene, care să determine principalii actori din economia mondială să negocieze în trimestrele următoare pentru o nouă ordine economică mondială și un nou sistem monetar-financiar internațional”, se observă într-o analiză a Băncii Transilvania.
În minuta ședinței de politică monetară din 6 iulie se arată că „potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, dar într-un ritm vizibil încetinit, (…) implicând coborârea acesteia la niveluri de o cifră abia în semestrul II 2023 și menținerea ei deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei, la 6,2%” (ținta de inflație a BNR este 2,5% +/- un punct procentual, n.red).
Evoluția s-a resimțit în creșterea indicilor ROBOR. În urmă cu un an cel la 3 luni era cotat la 1,52%, cel la 6 luni la 1,66% iar cel la 12 luni la 1,7%
La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,97 la 8,01%, cel mai ridicat nivel începând cu 1 februarie 2010. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,08 la 8,13%, maxim care nu a mai fost atins din 2 februarie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 8,19 la 8,24%.
Moneda națională a avut în iulie o evoluție apreciativă față de cea unică, cursul coborând față de sfârșitul lui iunie cu 1 ban. Tendința s-a menținut și la începutul lui august, iar media a scăzut la 4,9287 lei, minimul ultimelor aproape 12 luni.
Luna trecută, euro a atins pentru scurt timp paritatea cu dolarul, iar cursul monedei americane a înregistrat un record de 4,9391 lei. În intervalul analizat, cotațiile au fluctuat între 1,01 și 1,0270 dolari/euro, vârful fiind atins în 1 august. Dolarul a încheiat iulie cu o medie de 4,8412 lei, mai sus cu circa 10 bani față de sfârșitul lui iunie, dar a scăzut lunea aceasta la 4,8019 lei.
Aversiunea față de risc a apreciat francul elvețian față de euro, ceea ce a făcut ca media lui să atingă noi recorduri. Ultimul a fost stabilit la sfârșitul lui iulie, 5,0783 lei, cu peste 13,2 bani față de sfârșitul lui iunie, pentru ca la finalul perioadei să alunece la 5,0605 lei.
Lira sterlină a încheiat iulie la 5,8793 lei, mai mult cu peste 12 bani comparativ cu finalul lunii precedente, iar în prima ședință din august a crescut la 5,8834 lei.
Prețul gramului de aur a început luna aceasta la 273,3625 lei, iar metalul galben a crescut la 1.759 – 1.774 dolari/uncie.
După creșterea de vinerea trecută la peste 24.400 dolari, un maxim al ultimelor 6 săptămâni, bitcoin a scăzut la începutul acestei săptămâni la 22.968 – 23.470 dolari. Ether se tranzacționa în culoarul 1.644 – 1.702 dolari.
Analiza cuprinde perioada 25 iulie – 1 august
Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu
