Primele trei săptămâni din august au fost de bun augur pentru moneda națională. Ea s-a apreciat față de cea unică cu circa 1%, media revenind la valori care au mai fost atinse la începutul lui martie 2021.

Comparativ cu sfârșitul anului trecut, leul este cea mai performantă monedă din regiune cu o apreciere față de euro de 1,4%, în timp ce forintul maghiar s-a depreciat cu 8,7% iar zlotul polonez a pierdut 3,4%.

Cursul euro a coborât joi la 4,8793 lei, iar perioada s-a încheiat la 4,8853 lei, când transferurile s-au realizat între 4,88 și 4,887 lei.

Deprecierea leului de lunea aceasta a fost provocată de creșterea aversiunii față de risc, apărută după publicarea raportului lunar al Bundesbank, banca centrală a Germaniei, în care se precizează faptul că probabilitatea apariției recesiunii în cea mai puternică economică a zonei euro s-a amplificat iar inflația ar putea atinge în următoarele luni un vârf de peste 10%.

Raportul a venit la doar câteva zile după publicarea indicelui ZEW care măsoară încrederea investitorilor din Germania care a scăzut la valori comparabile cu minimul din noiembrie 2011.

Dacă la începutul săptămânii trecute euro se tranzacționa la 1,0269 dolari, la începutul celei prezente moneda unică a scăzut până la 0,9960 dolari, pentru prima dată după 22 de ani. Aceasta a făcut ca media monedei maghiare să crească luni la 4,8814 lei. Maximul istoric de 4,9391 lei a fost atins de dolar în 12 iulie.

În minuta ședinței de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat în 5 august, se observă că riscurile „la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro – de natură să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă –, continuă să vină din accentuarea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și dintr-o posibilă înrăutățire suplimentară a percepției asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune, în contextul prelungirii războiului din Ucraina”.

Tendința de creștere a dobânzilor interbancare, care s-a conturat în urmă cu circa un an, s-a temperat în ultimele zile după ce guvernatorul BNR a atras atenția că ele au „sărit peste cal”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la început acestei săptămâni la 7,97%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 8,12 la 8,14% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,27%.

Moneda elvețiană, considerată drept un „refugiu” s-a apreciat luni la 0,958 – 0,963 franci/euro iar media ei a atins un nou record istoric de 5,0856 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut vinerea trecută la 5,7514 lei, după ce indicele GfK care măsoară moralul consumatorilor britanici a atins cel mai scăzut nivel de la începutul publicării lui în 1974. La finalul perioadei, media urcat la 5,7623 lei.

Plasamentele în criptomonede au avut de suferit după aprecierea monedei americane și s-au depreciat, după ce la începutul perioadei dădeau semne de revenire, bitcoin depășind, după o lungă perioadă, pragul de 25.000 dolari.

Lunea aceasta, bitcoin a scăzut la 20.911 – 21.517 dolari iar ether a coborât la 1.532 – 1.619 dolari.

Analiza cuprinde perioada 15 – 22 august

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Joi, 18 august, a fost publicat în consultare Ghidul Solicitantului privind eficienţa energetică pentru IMM-uri şi întreprinderi mari

La 11 august a fost publicat în consultare Ghidul Solicitantului pentru Măsura 4.1.1 BIS

La 16 august a început etapa de preînscriere în platforma IMM Recover pentru contractarea granturilor oferite prin Măsura 4.1.1. Apelul va fi deschis în data de 23 august

În contextul crizelor simultane cu care se confruntă România post-pandemică, respectiv liberalizarea preţului la energie, creşterea preţului carburanţilor şi criza generată de invazia Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a iniţiat un set de măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, unul dintre cele mai importante sectoare pentru competitivitatea şi prosperitatea României.

Aceste măsuri, în valoare totală de 1,5 miliarde de euro, sunt construite astfel:

- 400 de milioane euro prin Măsura 4.1.1 pentru investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă - Programul Operaţional Competitivitate;

- 300 de milioane euro prin Măsura 4.1.1 BIS pentru investiţii în retehnologizare acordate IMM-urilor din domeniul industriei alimentare şi al construcţiilor;

- 500 de milioane euro sub formă de granturi destinate eficienţei energetice - Programul Operaţional Infrastructură Mare;

- 300 de milioane de euro prin Măsura 4.1.2, sprijin pentru sectorul agroalimentar sub formă de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru - Programul Operaţional Competitivitate.

"Prin aceste măsuri în valoare de 1,5 miliarde de euro oferim un sprijin adaptat la necesităţile strategice ale României şi construim oportunităţi importante pentru mediul de afaceri, de care acesta are mare nevoie pentru a depăşi conglomeratul de crize ce afectează întreg ansamblul economic. Sunt măsuri fireşti care influenţează direct capacitatea IMM-urilor şi a entităţilor economice asimilate acestora, iar neadoptarea lor ar fi accentuat dificultăţile în desfăşurarea activităţilor directe, precum şi sincopele la nivelul fluxurilor de producţie, cu impact major asupra echilibrelor macroeconomice la nivelul întregii ţări", a transmis ministrul Marcel Boloş.

Măsura 4.1.1

Măsura 4.1.1, reglementată prin OUG 82/2022, este una dintre formele de sprijin pe care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene le-a lansat în această perioadă pentru a susţine mediul de afaceri în circumstanţele excepţionale create de manifestarea la nivel global a efectelor generate de pandemia de COVID-19, crizele de consum şi crizele produse de războiul din Ucraina.

Proiectele aferente Măsurii 4.1.1, care are o alocare de 400 de milioane de euro, vor finanţa investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă şi vor avea ca activităţi eligibile:

a) modernizarea/echiparea/racordul la utilităţi publice/eficienţă energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităţilor de producţie/servicii existente, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producţie/servicii pentru care nu este necesară obţinerea de autorizaţii de construire în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare;

b) dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficienţă energetică necesare activităţii de producţie şi servicii precum şi alte achiziţii de bunuri de această natură care sunt necesare capacităţilor de producţie/servicii existente.

Potenţialii beneficiari se pot înrola în aplicaţia IMM Recover pentru pregătirea documentelor începând cu data de 16 august 2022, data la care a început perioada de preînscriere. În 23 august are loc lansarea apelului, care se va încheia în 7 zile calendaristice.

Măsura 4.1.1 BIS

La 15 mai 2022, a fost aprobată OUG 113/2022, care reglementează Măsura 4.1.1 BIS, prin care a IMM-urile din industria alimentară şi a construcţiilor vor putea contracta granturi de investiţii pentru retehnologizare în valoare de 300 milioane euro, din Programul Operaţional Competitivitate (POC). Această măsură reglementează cadrul pentru finanţarea IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniile:

a) industriei alimentară panificaţie, patiserie şi alte activităţi asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuţie şi ambalare;

b) construcţii, materiale de construcţii, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcţii.

Proiectele aferente apelului vor finanţa investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă şi vor avea ca activităţi eligibile:

a) modernizarea/echiparea/racordul la utilităţi publice/ eficienţă energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităţilor de producţie existente, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producţie pentru care nu este necesară obţinerea de autorizaţii de construire în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare;

b) dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficienţă energetică, necesare activităţii de producţie, precum şi alte achiziţii de bunuri de această natură care sunt necesare capacităţilor de producţie existente.

La 11 august a fost publicat în consultare Ghidul Solicitantului.

În continuare, lansarea apelului este programată pentru a doua parte a lunii septembrie.

500 milioane euro pentru eficienţa energetică la nivelul IMM-urilor şi întreprinderilor mari

Tot la 15 iulie, a fost adoptată o măsură care să răspundă situaţiei generate de creşterea preţului la materialele de construcţii şi la utilităţi publice şi urmăreşte reducerea consumurilor energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie de către IMM-uri şi întreprinderi mari.

Această măsură, adoptată prin OUG 112/2022, are ca obiectiv sprijinirea mediului de afaceri pentru a dobândi independenţă energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor şi construcţiilor industriale/prestărilor de servicii precum şi celor specifice proceselor tehnologice cât şi pentru producerea de energie verde din resurse regenerabile pentru consum propriu.

Astfel, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) se alocă un buget de 500 milioane euro pentru finanţarea investiţiilor în măsuri de eficienţă energetică pentru întreprinderi mari şi IMM-uri.

Granturile au valoarea minimă de 50.000 euro şi respectiv valoarea maximă de 500.000 euro, cu excepţia celor acordate în baza schemei de minimis, unde valoarea maximă este de 200.000 euro. Bugetul alocat se defalcă la nivelul fiecărui apel de proiecte, respectiv la nivelul fiecărei scheme de ajutor de stat/de minimis.

La 18 august, MIPE a publicat în consultare Ghidul Solicitantului pentru ajutorul de minimis.

Măsura 4.1.2.

Separat de acestea, MIPE finanţează acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru pentru sectorul agroalimentar prin Programul Operaţional Competitivitate (POC), în valoare de 300 de milioane de euro. Pentru această măsură, adoptată prin OUG 61/2022, care face parte din pachetul "Sprijin pentru România", s-au semnat deja contractele de finanţare şi a început efectuarea plăţilor.

Pentru acordarea acestui sprijin, este pregătită o schemă de ajutor de stat, cu două măsuri: microgranturi şi granturi pentru capital de lucru.

În ceea ce priveşte microgranturile, din cei 10.000 de aplicanţi calificaţi, s-au semnat 9.888 contracte de acordare a ajutorului de stat în sumă totală de 49.440.000 euro, a cărei plată a fost efectuată la 10 august. Diferenţa este reprezentată de contracte nesemnate de beneficiari (netransmiterea acestora, renunţarea la ajutorului de stat, transmiterea acestora după termenul limită).

Pentru granturi pentru capital de lucru, din totalul aplicanţilor înscrişi în cadrul programului de granturi pentru capital de lucru, respectiv 10.961 de societăţi cu activitate în domeniul agroalimentar, s-au semnat 3.473 de contracte de finanţare în sumă totală de aproximativ 249.500.000 euro.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut uşor, joi, ajungând la 7,97%, de la 7,98% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,12% pe an, de la 8,13% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 8,27% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

sursa www.agerpres.ro

Leul a profitat de conjunctura favorabilă din piața locală, unde oferta de valută a continuat să fie mai mare decât cererea.

Cursul euro a scăzut de la 4,8849 la 4,8793 lei, minim care nu mai fost atins de la începutul lui martie 2021. Transferurile se realizau în culoarul 4,879 – 4,885 lei.

August, este din punct de vedere istoric, o lună în care leul se apreciază. Tendința se va modifica din septembrie, în momentul în care importatorii vor trebui să achite achizițiile din lunile precedente.

Piața monetară era calmă joi iar dobânzile interbancare au cunoscut o scădere minimă și se mențineau la valori care se mai înregistrau în februarie 2010.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,98 la 7,97%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 8,13 la 8,12% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,28 la 8,27%.

Euro fluctua în culoarul 1,0146 – 1,0193 dolari, valori apropiate de cele de miercuri, astfel că media monedei americane a fost stabilită la 4,8008 lei.

Piețele nu au ales o direcție după ce minuta (Vartea Bej) ultimei întâlniri a Rezervei Federale Americane avertizează asupra necesității de a încetini, la un moment dat, creșterea dobânzii de referință. Pe de altă parte, în ciuda faptului că zona euro ar putea intra în recesiune, un membru al conducerii BCE a sugerat necesitatea creșterii ratei de politică monetară cu 0,50% în septembrie.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,0325 lei iar cel al lirei sterline la 5,7839 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 272,7882 lei, după ce metalul galben a coborât la 1.761 – 1.772 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 405,05 forinți/euro însă cea poloneză s-a depreciat la 4,7244 zloți/euro.

Bitcoin nu a reușit să susțină pragul de 24.000 dolari și se tranzacționa joi în culoarul 23.296 – 23.585 dolari. Ether a alunecat la 1.822 – 1.877 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu