Nevoia de suplimentare a veniturilor pe termen lung este principalul motiv pentru care și-au luat un al doilea job 70% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

8,2% au făcut acest pas doar pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a strânge banii necesari unei achiziții costisitoare pe care nu și-o permiteau la acel moment, iar 6,7% spun că așa au lucrat toată viața. Pentru 10,6% primul job nu era suficient de solicitant și au putut, astfel, să se angajeze și în altă parte, iar 5% vor să facă o schimbare de carieră, însă nu sunt siguri ce li s-ar potrivi și, pentru o perioadă, au decis să încerce două joburi diferite, în paralel.

”Odată cu intrarea în normalitate a stilului de muncă remote, angajații au devenit mai stăpâni pe felul în care își gestionează timpul și pot, astfel, să jongleze mai ușor cu două joburi. Chiar și în aceste condiții, cei mai mulți dintre ei (72%) aleg să adauge un job part time locului de muncă de bază pe care îl au și care este full time. 13% susțin, în paralel, două locuri de muncă full time, 6% două part time, iar 9% au un job de luni până vineri și încă un job în weekenduri”, spune Ana Călugăru (foto), head of communications în cadrul eJobs România.

Interesant este faptul că românii nu mai fac un secret din faptul că lucrează, simultan, în două locuri diferite. Astfel, jumătate dintre respondenți au declarat că ambii angajatori știau și de celălalt job, 23% spun că doar unul dintre angajatori fusese informat asupra acestui lucru, iar 21% au preferat să păstreze doar pentru ei această informație.

Întrebați ce li se pare cel mai greu atunci când ai două joburi, 6 din 10 au menționat păstrarea unui echilibru între viața personală și profesională. Pentru un sfert dintre participanții la studiu este dificil să-și gestioneze timpul dedicat muncii, iar 10% spun că este foarte complicat să performeze în ambele locuri. Astfel, 40% dintre cei chestionați declară că, în momentul în care unul dintre cele două locuri de muncă le-ar aduce un salariu suficient pentru nevoile lor financiare lunare, ar renunța la cel de-al doilea job. Aproape un sfert ar face același lucru dacă ar ajunge să se simtă epuizați din punct de vedere fizic sau emoțional sau dacă nu ar reuși să mai mențină un echilibru între viața personală și cea profesională (17,3%). 6,7% nu ar putea să aibă două joburi în paralel dacă nu ar mai putea lucra de acasă, iar 3,3% declară că vor renunța la a doua sursă de venit imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziție importantă pe care o plănuiesc pentru perioada următoare, dar pe care nu și-o permit încă. 8,5% dintre respondenți nu iau în calcul sub nicio formă varianta de a rămâne cu un singur job.

47,4% dintre participanții la sondaj cred că pot duce pe termen lung două joburi simultan, iar 52,6% consideră că este imposibil să lucrezi mai mult de 1 an în două locuri, în același timp. ”Surprinzător a fost să vedem repartizarea pe categorii de vârstă a celor care au avut în ultimii doi ani cel puțin două joburi. Ne așteptam ca numărul cel mai mare de respondenți să vină din categoria de vârstă 19-25 de ani. Cu toate acestea, ei reprezintă doar 7,4% din total. 33,8% dintre cei care au avut în ultimii doi ani cel puțin două joburi simultan au între 36 și 45 de ani, 28,9% între 26 și 35 de ani, 21,8% între 46 și 55 de ani și 8% peste 55 de ani”, conchide Ana Călugăru.

Sondajul a fost realizat în luna iulie, pe un eșantion de 1.200 de respondenți.

În acest moment, peste 34.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. Dintre acestea, 4.500 sunt locuri de muncă part time.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna mai 2022, a fost de 5.420 lei, cu 0,7 % mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 3.345 lei, mai mare cu 1,7% comparativ cu luna precedentă (3.288 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (2.922 lei), în industrie şi construcţii (3.135 lei), iar cele mai mari în servicii (3.535 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna mai 2022, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului de salariaţi (+96). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii mai 2022 a fost de 46.742 persoane, înregistrând o uşoară creştere cu 0,2% faţă de luna precedentă şi o creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4.837 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15.480 persoane în industrie şi construcţii şi de 26.425 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Aversiunea față de risc a reapărut marți, după ce Uniunea Europeană a anunțat că va urma o reducere de 15% a consumului de gaz din Rusia, ceea ce va accentua probleme economice cu care se confruntă zona euro.

Odată terminată perioada în care companiile și-au achitat taxele și impozitele la bugetul de stat, volumul ofertei din piața valutară s-a redus iar cursul euro a crescut de la de 4,9310 lei, minimul ultimelor 11 luni, la 4,9328 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,931 – 4,935 lei.

CFA România a prezentat sondajul realizat în cursul lunii iunie în rândul membrilor săi. Majoritatea repondenților anticipează o tendință de depreciere a leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0216 lei/euro în scădere de la 5,0298 lei la sondajul din mai. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat a scăzut de la 5,1125 lei, la sondajul de acum două luni, la 5,1121 lei/euro.

Reamintim că analizele prezentate de bănci indică pentru sfârșitul anului un curs cuprins între 4,95 și 5,05 lei.

Ritmul de creștere a dobânzilor interbancare s-a temperat marți, după valul de majorări consistente din zilele precedente.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,51 la 7,56%, cel mai ridicat nivel începând cu 7 mai 2010. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,66 la 7,70%, maxim care nu a mai fost atins din 2 februarie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,73 la 7,77%.

Faptul că Rusia folosește livrările de gaz drept armă de război în relația sa cu Europa a provocat deprecierea monedei unice care a atins un minim de 1,0115 dolari. Cursul monedei americane a crescut de la 4,8133 la 4,8461 lei și este de așteptat ca el să aprecieze și miercuri.

Aversiunea față de risc a făcut ca media francului elvețian a urcat la 5,0179 lei iar cel al lirei sterline la 5,8204 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 267,9638 lei, în condițiile în care moneda americană s-a apreciat iar metalul galben a coborât la 1.717 – 1.727 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,7183 lei iar a celei maghiare s-a depreciat la 399,03 forinți/euro.

Aprecierea monedei americane a împins criptomonedele în jos. Bitcoin a scăzut la 20.900 – 21.335 dolari iar ether la 1.384 – 1.447 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scădere față de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumătate a anului, consemnând o creștere de 18,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,8%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 68,46 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele șase luni, consemnând o creștere de 27,5% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+1,7 mld lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creștere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele șase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 0,7% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3%  susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumătate a anului, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 62,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate  dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 14,89 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 19,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu 0,28 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creștere cu 4,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 31,98 mld lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,0%.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 87,88 mld lei în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele șase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiții.