40% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că nu și-au mai schimbat jobul dinainte de 2019, decizie motivată de o nevoie crescută de stabilitate în contextul tulbure creat de pandemie și de implicațiile economice care i-au urmat. 2020 și 2021 au fost ani de mutări profesionale pentru 30% dintre angajați, iar 2022 a adus curajul de a încerca un nou job pentru 20% dintre participanții la sondaj.

”Pe o piață destul de fierbinte pentru candidați, în care migrarea de la un loc de muncă la altul se poate face foarte ușor, o astfel de decizie vine doar dacă este însoțită de argumente solide care țin de salariu, program mai bun de lucru, o oportunitate de avansare în carieră sau dacă este impusă, cum este cazul disponibilizărilor. Altfel, este destul de greu să atragi candidați noi pentru că sunt puțini cei care vor să plece într-un loc nou dacă nu au pe masă o ofertă foarte atrăgătoare din toate punctele de vedere”, spune Raluca Dumitra, head of marketing (foto) în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Rezultatele sondajului arată că 40% dintre cei care și-au schimbat jobul în ultimii doi ani au fost motivați de un salariu mai mare, 14% spun că nivelul de încărcare la job îi depășea, iar 12% au vrut să un alt domeniu de activitate pentru că nu le mai plăcea ce făceau. 27% au fost nevoiți să plece din companie pe fondul unui val de disponibilizări. Pentru 3% motivul a fost legat de refuzul primit de la angajator de a lucra de acasă. ”Interesant este și faptul că jumătate dintre cei care și-au schimbat jobul au optat și pentru un nou domeniu de activitate. O bună parte dintre ei sunt cei care au fost disponibilizați și și-au pierdut încrederea în stabilitatea sectorului respectiv. Contextul economic și nevoia de stabilitate reapar ca elemente recurente în decizia de a face o astfel de mișcare în carieră pentru că rar se întâmplă să vedem un număr atât de mare de oameni care să dorească să lucreze într-o industrie complet nouă atunci când caută un alt loc de muncă”, mai spune Raluca Dumitra.

41% dintre respondenți declară că noul job a presupus și o promovare, 49% lucrează pe aceeași poziție, iar pentru 11% mutarea a însemnat o retrogradare la nivel profesional. Cu toate acestea, 7 din 10 au acum un salariu mai mare decât la jobul anterior.

Rezultatele sondajului trasează premisele unei perioade care ar putea aduce un val semnificativ de fluctuație a personalului, în condițiile în care 35% dintre respondenți își caută în mod activ un nou loc de muncă și aplică la joburile nou apărute în piață, 44% urmăresc ce poziții scot angajatorii pe platformele de recrutare, însă nu aplică deocamdată și doar 21% sunt complet mulțumiți de locul de muncă actual și, prin urmare, nici nu aplică, nici nu urmăresc oportunități de angajare.

Principalele criterii pe care le au în vedere cei care iau în calcul acest pas sunt obținerea unui salariu mai mare (menționat de 47% dintre participanții la sondaj), să poată lucra de acasă (21%), să intre într-un domeniu mai stabil decât cel în care lucrează în prezent (11%), să aibă mai multe beneficii extrasalariale (8%), să aibă o poziție mai bună decât cea curentă (7%) sau să le ofere ocazia de a se reloca în afara țării (2%).

Sondajul a fost realizat în luna iunie, pe un eșantion de 2.964 de respondenți.

În acest moment, peste 34.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Creșterea intrărilor de valută la casele de schimb de la românii care revin în țară pentru a-și petrece concediul dar și încasările de la exporturile realizate de fermieri, odată cu începerea recoltării cerealelor, asigură leului o perioadă benefică.

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9390 la 4,9395 lei, nivel comparabil cu cel din septembrie 2021. Cotația euro a scăzut înainte de deschiderea pieței locale până la 4,934 lei după care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,937 – 4,94 lei.

În minuta ședinței de politică monetară al C.A. al BNR din 6 iulie se observă că „cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și în lunile mai și iunie, comportament cu implicații favorabile asupra inflației și încrederii în moneda națională. Riscurile la adresa acestuia ar putea însă să se reamplifice și să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, făcând referiri atât la dezechilibrul extern în accentuare și la incertitudinile asociate consolidării bugetare, cât și la perspectiva politicilor monetare ale Fed și BCE, precum și la diferențialul semnificativ al ratei dobânzii locale față de țările din regiune, în condițiile continuării creșterii alerte a ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria”.

Dobânzile interbancare au crescut într-un ritm mai lent comparativ cu săptămânile precedente și se situează la maxime ale ultimilor 12 ani. Se anticipează ca la ședința de politică monetară din 5 august rata de referință să fie majorată la 5,75%, așa cum a observat în nume propriu și Cristian Popa, viceguvernator al BNR, în cadrul unei emisiuni TV.  

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,14 la 7,16%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,29 la 7,32%. După scăderea de luni la 7,40%, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat la 7,42%.

Apariția unei informații conform căreia BCE este pregătită să majoreze cu jumătate de punct dobânda de referință, a impulsionat plasamentele în euro care s-a apreciat la 1,0120 – 1,0269 dolari. În aceste condiții cursul monedei americane a scăzut de la 4,8651 la 4,8195 lei.

Media francului elvețian a coborât la 4,9741 lei iar cel al lirei sterline la 5,7952 lei.

Deprecierea monedei americane și scăderea metalului galben la 1.708 – 1.715 dolari au împins în jos prețul gramului de aur la 265,7050 lei.

Monedele din regiune se apreciau la 399,10 forinți/euro, respectiv 4,7731 zloți/euro.

Bitcoin s-a apropiat, după mai multe săptămâni, de pragul de 23.000 dolari iar cotațiile au urcat marți la 21.607 – 22.933 dolari, investitorii mizând pe sfârșitul perioadei de cădere liberă a criptomonedelor. Ether se tranzacționa în culoarul 1.496 – 1.621 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Leul a rămas cea mai stabilă monedă din regiune și a avut o ușoară tendință de apreciere, în timp ce forintul sau zlotul au atins minime istorice față de euro.

Folosirea de către BNR a cursului drept ancoră antiinflaționistă, în condițiile în care creșterea prețurilor nu dă semne de temperare, a coborât prognozele analiștilor pentru finalul anului la 5 – 5,05 lei/euro sau chiar mai jos.

La sfârșitul intervalului, cursul euro a scăzut de la 4,9408 la 4,9390 lei, minim al ultimelor zece luni. Tranzacțiile s-au efectuat în culoarul 4,937 – 4,943 lei, cu închiderea la 4,9390 lei.

Din punct de vedere istoric, lunile iulie și august sunt unele în care leul s-a apreciat, urmare a creșterii intrărilor de valută la nivelul caselor de schimb, odată cu revenirea în țară pentru concedii ale românilor care muncesc în străinătate.

Dobânzile interbancare au depășit pragul de 7% și se îndreaptă spre 8%. Ele au atins noi maxime ale ultimilor 12 ani, evoluție normală în condițiile în care inflația anuală a crescut în iunie la 15,1%, ceea ce va obliga BNR să continue seria de majorări ale dobânzii de politică monetară, care a fost stabilită în urmă cu două săptămâni la 4,75%.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,09 la 7,14%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,27 la 7,29%. În schimb, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,41 la 7,40%.

În perioada analizată, moneda americană a atins, pentru scurt timp, paritatea cu cea unică, iar media ei a crescut la un maxim istoric de 4,9391 lei.

Chiar dacă Europa se confruntă cu riscul ca Rusia să decidă sistarea furnizării de gaze iar în Italia Mario Draghi, fostul președinte al BCE, și prezentat demisia din funcția de premier, moneda unică a beneficiat la sfârșitul intervalului de semnalele pozitive venite din partea economiei mondiale cât și de marcările de profit după raliul din ultimele luni ale monedei americane. Euro s-a apreciat la 1,0079 – 1,0175 dolari iar media monedei americane a scăzut la 4,8651 lei.

Piețele așteaptă întâlnirea comitetului de politică monetară al Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna viitoare. Întrebarea pe care și-o propun investitorii este valoarea pasului care va fi făcut de către Fed: 0,75 procentuale sau 1 procent, după ce inflația anuală din Statele Unite a crescut în iunie la 9,1%, cea mai ridicată valoarea începând cu 1981.

Moneda elvețiană s-a menținut sub pragul de 1 franc/euro. Media ei a atins un record de 5,0307 lei, dar a scăzut lunea aceasta la 4,9907 lei.

După anunțul demisiei premierului Boris Johnson, lira sterlină a început intervalul la 5,8435 lei dar l-a încheiat la 5,8264 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut până la 269,3213 lei, după ce metalul galben a coborât la 1.700 – 1.712 dolari, după decizia de blocare a tranzacțiilor cu aur din Rusia.

Plasamentele în criptomonede s-au redus semnificativ iar bitcoin a scăzut miercuri la circa 18.900 dolari ia ether aproape de 1.000 dolari. Bitcoin s-a apreciat lunea aceasta cu peste 7% până la 22.496 dolari iar ether cu aproape 11% la 1.504 dolari, evoluție la care a contribuit creșterea apetitului pentru risc.

Analiza cuprinde perioada 11 – 18 iulie

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 7,14% pe an, de la 7,09% pe an vineri, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 27 iulie 2010, respectiv 7,18%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,29%, de la 7,27% anterior, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 7,40%, de la 7,41%, vineri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro