Analiză

S1 2022, cel mai bun din istoria eJobs România: Un sfert de milion de joburi noi, peste 5 milioane de aplicări și vânzări în creștere cu 50% vs 2021

Octavian Câju Analiza 29 Iunie 2022

Primele șase luni ale acestui an au marcat creșteri exponențiale pe aproape toate palierele pentru eJobs România. Poziția de lider al pieței locale de recrutare online a fost consolidată nu doar de numărul mare de joburi postate de către angajatori, ci și de volumul de companii nou intrate în platformă și de vânzările generate. ”A fost cel mai bun semestru din istoria eJobs și se prefigurează că 2022 va fi cel mai bun an de până acum. Aproximativ 250.000 de joburi noi au fost postate în platformă din ianuarie, numărul de clienți noi a crescut cu 14% vs S1 2021, iar încasările au înregistrat un avans de 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacă facem însă comparația cu 2019, un an mult mai apropiat, ca dinamică, de 2022 decât anii de pandemie, am avut un plus de aproape 70%”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România (foto).

Reintrarea companiilor într-un ritm de activitate similar anilor 2018 și 2019 a dus la o creștere imediată și neașteptat de mare a numărului de locuri de muncă disponibile în piață. Astfel, au fost postate cu 50% mai multe joburi față de primele șase luni ale anului trecut și cu aproape 10% mai mult față de 2019. Domeniile în care s-a resimțit cel mai mult nevoia de personal au fost retailul, serviciile, industria alimentară, turism, transport / logistică, call center / BPO și IT / Telecom. ”Timp de doi ani de zile am văzut încercări fragile ale angajatorilor din turism și horeca de a rămâne vizibili în ochii candidaților. Chiar și transporturile au fost afectate de pandemie. Însă avântul pe care l-au luat aceste domenii în 2022 este cu adevărat spectaculos și iată că le revedem în topul celor mai mari angajatori din economie”, subliniază Bogdan Badea.

Primul semestru al anului a venit cu o schimbare și în ceea ce privește distribuția portofoliului de joburi, fiind marcat cel mai înalt prag atins vreodată de pozițiile remote – 8,1% din numărul total de locuri de muncă nou postate, comparativ cu 5% în 2021 și doar 0,9% în 2019. ”Scade, în schimb, față de 2019, numărul de oportunități pentru cei care vor să lucreze în afara țării – de la 12,6% la 7,8% (procent egal cu cel din 2021). Este doar o scădere temporară pentru că ne așteptăm ca, până la finalul anului, angajatorii din străinătate să fie din nou în căutare de candidați români”, explică Bogdan Badea.

Aplicările sunt singurul segment care nu a punctat creșteri, situație explicabilă prin faptul că piața a revenit într-un punct în care există o disproporție între nevoia de personal și numărul de candidați disponibili. Cu 5,1 milioane de aplicări de la începutul anului și până acum, se observă o scădere de aproximativ 30% față de anul trecut a interesului candidaților pentru un job nou. Numărul este, totuși, cu 10% mai mare comparativ cu S1 2019. Apare însă un record istoric în zona aplicărilor atunci vorbim despre joburile remote, care însumează 12% din totalul de aplicări (vs 10% în 2021 și doar 1,3% în 2019).

Cele mai căutate domenii în prima jumătate a anului au fost retail, call center / BPO, servicii, IT / telecom, banking și servicii financiare, transporturi / logistică, industria alimentară și turism. Aproape jumătate dintre aplicări au venit din partea candidaților cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, urmați de cei aflați la început de carieră (18-24 de ani), cei între 36 și 45 de ani și cei de peste 45 de ani.

Un alt aspect foarte interesant este legat de tipul de joburi la care aplică. ”Da, candidații sunt mult mai greu de atras acum, au nevoie de argumente foarte convingătoare pentru a face schimbarea de job, în special când vorbim despre specialiști, însă îi vedem mai pregătiți decât oricând pentru a funcționa la turație maximă, iar interesul lor pentru joburi full time în detrimentul celor part time sau sezoniere este la maximumul ultimilor ani”, declară Bogdan Badea.

În acest moment, peste 37.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Persoană de contact:

Ana Călugăru

PR Manager, eJobs România

T: 0729 699 437

M: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

AJFP Călărași a colectat, în luna mai, venituri bugetare de 103,45 milioane lei

Octavian Câju Analiza 29 Iunie 2022

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în luna mai 2022 venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 103,45 mil. lei din programul stabilit de ANAF, mai mult cu 14,90 mil.lei față de aceeași perioadă a anului 2021.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 38,84 mil.lei, mai mult cu 8,11 mil. lei decât suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 42,67 mil. lei, mai mult cu 3,71 mil. lei față de suma colectată în luna mai 2021 ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 1,41 mil.lei,mai mult cu 0,16 mil. lei decât în aceeași perioadă a anului 2021;

-La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 20,53 mil. lei ,mai mult cu 2,91 mil. lei decât în aceeași perioadă a anului 2021 ; .

În această perioadă,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 3,84 mil.lei.

Ionica PĂDURARU,

Șef administrație

Analiștii BT prognozează o medie anuală de 4,96 lei/euro

Octavian Câju Analiza 28 Iunie 2022

Ultimul raport lunar al Băncii Transilvania arată că „intensificarea presiunilor inflaționiste în acest an (spre cel mai ridicat nivel din 2004), pe fondul suprapunerii șocurilor din sfera ofertei (inclusiv evoluțiile din piața de energie) și consecințelor evenimentelor din Ucraina” vor obliga banca centrală să continue procesul de înăsprire a politicii sale monetare. În ceea ce privește cursul euro/leu, analiștii anticipează o medie anuală de „4,96 în 2022, 5,01 în 2023, respectiv 5,06 în 2024”

Cu o săptămână înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicii ROBOR au atins noi maxime ale ultimilor zece ani și jumătate, însă creșterile au fost de mai mică amploare față de luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marți de la 6,26 la 6,28%, valoare care a mai fost atinsă la începutul lui decembrie 2012.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,39 la 6,41%, nivel care a mai fost atins în primele zile din ianuarie 2012. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la valoarea stabilită luni de 6,58%.

Cursul euro scăzut marginal de la 4,9459 la 4,9457 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau într-un culoar identic cu cel de luni, 4,943 – 4,947.

Afirmația președintei BCE Christine Lagarde referitoare la intenția instituției de a lupta „atât cât este necesar” pentru a stopa inflația, s-a reflectat în creșterea euro la 1,0550 – 1,0615 dolari iar cursul monedei americane a alunecat de la 4,6730 la 4,6715 lei.

Media francului elvețian a crescut de la 4,8803 la 4,8931 lei iar cea a lirei sterline a scăzut de la 5,7464 la 5,7258 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 276,3002 la 274,0955 lei, consecință a deprecierii metalului galben la 1.825 – 1.829 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 400,72 forinți/euro, în timp ce cursul monedei poloneze s-a depreciat ușor la 4,7004 lei.

Valoarea tranzacțiilor cu ether continua și marți să fie cele mai mari din piață, cotațiile fluctuând între 1.163 și 1.229 dolari. Volatilitatea bitcoin era de mici dimensiuni, 20.517 – 21.183 dolari. Comparativ cu noiembrie trecut, când au fost atinse maxime istorice, valoarea pieței criptomonedelor a scăzut de la aproximativ 3.000 miliarde de dolari la circa 950 miliarde dolari.

Stabilitatea criptomonedelor este de bun augur pentru piață, indicând o maturizare a ei, după ce unul dintre cele mai mari fonduri de hedging pentru criptomonede a intrat în incapacitate de plată iar cotațiile unei importante platforme de tranzacționare de monede digitale au coborât față de anul trecut cu peste 80%.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Călărași | Câştigul salarial mediu nominal brut a fost, în luna aprilie 2022, de 5.382 lei

Octavian Câju Analiza 27 Iunie 2022

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna aprilie 2022 a fost de 5.382 lei, cu 2,6 % mai mic decât în luna precedentă, se arată într-un comunicat de presă al Direcției Regionale de Statistică Călărași.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 3.288 lei, mai mic cu 2,7% comparativ cu luna precedentă (3.378 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (2.913 lei), în industrie şi construcţii (3.201 lei), iar cele mai mari în servicii (3.412 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului de salariaţi (+10). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii aprilie 2022 a fost de 46.646 persoane, înregistrând o uşoară creştere cu 0,02% faţă de luna precedentă şi o creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4.827 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15.448 persoane în industrie şi construcţii şi de 26.371 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Indicii ROBOR au atins noi maxime ale ultimilor zece ani

Octavian Câju Analiza 27 Iunie 2022

Săptămâna trecută, dobânzile bancare au avut o evoluție stabilă. Odată cu debutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii și creșterea cererii din partea companiilor care și-au achitat taxele și impozitele la buget, nivelul indicilor ROBOR s-a majorat lunea aceasta la noi maxime ale ultimilor zece ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, după o săptămână în care a stagnat la 6,18% a crescut luni la 6,26%, valoare care a mai fost atinsă la începutul lui decembrie 2012.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,33 la 6,39%, nivel care a mai fost atins în primele zile din ianuarie 2012. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,52%, valoare stabilită în ședința de miercurea trecută, la 6,58%.

Față de începutul anului, când cursul euro a fost de 4,9474 lei, moneda națională rămâne cea mai stabilă din regiune, în timp ce zlotul polonez a pierdut în aceeași perioadă 2,5% iar deprecierea forintului maghiar depășește 8,2%.

În intervalul analizat, fluctuațiile cursului euro s-au limitat la 4,9448 – 4,9475 lei, cel de la sfârșitul lui fiind stabilit la 4,9459 lei iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,943 – 4,947 lei.

Riscul intrării în recesiune a economiei americane, eventualitate amintită săptămâna trecută și de președintele Fed, Jerome Powell, în intervenția sa în fața comisiei specializate a Congresului, a fost folosită drept pretext de speculatori pentru a majora cererea de euro, care a crescut lunea aceasta la 1,0550 – 1,591 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni. După o creștere la 4,7068 lei cursul dolarului a încheiat intervalul la 4,6730 lei.

Pe termen mediu și lung, cererea de monedă americană și tendința ei de apreciere se vor menține ridicate în condițiile în care Rezerva Federală pare pregătită să majoreze rata de referință în iulie cu 0,75%, o mișcare identică cu cea realizată luna aceasta.

Moneda elvețiană s-a apreciat până la 1,005 franci/euro iar cursul ei a urcat la 4,8974 lei dar la sfârșitul intervalului a scăzut la 4,8803 lei.

În ciuda faptului că prețurile de consum din Marea Britanie au crescut în mai cu 9,1%/an, un nou record al ultimilor 40 de ani, volatilitatea lirei sterline față de euro a fost de mică amploare, piețele mizând pe continuarea procesului de majorare a dobânzilor de către Banca Angliei. La începutul acestei săptămâni, media lirei a fost stabilită la 5,7464 lei.

Scăderea de vineri a metalului galben la 1.812 – 1.831 dolari/uncie a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 275,6173 lei. Luni, statele care fac parte din G7 au anunțat intenția instituirii unui embargo comercial asupra aurului din Rusia astfel că uncia a urcat la 1.834 – 1.840 dolari iar prețul gramului a crescut la 276,3002 lei.

După scăderea de acum două săptămâni până la 17.960 dolari, cea mai redusă valoare atinsă din decembrie 2020, bitcoin a reușit să se mențină peste pragul de 20.000 dolari. Criptomoneda fluctua lunea aceasta între 20.920 și 21.490 dolari.

În ultimele zile, valoarea tranzacțiilor cu ether le-a depășit pe cele cu bitcoin, iar cotațiile erau de 1.195 – 1.236 dolari, față de minimul ultimului an și jumătate de 936 dolari înregistrat în urmă cu două săptămâni

Analiza cuprinde perioada 20 – 27 iunie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu