Euro a scăzut luni pe piețele internaționale la 4,85 lei

Euro a scăzut luni pe piețele internaționale la 4,85 lei

Moneda națională s-a apreciat față de cea unică iar cursul a coborât vineri la 4,8909 lei/euro, o medie mai mică de 4,8869 lei fiind stabilită în 26 martie 2021.

Tendința de întărire a leului se manifesta și luni, când piața locală a fost închisă cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. La jumătatea zilei, cotația a coborât pe piețele internaționale până la 4,85 lei, nivel comparabil cu cel înregistrat în septembrie 2020.

Situația actuală este una tranzitorie și ea se va modifica în următoarele săptămâni. Pentru acest an Comisia Naţional de Prognoză estimează o medie de 4,95 lei/euro. În schimb, ultimul sondaj CFA România anticipează o valoare medie pentru orizontul de șase luni de 5,0291 lei/euro iar pentru cel de 12 luni o valoare de 5,1165 lei/euro.

Prognoza de vară a CNP estimează pentru acest an o creștere a PIB de 3,5%, față de un avans de 2,9% anticipat în prognoza de primăvară. Pentru anul viitor se estimează o încetinire a economiei, prognoza coborând de la 4,4% în primavară la 3,7%. O frânare a PIB se conturează și pentru 2024 și 2025.

Tendința descendentă este cauzată, pe lângă anticipațiile inflaționiste la nivel global și războiul din Ucraina, și de conturarea unei noi ordini economice mondiale dar și de întreruperile în lanţurile de aprovizionare, provocate de încetinirea economiei chineze, care are efecte și la nivelul zonei euro, unde creșterea PIB a alunecat pentru anul viitor de la 2,3 la 1,4%.

„Săritul peste cal” al indicilor ROBOR, observat de guvernatorul BNR, a adus o scădere în ultimele trei zile. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut vineri la 7,98%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la 8,13% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat la 8,27%.

Posibilitatea ca economia zonei euro să intre în recesiune ar putea impune BCE să întrerupă ciclul de creștere a dobânzii cheie, chiar dacă inflația a urcat în iulie la 8,9%. Tendința s-ar putea amplifica în condițiile în care costului ridicat al gazelor importate din Rusia. În schimb, peste Ocean rata șomajului rămâne scăzută iar inflația anuală a decelerat luna trecută de la 9,1 la 8,5%.

Euro a crescut joi la 1,0343 dolari, maxim al ultimei luni, însă a scăzut vineri la 1,0238 – 1,0328 dolari, tendință care s-a menținut și lunea aceasta când euro a scăzut la 1,0187 – 1,0269 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut săptămâna trecută de la 4,8330 la 4,7440 lei.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 5,0290 și 5,0576 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,0380 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5,8875, începutul perioadei, la 5,7696 lei, la sfârșitul ei.

Gramul de aur a încheiat săptămâna cu un preț de 272,6466 lei. Aurul este foarte sensibil la nivelul dobânzilor din SUA și la evoluția dolarului.

Bitcoin a avut o evoluție ascendentă și a urcat lunea aceasta la 23.912 – 25.203 dolari iar ether s-a apreciat la 1.881 – 2.010 dolari.

Analiza cuprinde perioada 8 – 13 august

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 7,98% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 7,98% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a revenit sub pragul de 8% pe an, după ce vineri a coborât la 7,98%, de la 8,02% pe an, în ziua precedentă, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,13% pe an, de la 8,19% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,27% pe an, de la 8,32% pe an, joi.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

SURSA WWW.AGERPRES.RO

Câştigul salarial mediu net a fost, în iunie, mai mare cu 49 de lei, faţă de valoarea consemnată în luna precedentă

Câştigul salarial mediu net a fost, în iunie, mai mare cu 49 de lei, faţă de valoarea consemnată în luna precedentă

Câştigul salarial mediu net a fost, în iunie, de 3.977 lei, mai mare cu 49 de lei (+1,2%), faţă de valoarea consemnată în luna precedentă, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta a avut valoarea de 6.413 lei, în iunie anul curent, cu 55 lei (+0,9%) mai mare decât în luna mai 2022.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) - 9.331 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte - 2.186 lei.

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, indicele câştigului salarial real a fost 97,6% în luna iunie 2022, respectiv 100,4% comparativ cu luna mai a acestui an. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 223,7%, cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2022.

Potrivit sursei citate, în luna iunie a acestui an, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum şi a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat aplicării prevederilor legale privind unele măsuri fiscale conform cărora unele categorii de salariaţii beneficiază de prevederi speciale în ceea ce priveşte impozitul, contribuţia la asigurări sociale şi contribuţia la asigurări sociale de sănătate.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 24,2% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 23,2% în industria alimentară, respectiv cu 22,1% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe.

Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net din luna iunie, faţă de mai 2022, au fost cauzate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Totodată, diminuările câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie sau a încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au consemnat în fabricarea produselor din tutun (-16,5%), în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (-10,1%), în activităţi de servicii anexe extracţiei, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), tranzacţii imobiliare, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (între 1,5% şi 6%).

Datele INS relevă faptul că, în sectorul bugetar, în iunie, s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net, comparativ cu luna precedentă, în învăţământ (-11,7%), în principal ca urmare a acordării în luna mai 2022 a biletelor de valoare (tichete de vacanţă) şi a reducerii în luna iunie 2022 a sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.

În administraţia publică a existat o reducere de 2,2% a aceluiaşi câştig salarial, în timp ce în sănătate şi asistenţă socială, acesta a crescut uşor, comparativ cu luna precedentă (+0,7%).

Sursa www.agerpres.ro

A doua zi de scădere a indicilor ROBOR

A doua zi de scădere a indicilor ROBOR

Scăderea din iulie a prețurilor din Statele Unite a alimentat apetitul pentru active considerate drept riscante, inclusiv euro, evoluție de care au profitat și monedele de la marginea zonei euro.

Și la noi, rata anuală a inflaţiei a coborât de la 15,1% în iunie la 15% în iulie, lună în care preţurile de consum cu 0,9%, confirmând predicțiile din ultimul Raport asupra inflației al BNR. Pentru a atinge acest obiectiv banca centrală ca continua să majoreze rata de referință, care ar urma să încheie anul la 6%, pentru ca din 2023 să înceapă un proces de relaxare a politicii monetare.

Afirmația făcută de guvernatorul băncii centrale conform căruia „ROBOR-ul a cam sărit calul, s-a dus cam mult dincolo de ceea ce am întreprins noi cu rata de politică monetară”, a adus două ședințe consecutive de scădere a dobânzilor la care se împrumută băncile între ele.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut joi de la 8,06 la 8,02%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,21 la 8,19% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,33 la 8,30%.

Cursul euro a scăzut de la 4,9132 la 4,9090 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,905 – 4,911 lei. Ultima dată când media monedei unice a fost mai mare de 4,94 lei a fost în 15 iulie.

Conform sondajului realizat luna trecută în rândul membrilor CFA România, care a fost publicat joi, moneda națională se va deprecia în următoarele luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0291 lei/euro iar pentru orizontul de 12 luni valoare medie a cursului este 5,1165 lei/euro

Disiparea impactului șocurilor din sfera ofertei din Statele Unite a impactat evoluția inflației. Conform Departamentului american al Muncii inflația a decelerat de la 9,1% în iunie la 8,5% în iulie.

Scăderea inflației și evoluția pozitivă a pieței muncii din SUA ar putea permite Rezervei Federale să reducă pasul de majorare al ratei de referință, după două creșteri consecutive de 0,75%. Această perspectivă a redus cererea de monedă americană iar euro s-a apreciat la 1,0276 – 1,0343 dolari iar media a scăzut în piața locală de la 4,8027 la 4,7494 lei/dolar.

Cursul francului elvețian a coborât la 5,0470 lei iar cel al lirei sterline la 5,8036 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 273,2231 lei efect al deprecierii monedei americane în timp ce metalul galben stagna la 1.784 – 1.795 dolari.

Monedele din regiune s-au apreciat la 394,59 forinți/euro, respectiv 4,6745 zloți/euro.

Bitcoin creștea la 23.928 – 24.731 dolari iar ether la 1.850 – 1.930 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni a coborât joi la 8,02% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a coborât joi la 8,02% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât joi la 8,02% pe an, de la 8,06% pe an, miercuri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,19% pe an, de la 8,21%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,30% pe an, de la 8,32% pe an, miercuri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Free Joomla templates by Ltheme